· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Aventurierul





Sub streaşina casei mele
Au cuib două rândunele.
Vesel ciripesc şi zboară
De cu zori şi până-n seară
Şi pe soare şi când plouă
Pentru c-au ieşit din ouă,
Patru puişori gingaşi.
Acum sunt încă golaşi,
Dar până în miez de vară
Penele au să apară
Şi-au să zboare sus în nor
La fel ca părinţii lor.

Un motan afurisit
Toată ziua a pândit
Cocoţat pe-o rămurică
Puii mici de rândunică.
Linge botul, dă din coadă,
Speră nimeni să nu-l vadă,
Dar ograda e prea mică
Pentru el şi Azorică,
Un căţel foarte isteţ,
Frumosl, la blăniţă creţ,
Este alb ca si smântâna,
Stă mereu lângă stăpână.
Fericit, c-a făcut baie,
Iese ţanţoş din odaie
Şi zăreşte în copac
Mâţa gata de atac:
"- Ham, ham, ham să nu-ndrăzneşti
Cuibul să îl nimiceşti,
Că îţi smotocesc blăniţa
Şi bucăţi îţi fac codiţa !"

Dar motanul dând din coadă
Zise:" - Iar eşti pus pe sfadă ?
Am vrut doar să îi privesc !
Nu crezi că este firesc
Să le spun un " Bun venit ?"
Vai, eşti nemaipomenit !
Sunt dea dreptul revoltat,
Spune, tu chiar ai uitat
Câine rău şi incorect,
Că mănânc doar Kitty-Kat ?"
Şi...sări mai cu umila
Drept în braţe la stăpână
Linguşind-o mieunând
Languros, uşor şi blând.
La sfârşit a fost certat
Tot căţelul, c-a lătrat.

de Lucia Cojocariu Damşa

Lucia Cojocariu Damşa
publicat la 05.10.2006 (3719 citiri)