· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Aveam doar 15 ani - Cap. III-Cum am renuntat la "casnicie"





In primul rand sa va explic de ce am pus casnicie intre ghilimele: eram impreuna cu florin, tatal anei, insa nu eram casatoriti legal.

Cand avea Ana vreo 2-3 ani, intr-o seara cand ma intorceam de la seral in fata blocului ma astepta florin, tatal ei. Intre noi nu a mai existat o relatie dupa cateva luni dupa ce am ramas gravida, ne-am intalnit de doua ori dupa ce am nascut-o pe ana, cand i-am facut certificatul de nastere si o singura data cand a venit in vizita impreuna cu parintii lui, vizita sfarsindu-se cu reprosul mamei sale ca Ana nu ar fi copilul lui.

Asadar m-a asteptat in fata blocului si de acolo a reinviat povestea noastra de dragoste; dupa cateva luni el a plecat in armata, in acest timp eu mi-am cumparat un apartament, iar cand a venit acasa ne-am mutat impreuna acolo. Dupa un timp au ajuns la urechile mele povesti despre o relatie pe care el ar fi avut-o cu o colega de servici, insa eu nu prea sunt genul care sa ascult aceste povesti si am trecut peste ele. De-a lungul timpului am adus vorba despre casatorie insa raspunsul lui a fost acelasi:"sa vedem daca ne putem intelege prima data" sau "inca nu sunt pregatit sa legalizez legatura noastra". Il iubeam foarte mult si am acceptat aceste explicatii, am ajuns in final sa ma conving ca de fapt nu acele hartii de casatorie tin o casnicie, iar mai tarziu mi-a intrat in cap ca nu vreau sa ma marit pur si simplu.

Am ajuns sa ne imprietenim cu o alta familie, ea era colega de servici a lui, aveau o fetita cu sase luni mai mica decat Ana, ieseam impreuna la iarba verde, la petreceri, ne serbam zilele festive impreuna. Ea lucram cu florin in aceiasi echipa, de fapt formau o echipa la servici; povestile persistau, eu incepusem sa insist sa mi se dea explicatii, explicatii pe care nu le primeam niciodata, discutii care se sfarseau tot mai des cu refuzul lui de a vorbi cu mine, iar eu plangeam noptile pana adormeam.

Asa au trecut anii, ani in care, in paralel se desfasurau evenimentele profesionale petrecute in capitolul II al povestirii, pe care unele dintre voi il stiti, deci nu mai revin asupra lui.

Dupa revenirea mea la realitate din punct de vedere profesional au inceput o serie de probleme. Incepusem sa intru intre un alt tip de oameni, intr-o alta societate, care avea pretentii mai mari, care mie imi placea; nu ma mai multumeam sa beau o bere la halba intr-o bomba, imi doream locuri mai selecte, incepusem sa castig mai bine si ne puteam permite. Astfel ca am inceput sa nu ne mai potrivim; el nu isi dorea mai mult decat avea, suferea de un pesimism ingrozitor, se multumea cu ce avea; eu imi doream mai mult, simteam ca pot mai mult si alergam cu viteza spre mai mult. M-am inscris la tot felul de cursuri, participam la proiecte, cunosteam oameni noi de la care invatam totul, absorbeam in jurul meu ca un burete, tot.

De aici inainte relatia dintre noi devenea incordata, refuza sa ma insoteasca la diverse evenimente mondene, daca mergeam totusi undeva nu reusea deloc sa se integreze si sfarseam prin a pleca acasa suparati, lui ca nu i-a placut, eu ca nu am putut sa ma simt bine din cauza "mutrelor" lui.

Intre timp prietenii nostri au divortat, povestile ca florin si cu ea ar fi impreuna inca staruiau, cu atat m-ai mult cu cat ea era acum o femeie libera. Nu eram geloasa, relatia noastra nu mai era oricum una grozava, ea era undeva la un nivel inferior mie, nu aveam de ce sa fiu geloasa, eram mult mai pregatita deja decat ea, urcasem profesional mult, si sincer eram de zece ori mai frumoasa si aranjata.

La un moment dat insa ne-am hotarat sa incercam sa facem sa mearga relatia; incet incet parca mai disparusera din tensiuni, Ana era marisoara, eram ocupati cu ea, ne mutaseram in alt cartier, departe oarecum de cealalta, ea nu mai lucra cu florin in echipa, lucrurile parca incepusera sa mearga. Ea s-a recasatorit, ma mai vizitam cu ea uneori, recunosc ca din rautate o faceam, voiam sa vada, sa auda, ca eu in comparatie cu ea sunt mai buna, ca nici macar nu ne putem compara, pastrand o oarecare prietenie insa. Cu fostul sot nu avusese o viata prea buna, era cam betiv, umbla dupa femei, o batea... vai de capul ei, iar cu actualul... nimerise din lac in put, parca ii cauta cu lumanarea.

Vai de capul ei!

Totul mergea binisor si acasa, la munca excelent pana cand a dat firma la care lucram faliment (lucram la FNI, cred ca stiti si voi marele scandal). Ei bine dintr-o data m-am trezit ca nu am servici, tot orasul ma uraste (aceasta era prima senzatie, ulterior s-a dovedit ca cei pe care i-am ajutat nu au uitat, iar faptul ca am fost corecta in munca pe care o faceam a fost un punct foarte bun pentru mine). Am cazut intr-o depresie, m-am inchis in mine, pe dinafara totul parca parea in regula, in sufletul meu insa erau doar cioburi; reusisem sa am un job bun, bine platit, munceam ca o nebuna pana seara, sefii mei imi recunosteau meritele, aveam o satisfactie a muncii enorma, si dintr-o data, in cateva ore totul s-a daramat.

In acea dimineata el s-a trezit, s-a imbracat si a plecat la servici ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Pentru mine era prima dimineata in ultimii 9 ani in care nu aveam unde merge; seful meu s-a internat in spital cu atac de inima, a declarat tuturor ca eu i-am luat locul, eram sunata de la tv, de la radio, de clienti, la bucuresti nu raspundea nimeni sa imi spuna ce sa fac; in sediu ramasesera peste un miliard de lei, lumea era pusa acolo pe scandal, nevasta sefului ma suna sa merg sa iau cheile de la sediu, nu va spun prin ce treceam. Iar el... el a plecat la servici fara macar sa ma intrebe daca sunt bine, ba chiar cu o stralucire rautacioasa in ochi de genul "ei bine, acum cu ce te mai mandresti?" Am ramas singura, m-am apucat de dat telefoane la un prieten care avea ca asociat un avocat, intr-o ora au fost la mine si m-a sfatuit cum sa actionez, data fiind situatia. Cand a venit acasa ei erau inca cu mine, mai venisera o prietena, care era si clienta biata de ea, si inca doi in aceiasi situatie, prieteni si clienti, iar el s-a schimbat, a mancat si a plecat spunandu-mi ca "este cam aglomerat aici, am plecat la bere".

Au trecut trei luni in care am inceput incet incet sa imi revin, fara ajutorul lui, relatia s-a racit instantaneu, amicul meu mi-a oferit ocazia sa il ajut cu club (avea un club de internet proaspat deschis impreuna cu avocatul care m-a ajutat cu sfaturi); acolo nu era ceva care sa mi se potriveasca, insa aveam o ocupatie, eram inconjurata de oameni, imi facusem multi prieteni, caci clubul era in incinta unui bar de rock-eri, iar eu fan rock fiind m-am incadrat perfect in peisaj.

Relatia dintre noi era aproape moarta, de abia ne mai vorbeam, ieseam cu Ana separat, cand el, cand eu. In toamna mi-am gasit in sfarsit un job multumitor, a trebuit sa o iau de la capat, era in marketing - vanzari, nu mai facusem asta pana acum si din nou m-am pus pe asimilat noi cunostinte, din nou lucram pana tarziu.

Mai erau 2 zile pana la ziua lui de nastere cand l-am intrebat daca nu are invitati, asa cum avea in fiecare an si ca ar trebui sa vedem ce pregatesc; mi-a spus ca nu are invitati acasa, ca si-a organizat ziua la un local, local pe unde cei de la el de la munca se mutau dupa terminarea orelor de program, si intre toti era si ea mereu, ea care intre timp se despartise si de al doilea sot; am ramas muta, de abia ne reveneam cu cheltuielile dupa lunile mele de somaj, nu mai stiam cum arata un parfum sau o pereche de dresuri noi, iar el facea chef la local!!!! Si mai mult de atat cand l-am intrebat daca sunt si eu invitata, mi-a raspuns "Normal ca daca vrei si ai timp, poti sa vii".

Normal ca nu m-am dus, doar pe la geamuri, in miez de noapte, destul ca sa vad cum ei se giugiuleau in fata la toti colegii de servici, frecandu-se pe ritm de manele. M-a vazut unul dintre colegii lui, i-a spus si a iesit afara dupa mine...

M-am intors acasa si... am luat un pumn de medicamente, voiam sa se termine toata sarada asta, eram satula, imi era scarba. Dupa vreo ora mi s-a facut rau, erau si niste aspirine pe acolo si incepuse sa-mi faca ulcerul figuri; m-am gandit ca e nasol sa-ti fie rau, ma durea ingrozitor stomacul, asa ca am mers la baie si mi-am provocat varsaturi. Am bolit vreo doua zile, nimeni nicodata nu a stiut de acest lucru, doar voi stiti de acum.

Dupa asta s-a terminat totul, eu am alunecat intr-o relatie cu prietenul care avea sala de internet, era simpatic, ma ajuta mult psihic, era un umar pe care puteam plange oricand. El cred ca ma iubea, incepuse sa insiste sa rup relatia cu florin de tot si sa ma casatoresc cu el; nu puteam sa fac asta, nu era barbatul pe care mi l-as fi dorit de sot, inventam tot felul de pretexte din cauza carora nu puteam sa finalizez relatia cu florin, care oricum nu mai exista, locuiam doar impreuna si atat; pana la urma ne-am despartit, dupa un an de zile, s-a saturat si el; a cunoscut o fata, s-au indragostit, ea era studenta in timisoara, iar cat el lipsea eu aveam grija de club, mai mult in week; relatia a ramas de amicitie pana cand dupa cateva luni el a murit impreuna cu iubita lui intr-un nenorocit de accident de masina, in drum catre timisoara.

Intre timp eu mi-am schimbat jobul, am gasit un post de profesor la unul din liceele din oras; m-am intalnit cu ea intr-o zi si m-a rugat sa o ajut sa-si termine liceul, asadar i-am aranjat sa vina la seral acolo, unde si-a luat si diploma de bac; am avut o placere diabolica sa o ajut ca "macar liceul sa si-l termine". Intre timp eu am inceput facultatea!

Dupa inca aproape un an l-am cunoscut pe Aris, dar asta este un alt capitol din viata mea.

fatadedac
publicat la 10.05.2004 (7893 citiri)