De la lume adunate...
Chipul cifrelor ( Al. Şahighian)
1 parcă e un baţ
Şugubăţ.
Poartă chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.
2 se-ndoaie uşor
Pe picior,
Gatul, vezi, e cam aşa
Cum îl are lebăda.
3 a fost un ineluş
Pe deget învartecuş.
Meşterul l-a rupt în două
Să-i dea folosinţă nouă.
4 scaun ar părea.
Cu spătarul în podea
Şi picioarele în sus.
Cine oare-aşa l-a pus?
5 se pare că mă-nşel,
E o seceră de-oţel.
Dar, deşi unealta-i nouă,
Coada ei e frantă-n două.
6 e un melc rotit
În casuţa răsucit.
Parcă-ar vrea să se răstoarne
Şi sa scoat-n grabă coarne.
7 parcă-ar fi o coasă.
Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.
Are coadă lungă,
Să-i ajungă.
8 e-aşa ca un colac
Cu miere, cu mac.
Nu-l mancaţi,
Că vă-nşelaţi.
9 un carlig să fie?
Cine ştie?
Este greu de-asemuit.
Dar e nouă, negreşit.
10 vă trimite vestea
Că s-a încheiat povestea
Şi-a semnat, precum îmi pare:
Un băţ c-un covrig la spinare.
Şugubăţ.
Poartă chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.
2 se-ndoaie uşor
Pe picior,
Gatul, vezi, e cam aşa
Cum îl are lebăda.
3 a fost un ineluş
Pe deget învartecuş.
Meşterul l-a rupt în două
Să-i dea folosinţă nouă.
4 scaun ar părea.
Cu spătarul în podea
Şi picioarele în sus.
Cine oare-aşa l-a pus?
5 se pare că mă-nşel,
E o seceră de-oţel.
Dar, deşi unealta-i nouă,
Coada ei e frantă-n două.
6 e un melc rotit
În casuţa răsucit.
Parcă-ar vrea să se răstoarne
Şi sa scoat-n grabă coarne.
7 parcă-ar fi o coasă.
Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.
Are coadă lungă,
Să-i ajungă.
8 e-aşa ca un colac
Cu miere, cu mac.
Nu-l mancaţi,
Că vă-nşelaţi.
9 un carlig să fie?
Cine ştie?
Este greu de-asemuit.
Dar e nouă, negreşit.
10 vă trimite vestea
Că s-a încheiat povestea
Şi-a semnat, precum îmi pare:
Un băţ c-un covrig la spinare.
cara
publicat la 00.00.0000 (14933 citiri)
