· articole
· intamplari

Școala, factor de stres pentru copil?




Școala poate să devină un factor major de stres pentru copil, chiar din clasele mici.



Nevoia de a se integra cu succes într-un grup, de a avea o bună comunicare cu învățătoarea, de a obține rezultate care o mulțumesc atât pe ea, la școală, cât și pe tine, acasă, reprezintă provocări dificile pentru un pui de om.

Dacă despre problemele și nemulțumirile legate de colegi poți să afli chiar de la el, prin discuții deschise, prietenești, în cazul în care stresul este provocat de îngrijorarea că nu este în stare să ajungă la nivelul dorit de tine sau de învățătoare, va prefera să se închidă în el. Este foarte posibil să dezvolte aversiune față de școală, față de o anumită materie, să se plângă că e nedreptățit de învățător, să inventeze scuze pentru a nu merge la școale, să nu mai mănânce etc. În aceste situații, trebuie să analizezi atent situația și, odată ce-ai identificat problema, să vezi care sunt adevăratele ei rădăcini.

Surse de stres pentru școlar

Presiune directă de la părinte la copil

Gândește-te câtă nevoie are copilul de confirmări din partea ta, cât de mult dorește ca ceea ce face să-ți fie pe plac! Te-ai întrebat cât de important este pentru el ceea ce face, chiar dacă e vorba că scrie o jumătate de pagină cu a mare de tipar? Arată-i că apreciezi răbdarea și efortul, spune-i care literă ți se pare cea mai reușită și de ce, arată-i că observi că este ordonat când scrie și că are grijă de lucruri. Doar așa poate „înflori”, capătă încredere în el și merge cu drag la școală. Pe de altă parte, critica în exces, dorința ta de a-l vedea că face lucrurile perfect, în unele cazuri chiar nerealismul tău (vezi clar care sunt înclinațiile lui, dar îi impui să obțină performanțe chiar și în domenii pentru care nu este înzestrat – poate este un excelent sportiv, dar nu și un pictor strălucit) sunt surse de stres pentru el, îl pot descuraja și naște complexe.

Presiune directă de la învățător la copil

A. O învățătoare strictă, decisă să dea milităria jos din pod poate fi o sursă de stres la fel de mare. Nu ignora lucrurile, sub pretextul că învățătoarea știe mai bine. Pe de o parte, ai dreptate – învățătoarea are o programă școlară, știe ce are de predat, are studii de pedagogie, dar chiar și așa, poate că stilul în care o face poate că nu este potrivit clasei pe care o are, iar atenția copilului, în loc să fie îndreptată spre lecția care i se predă, se concentrează pe teama că poate greși și poate fi certat.

B. O învățătoare recunoscută ca fiind cea mai bună din școală, din cartier, din oraș poate fi o „capcană”. Ea va căuta să demonstreze că este cea mai bună, că elevii ei sunt cei mai buni și că au o pregătire superioară celor din clasele paralele. Intenția este lăudabilă, dar, inevitabil, va pune presiune pe ei – la concursuri, evaluări, calificative, va da teme multe și grele pentru a dovedi nivelul ridicat al clasei.

Este de ajutor să vorbești cu alți părinți (și te clarifici dacă au și ei această problemă sau dacă școlarul tău este hipersensibil) și, desigur, și cu învățătoarea. Nu lipsi de la ședințele cu părinții. Ajută-ți copilul la teme, explică-i, dar nu face temele în locul lui, chiar dacă este speriat să nu greșească. Caută soluții amuzante, care să-l destindă și să înțeleagă tema. Caută să-i explici, relaxat, prin joc, ceea ce i s-a predat la școală. Și nu uita un lucru: o învățătoare are vreo 30 de copii în clasă, cărora le predă și, în măsura în care poate, se ocupă individual de ei. Dar tu îți cunoști cel mai bine copilul, știi unde are nevoie de ajutor și îl poți ajuta să îndrăgească materia pe care o detestă. Nu este exclus să o deteste tocmai pentru că nu o înțelege și nu vrea să fie certat la școală. Ajută-l, explică-i, folosește-te de joc și problema este pe jumătate rezolvată. Iar dacă problema este ambiția învățătoarei de a demonstra cât de bună este, un front comun între părinți și o discuție directă, civilizată, dar fermă, la o ședință cu părinții, poate fi de ajutor.

Dublă presiune, părinte – școală/ afterschool

Cred că este cel mai dureros scenariu. Părinții sunt ocupați, ajung acasă doar seara, iar copilul merge la școală și își face temele la afterschool până când ajungi tu să-l iei. Poare că are și o activitate extrașcolară … Din păcate, nu mai ai vreme să te ocupi de școală, dar ești liniștită: știi că este la o școală bună (poate chiar privată), că cei de la after-school se ocupă de el, face un sport/ muzică sau dansuri. Desigur, pentru toate astea plătești, și nu este chiar ieftin, și ai pretenția ca rezultatele să fie pe măsură. În teorie sună bine, dar în practică nu este chiar așa. Copilul tău este tot mai trist, apartic, s-a închis în el. Refuză să vorbească despre problemele lui, iar rezultatele la școală sunt tot mai slabe. Nu este cazul să-ți iei o atitudine justițiară și să mergi la școală, respectiv after-school pentru a rezolva problema. Nici o atitudine de tipul „eu vă dau bani, de ce nu vă faceți treaba?” nu ajută. Fii cooperantă – nu ofensivă, nu defensivă. Agresivitatea nu-și are locul. Trebuie să identifici problema și soluția ei, iar lucrul acesta se face cu calm. Începe cu o analiză… chiar de la tine! Poate că există o dublă presiune, transmisă de la tine la învățător care se revarsă asupra copilului. Tu pui presiune pe cei de la școală că vrei rezultate, iar ei răspund lucrând mult, tot mai mult, dând teme multe, depășind poate programa. Iar copilul trebuie să facă față acestei situații. Este normal să clacheze, nu?

Perfecționismul excesiv și ruperea legăturii cu școala (fie că se deleagă totul învățătorului, fie afterschool-ului) sunt principalele surse de stres ale micului școlar. Școala – casa — afterschool-ul nu sunt trei locuri distincte, care nu au nimic în comun. Ele fac parte din viața copilului, se întrepătrund și nu pot fi fixate granițe între ele. Păstrează legătura între ele, pune întrebări, arată-ți interesul și disponibilitatea (în măsura în care ai timp) de a te implica în ceea ce presupune acțiuni școlare. Cunoscând mai bine mediul în care-și petrece zilnic multe ore, îți vei cunoaște și înțelege și mai bine copilul și vei identifica sursele lui de stres.

Editor: Adina Brânciulescu.



"Școala, factor de stres pentru copil?" | cont nou | 0 comentarii
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
Legaturi
Articolul cel mai citit despre educatie:
Ce ar trebui sa stie fiica ta inainte de aparitia ciclului menstrual

Articole de admin

Evaluare
scor mediu 0
voturi 0
Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent