· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

AYEYE DAGUL ATYEYE


Povestea celor trei surori


Raymond ROCA,
Sydney-AUSTRALIA


In urma cu multe mii de ani tr─âia in Australia un trib de aborigeni. Femeile erau frumoase, iar b─ârba┼úii musculo┼či ┼či bine cl─âdi┼úi. Erau pescari ┼či vanatori pasiona┼úi ┼či foarte indemanatici la aruncarea bumerangului. Tribul se numea Wahroonga ┼či era condus de bunul ┼či in┼úeleptul Booboonga. El avea trei fete minunate care se numeau: Cabramatta, Parramatta si Coolangatta.

Tribul ducea o via┼úa pl─âcuta aproape de marginea marelui ocean pe care ei il numeau Solwata Mayumarry, sau Oceanul Pacific. ┼×i pentru ca tr─âiau pe coasta oceanului lini┼čtit, erau ┼či ei buni ┼či nu se r─âzboiau niciodata cu nimeni, din care cauza nu aveau du┼čmani. Ei iubeau animalele, plantele ┼či pas─ârile, iar acestea, la randul lor, ii iubeau pe ei. Cangurii, koala, bilby si wombat-ul se jucau toata ziulica cu copiii lor. Eucalip┼úii ┼či tufi┼čurile de mulga le ┼úineau umbra, marea pasare emu ii ducea in spinare, iar kookaburra, pasarea care seam─ân─â cu pup─âza, ii trezea diminea┼úa ca un ceas de┼čtept─âtor.

Cu toata via┼úa tihnita pe care o duceau, necazurile nu-i ocolir─â nici pe Wahroongani. incepuser─â sa se intample ni┼čte lucruri ciudate. Intr-o zi s-a pierdut un copil. Tribul l-a c─âutat peste tot, dar nu i-au putut da de urma. Mai apoi, au disp─ârut doua femei care sp─âlau fructe la izvor. Dup─â o vreme a ap─ârut in sat o pocitanie fioroasa care sem─âna cu un pteranodon din neamul dinozaurilor. To┼úi ii ┼čtiau de frica acestui balaur cu aripi! Era dragonul Muntha, manc─âtorul de canguri! Prinsese gust de carne de om! Dup─â ce s-a saturat cu ca┼úiva b─âtrani, care nu putuser─â sa o ia la goana din calea lui, a plecat agale spre vizuina sa din Mun┼úii Alba┼čtrii. Era atat de satul ┼či greoi incat nu mai putea sa zboare.

Dup─â plecarea monstrului, oamenii tribului s-au speriat de moarte. Au trimis soli pe la vecini, sa ceara ajutor ┼či sfat, dar ┼či ace┼čtea se sim┼úeau amenin┼úa┼úi de cruzimea lui Muntha. Nimeni nu ┼čtia sa g─âseasc─â vre-o rezolvare. Booboonga ┼či-a adus atunci aminte de singuraticul vraci, Boorthana, nume care in limba locului inseamn─â ÔÇťom p─âros" sau loc acoperit cu p─âdure. Acesta locuia la marginea de┼čertului, intr-un mu┼čuroi uria┼č ce fusese parasit de furnicile albe, numite dhudula sau termite. De multe ori, prin vr─âjile, descantecele sau sfaturile pe care le d─âdea, sc─âpase triburile din imprejurimi de boli ┼či necazuri.

Booboonga incalec─â pe un Kananganthan, sau pasarea emu, sprintenul var al stru┼úului african, ┼či dup─â trei zile ┼či trei nop┼úi de alerg─âtura, ajunse la marginea marelui de┼čert Thakun, unde se spunea ca i┼či duce via┼úa Boorthana. Dintr-o tulpina uscata de wadi, adic─â lemn g─âunos, mancat in interior de dhudula, i┼či fauri in graba un didgeridoo ┼či incepu sa scoat─â ni┼čte sunete ciudate pe care le ┼čtia de la tat─âl sau. Erau sunetele care trebuiau sa-l g─âseasc─â pe cel c─âutat in imensitatea marelui de┼čert. Didgeridoo este un instrument muzical al aborigenilor ┼či seam─ân─â cu buciumul romanesc.

Nu dup─â mult timp ii r─âspunse un alt didgeridoo care ii cerea sa se apropie. Era Boorthana, marele vraci p─âros. Sem─âna foarte mult cu Yeti, omul z─âpezilor din Mun┼úii Himalaya. Fa┼úa acestuia era acoperita cu desene ciudate trasate cu linii albe. Booboonga l-a salutat ┼či i-a spus necazurile care au dat peste tribul sau. Vraciul l-a ascultat cu mare aten┼úie ┼či apoi i-a ┼čoptit la ureche cateva cuvinte magice, dup─â care s-a cufundat din nou singur─âtatea sa.

Dup─â desp─âr┼úirea de Boorthana, Booboonga deveni ingandurat ┼či trist. Pe obraz i-se prelingeau lacrimi fierbin┼úi. La intoarcerea spre casa, lini┼čtea de┼čertului era intrerupta de ni┼čte cuvinte fara in┼úeles, pe care acesta le murmura pe tot parcursul drumului: Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu"

Murmura ┼či repeta tot timpul cuvintele magice Ba-Ba-Bu", ca sa nu le uite, deoarece numai acestea aveau puterea sa-l distrug─â pe fiorosul dragon Muntha. Ba-Ba-Bu insemna prescurtarea cuvintelor: bamal, badu si burumarrimil.


Era totu┼či, ingandurat ┼či nec─âjit, deoarece vraciul ii spusese ca numai cele trei fete ale lui aveau puterea sa duca la bun sfar┼čit aceasta periculoasa ac┼úiune. Numai ele, Cabramatta, Parramatta ┼či Coolangatta, erau in stare sa lupte cu fiorosul Muntha, monstrul din Mun┼úii Alba┼čtrii. Acestea erau tainele care i-le ┼čoptise la ureche Boorthana cel p─âros.
Cea mare trebuia sa duca cu ea un cos cu bamal (pamant de pădure), cea mijlocie un ulcior cu badu (apa de izvor), iar cea mica un săculeţ cu mil (seminţe), ale falnicului copac numit burumarri (eucaliptul). Toate acestea le vor ajuta sa-l distrugă pe monstru, doar cu o singura condiţie, sa nu se uite niciuna in ochii lui.

Ajungand acas─â, jale mare se puse pe oamenii tribului, de frica ┼či sup─ârare ca frumoasele copile vor fi r─âpuse de balaur. Fetele, in schimb, erau cu fruntea sus, pline de curajul de care aveau nevoie pentru a sc─âpa lumea de relele pricinuite de abominabilul Muntha.

Con┼čtiincioase, i┼či preg─âtir─â cele trei lucruri necesare, pamantul, apa ┼či semin┼úele, iar a doua zi, dis-de-diminea┼úa, pe r─âcoare, pornir─â la drum. Multe ceasuri merser─â pe jos chinuite de soarele arz─âtor australian. Flamande ┼či cu buzele cr─âpate de sete, niciuna nu se atinse de pre┼úioasa badu.
Pe la sfar┼čitul zilei ajunser─â la poalele Mun┼úilor Alba┼čtri, nu departe de v─âg─âuna unde sfor─âia zgomotos cruntul Muntha. Se ascunser─â intr-un tufi┼č de spinifex unde dormir─â cu randul pana a doua zi de diminea┼úa, cand fusera trezite de urletele groaznice de foame pe care le scotea balaurul. Acesta ie┼čise din pe┼čtera ┼či se preg─âtea sa plece in sat sa mai m─ânance niscaiva oameni.

Fetele sarira in picioare ┼či alergar─â curajoase spre monstru. Cabramatta arunca pe el pamantul, Parramatta apa, iar Coolangatta, semin┼úele de eucalipt.
Dintr-o data semin┼úele de burumarri incol┼úir─â, invaluindu-l ┼či repede se transformar─â in tulpini viguroase de eucalipt. In cateva minute colosul de dragon fuse, aproape in intregime, acoperit de verdea┼úa si copaci uria┼či ale c─âror r─âd─âcini il sufocau.

Muntha incepu sa planga ┼či sa promit─â fetelor, ca daca il salveaz─â, dand foc copacilor care il ┼úineau legat, va fi un balaur bun ┼či cuminte ┼či ii va ajuta pe oameni la toate treburile grele. Fetele ramasera neinduplecate, acoperindu-┼či ochii cu mana, ca sa nu fie influen┼úate de privirea abominabilului. Acesta, le mai promise, ca le da ┼či doua diamante, de m─ârimea oului de emu, pe care le arunca la picioarele acestora. Dar nici acest gest nu le clinti pe frumoasele razboinice. Incet-Incet, lui Muntha, ii pieira puterile ┼či la apusul soarelui i┼či d─âdu duhul.

Codanele mai a┼čteptar─â inca o bucata buna de timp, iar cand i┼či d─âdur─â seama ca balaurul este mort, sarira in sus de bucurie, ┼úipand ┼či cantand din toata inima. Acum se puteau intoarce acas─â victorioase. Nimeni nu le va mai tulbura via┼úa lini┼čtita de trib. Coolangatta, ridica din iarba cele doua diamante ┼či le arata surorilor sale. Erau minunate si sclipeau ca soarele. Gandi ca le va duce in dar tat─âlui sau. Nici una nu-┼či d─âduse seama ca erau, de fapt, ochii lui Muntha, care erau inca vii. Le cuprinse imediat o r─âceal─â ┼či o amor┼úeala in tot corpul, apoi mu┼čchii le in┼úepenir─â, i┼či pierdur─â glasul ┼či se transformar─â in trei stane gigantice de piatra.

Acesta a fost sfar┼čitul frumoaselor fete de aborigen, fetele lui Booboonga, dar acesta fuse si inceputul existen┼úei minunatelor forme de relief, ansamblu natural cunoscut sub numele de ÔÇťThe Three Sisters", sau Cele Trei Surori.

In Australia, in Mun┼úii Alba┼čtri, lang─â marea metropola Sydney, este a┼čezata sta┼úiunea montana Katoomba, loc turistic de notorietate interna┼úionala. Acolo vom intalni Cele Trei Surori, gigantic grup statuar format din trei stanci de origine tectonica, iar in apropierea acestora, Piatra Singuratica (Orphan Rock), un uria┼č monolit acoperit cu verdea┼úa, care seamana cu un dragon. Nu departe de acolo, se afla complexul de pe┼čteri Jenolan (Jenolan Caves), unde se crede ca ┼či-ar fi avut culcu┼čul balaurul Muntha

Raymond ROCA
publicat la 18.12.2003 (20377 citiri)