· articole
· intamplari

A avea prieteni, a-si face prieteni, a pastra prietenii

Autor: raul
data publicarii: 17.02.03



Relatiile intre copiii de aceeasi varsta contribuie substantial la dezvoltarea sociala si cognitiva a copilului, la eficacitatea cu care va functiona ca adult.

Intr-adevar, singurul lucru care prezice corect adaptabilitatea ca adult nu il reprezinta notele de la scoala, nici comportamentul in clasa, ci modul in care copilul se comporta cu ceilalti copii.

Copiii care nu sunt placuti de ceilalti, cei care sunt agresivi si violenti, cei care nu sunt in stare sa mentina o relatie stransa cu alti copii si care nu pot sa isi gaseasca un loc in cultura celor de aceeasi varsta, sunt intr-un mare pericol.

CONDITIILE PRIETENIEI
Calitatile esentiale ale prieteniei sunt reciprocitatea si angajamentul intre indivizi care se considera mai mult sau mai putin egali. Interactiunea dintre prieteni se bazeaza mult mai mult pe egalitate decat interactiunea dintre copii si adulti. Unii autori privesc prieteniile ca "relatii de afiliere" mai mult decat relatii de atasament; cu toate acestea, copiii fac o uriasa investitie emotionala in prietenii lor, iar relatiile sunt relativ de durata.

Principalele teme ale prieteniei - afilierea si interesele comune - sunt intelese de catre copii inca de la varste fragede. Copiii de varsta prescolara, precum si cei din clasele mici asteapta de la prieteni mai ales activitati comune si o reciprocitate efectiva. Mai tarziu, prieteniile se vor baza in principal pe intelegere reciproca, loialitatea si incredere. De asemenea, copiii doresc sa isi petreaca timpul cu prietenii, sa aiba aceleasi preocupari cu ei, sa se destanuie lor. Prietenii se distreaza impreuna; adora sa faca ceva impreuna; si le pasa unul de celalalt. Desi copiii de varsta scolara sau adolescentii nu folosesc cuvinte ca EMPATIE sau INTIMITATE pentru a-si descrie prietenii, in mintea lor, aceste concepte fac prietenii sa se deosebeasca de ceilalti.

FUNCTIILE PRIETENIEI
Prieteniile sunt:
- resurse emotionale, atat pentru distractie cat si pentru adaptarea la stress;
- resurse cognitive pentru rezolvarea problemelor si achizitionarea de noi cunostiinte;
- contexte in cadrul carora sunt insusite si elaborate deprinderile sociale de baza (de exemplu, comunicarea sociala, cooperarea, apartenenta la un grup);
- baza pentru relatiile ulterioare.
Mai presus de toate, prieteniile sunt egalitariste. Ele sunt structurate simetric sau orizontal, in contrast cu relatiile adult-copil care sunt structurate asimetric sau vertical. Prietenii se afla in stadii de dezvoltare similare, angajndu-se reciproc mai ales in materie de joaca si socializare.

Prietenii ca resurse emotionale. Ca resurse emotionale, prieteniile furnizeaza copiiilor siguranta de a explora noi teritorii, de a cunoaste noi oameni si de a aborda probleme noi. Prietenii sunt cei care stabilesc cadrul emotional pentru explorarea mediului inconjurator, intr-un mod asemanator felului in care cei care au grija de copii servesc ca si baze de securitate pentru copiii mici. Aceste relatii sunt baza si pentru procesele legate de distractie. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca durata si frecventa rasului, zambitului, privitului si vorbitului sunt mult mai mari la relatiile intre prieteni decat la relatiile cu strainii, si ca prietenii se mimeaza unii pe altii intr-o masura foarte mare.

Prieteniile pot proteja copiii si adolescentii de efectele adverse ale unor evenimente negative: conflicte familiale, boala, somajul parintilor, esecuri la scoala. Unele studii sugereaza ca prietenia scade stressul asociat cu divortul, cu toate ca in mod diferit pentru fete si baieti. Baietii de varsta scolara se indreapta usor inspre prieteni, parand sa se distanteze de problemele de acasa. Fetele isi fac prieteni dar au nevoie de sprijinul mamei.

Prietenii ca resurse cognitive. In multe situatii copiii invata unul de la altul si de obicei o fac cu succes. Acest proces de invatare este de 4 tipuri:
- INVATAREA reprezinta transmisia didactica a informatiilor de la un copil la altul, in mod obisnuit de la un expert la un novice.
- INVATAREA COLABORATIVA cere din partea copiilor combinarea contributiilor intru rezolvarea problemelor si impartirea rezultatelor si a recompenselor.
- COLABORAREA are loc atunci cand novicii lucreaza impreuna pentru indeplinirea unor sarcini pe care nici unul dintre ei nu le poate face singur.
- MODELAREA se refera la tranferul de informatie prin imitare.
Ar mai trebui determinat daca prietenii sunt mai buni tutori decat nonprietenii sau maniera in care prietenia afecteaza invatarea colaborativa sau modelarea. Colaborarea, atat intre prieteni cat si intre nonprieteni, a fost studiata ceva mai mult. In mod normal, ne asteptam ca prietenii sa aiba aceleasi motivatii si sa dezvolte scenarii verbale si motorice pentru a permite combinarea talentelor lor in vederea atingerii unui scop. Intr-adevar, studii de specialitate au aratat ca in cazul colaborarii intre prieteni rezultatele sunt mult mai bune comparativ cu colaborarea intre nonprieteni. Prietenii comunica mai mult, petrec mai mult timp pentru a clarifica diferentele ce apar in intelegerea regulilor si ajung mult mai usor la compromisuri decat nonprietenii. Aceasta sugereaza unicitatea prieteniei ca si context pentru transmiterea informatiei de la un copil la altul.

Prietenii si aptitudinile sociale. Cooperarea si conflictul apar mult mai des in cadrul prieteniilor decat in orice alt context. Copiii prescolari se angajeaza in mult mai multe si mai dese schimburi colaborative cu prietenii lor decat cu asociati neutri sau copiii de care nu le plac. Conflictele au loc mult mai des intre prieteni decat intre nonprieteni, insa prietenii prezinta o mult mai mare obiectivitate si echitate in administrarea conflictelor decat nonprietenii. Cercetatorii confirma faptul ca relatiile copiilor cu prietenii lor se bazeaza pe cooperare, reciprocitate si o administrare efectiva a conflictelor.

Prietenia si relatiile ulterioare. Prieteniile copiilor sunt considerate ca fiind modele pentru relatiile ulterioare. Noile relatiile nu sunt niciodata copii exacte ale celor vechi, insa organizarea comportamentala in cadrul noii relatii este o generalizare a celor vechi. S-a arata ca prieteniile care au functionat bine influenteaza relatiile dintre copiii de varsta prescolara si fratii lor mai mici.

PRIETENIA SI DEZVOLTAREA COPILULUI
Relativ putini cercetatori au incercat sa verifice influenta prieteniei asupra dezvoltarii copilului. In mod sigur problema este complicata. Relatiile stranse pot genera o buna adaptabilitate, dar, alternativ, un copil bine adaptat poate pur si simplu stabili mai usor prietenii decat unul mai putin adaptat. Orisicum, exista studii ce atesta ca prieteniile determina o buna adaptare la primele saptamani de gradinita, si ca achizitionarea de noi prieteni afecteaza pozitiv adaptarea la varsta scolara.

Oricum, efectele asupra dezvoltarii depind de natura relatiei. Prieteniile nu sunt toate la fel. Unele sunt line si datatoare de siguranta; altele sunt presarate cu dezacorduri si certuri. Se pare ca aceste diferente se reflecta in modul de adaptare in cadrul scolii. Elevii ale caror prietenii sunt marcate de conflicte si rivalitati devin treptat nedisciplinati si neinteresati. Oricum, este putin probabil ca relatiile stranse sa contribuie la TOT. In timp ce dovezi din ce in mai multe sugereaza ca a avea prieteni, a-si face prieteni si a-si pastra prietenii prezice o buna dezvoltare, aceste rezultate nu se pot atribui EXCLUSIV acestor relatii. Chiar din contra, prietenia poate contribui mai mult la anumite adaptari, ca de exemplu parerea si atitudinea pozitiva fata de sine, decat la aptitudini sociale in general. Prieteniile pot contribui de asemenea mai mult la functionarea relatiilor (cu fratii, alti prieteni sau parteneri romantici) decat la a fi placut in general.

Daca prietenii sunt NECESARI sau nu in dezvoltarea copilului si adolescentului ramane o problema deschisa. Daca prietenii nu sunt disponibili, alte relatii pot dovedi elasticitatea necesara functiilor prieteniei enumerate mai sus. Copiii cu prieteni se afla intr-o situatie mai buna decat cei fara prieteni, dar, daca este necesar, alte relatii pot inlocui prietenia. Ca si concluzie, prieteniile sunt cel mai bine privite ca avantaje in dezvoltare ci nu ca necesitati, iar dovezile privind prieteniile ca medii educationale trebuie privite in aceasta lumina.


Surse:
- Hartup, Willard W., and Moore, Shirley G. "Early Peer Relations: Developmental Significance and Prognostic Implications."
- Ladd, Gary W. "Having Friends, Keeping Friends, Making Friends and Being Liked by Peers in the Classroom: Predictors of Children's Early School Adjustment?"


.





"A avea prieteni, a-si face prieteni, a pastra prietenii" | cont nou | 2 comentarii
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
17.02.03 11:53: Cora
Interesant articolul, si la obiect spun eu. Numai ca ce ne facem cu relatiile de prietenie care din pacate pot aduce prejudicii dezvoltarii d.p.d.v. social a copilului? Se stie ca insistenta asupra evitarii acestor prietenii duce exact la situatia inversa - o legatura mai puternica cu "raul".
Doua intrebari ramin, pt. mine, mereu in actualitate: oare copilul meu bun (sper sa fie asa :-) nu poate avea o influenta buna asupra celui rau? Dar daca influenta inversa este mai puternica? Pe mine asta ma preocupa mai mult, mai ales ca deja vad cum Alex isi face prieteni si cum imita unele lucruri nu chiar placute. Sa zicem insa ca la 4-5 ani sint inca copii, dar ce se va intimpla la 15 ani? Mai bine nu ma gindesc de acum.:-) Mare problema si anturajul ...:-(
Nu sunt permise comentarii pentru anonimi, inregistreaza-te

Legaturi
Articolul cel mai citit despre comportament:
Comunicarea si relatiile parinti - adolescenti

Articole de raul

Evaluare
scor mediu 4.05
voturi 17


Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent