· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Buna ziua!Eu sunt Micky si am venit la voi(continuare)





imi cer scuze dar nu mai stiu exact unde am ramas cu relatarea anterioara. am avut niste probleme, despre care veti afla in curand, si nu am mai intrat. deci... stiti ca ne-am mutat de colo-colo si dupa nasterea lui micky. cand avea o luna ne-am mutat intr-un apartament cu o chirie mai mica dar mult mai frumos ca anteriorul. era langa parc, mai aproape de mare, si nu era galagie. aici am stat cam 1 an.
proprietarul era un om f intelegator si de treaba, care ne astepta cu chiria cand intarziam sa o platim. era asa de bun omul asta, de-ti era si rusine sa intarzii cu plata. ne-a parut asa de rau ca a trebuit sa ne mutam. dar mamaia se imbolnavise si rudele mele (doar nasa mea mai era, fiica vitrega a lu mamaia, fata bunicului meu). tata era singurul copil al amandurora. tataia cand s-a casatorit cu mamaia, avea 2 copii. apoi l-au avut pe tatal meu. tata si unchiul meu au murit si ramasese doar matusa mea care imi era si nasa. tot respectul pe care l-am avut pentru ei s-a dus in aceasta perioada. cand mamaia s-a imbolnavit, ma duceam eu sa mai vad ce face, sa-i mai duc cate ceva. si mergeam cu copilul in carucior, care nu avea nici macar 1 anisor. pana la urma, in nov. am hotarat de comun acord cu toata familia sa ne mutam la mamaia, desi mie nu prea-mi suradea sa stau la curte, desi era intr-o zona buna a orasului.camerele noastre erau din paianta (pamant).ne-am construit o soba in perete care sa incalzeasca 2 camere. bugetul fiind limitat am facut-o din caramida si am dat-o cu var. si toata iarna am stat cu frica sa nu intre fum in casa sa ne asfixiem. in fine, eu eram super stresata de faptul ca trebuia sa ies din camera calda la frig ca sa ajung la baie si la bucatarie..."distractiv" era cand se trezea micky noaptea ca vrea ceiut (lapte avea de la sursa!!!)... ca sa mergi la baie, care era totusi in casa, trebuia sa te imboscanezi bine, sa treci din camerele calde prin holul in care era frig, apoi prin camera lu mamaia, unde era cald, apoi in bucataria rece(ca sa faci si de mancare) si apoi la baia super congelata de nu-mi venea nici macar sa ma dezbrac, sa nu mai zic de spalat pe maini...sotul meu s-a ocupat sa puna un boiler pe lemne pe care il avea mamaia pe acolo pe care il incingeam, sa avem si noi cald in baie si bucatarie, si apa calda. apoi, dar asta mai tarziu, spre primavara, ne-am cumparat si o cada si incepuse sa mai arate a casa...oricum nu se compara cu confortul apartamentului. a venit si craciunul si i-am faut lu' mamaia un craciun in familie cum nu a mai avut de mult.(bineinteles ca toata mancarea a facut-o soacra-mea, care ne gatise mereu de sarbatori).unde am stat la inceput ne daduse bunicul lui roberto un aragaz din acelea vechi cu picioare, cred ca stiti de care vorbesc, ati vazut sigur la bunicii sau strabunicii vostrii si nu avea cuptor. abia mergeau si ochiurile. aici la mamaia era acelasi tip de aragaz dar mai bun. insa era f frig si urat in bucataria aia. eu sunt cam "talentoasa" de felul meu si nu prea imi placea sa fac mancare in conditiile alea, si langa gaini. mamaia saraca era invatata, stiti cum sunt batranii. ea de cativa ani nu mai putea sa se ocupe cine stie ce de casa... asa ca soacra mea s-a ocupat si de sarbatorile astea...nu va mai zic ca am gasit si soareci in casa care mancau bomboanele din pomul de craciun. eram disperata scarbita... va dati seama: soarece si copil mic. mirosea in camera copilului ca naiba. l-am adus cu noi in camera, si pe aia am incuiat-o. intram acolo daor sa ne luam hainele din sifonier si ne imaginam ca si peste ele a trecut soarecele... i-am pus tot felul de capcane si tot degeaba. sotul meu i-a pus si o capcana conectata la priza dar nimic... mai tarziu am aflat ca soarecii rezista la 220 v!!! in fine, stres, nervi, scarba de tot ce atingeam. apoi mamaia a inceput sa se imbolnaveasca din ce in ce mai tare, a cazut la pat si, desi partea ei de casa imi revenea mie, mi-a facut acte pe ea. stia ea ce stia...apoi a cazut la pat, trebuia spalata si nimeni nu a venit sa ma ajute...mama a mai trecut si m-a ajutat destul de mult cu mamaia.apoi mamaia a murit.i-am facut o inmormantare mare si frumoasa, doar ne oferise ceva al nostru. imediat dupa inmormantare, rudele mele dragi m-au tarat pe la notariate sa verifice veridicitatea actului. nu va zis ce stresuri. atunci am inceput eu sa am primele simptome de boala, carora nu le-am dat importanta. rufele ni le spala soacra-mea la masina si uneori, doar pe ale mele, mama, care tot avea un ghimpe impotriva familiei sotului si a lui, bineinteles. soacra mea este o femeie f frumoasa, blonda, subtirica si o buna gospodina. mama e cam ...geloasa as spune. ea e cea mai buna, frumoasa, desteapta...etc. sotul meu nu spunea nimic. cand a auzit ca mamaia imi face acte a inceput sa faca valva sa-mi faca acte doar pe numele meu, ca el asta voia, de aia s-a insurat cu mine, ca sa profite de bunurile mele!!!mama ii tot tragea cu faptul ca soacra-mea a stat toata viata acasa si nu avea de gand sa le asigure nimic copiilor... in fine...socrul meu fiind navigator nu a vrut sa o mai lase sa lucreze dupa casatorie.e adevarat, atunci aveau probleme cu banii dar s-au rezolvat acum. ea a facut niste cursuri de reflexo-terapie si acum castiga ceva bani din asta. desi socrul meu nu e de acord, s-a invatat cu ideea.inainte sa moara mamaia, eu am inceput sa predau. baiatul avea 1 an si 2 luni, atunci. si l-am dus la cresa. soacra mea spunea ca ii e frica sa stea cu el. prima luna s-a imbolnavit, dar pana la urma s-a incadrat in colectivitate. asa am reusit sa-l si intarc. deja devenise papacios. nu mai voia sa lase "nana" cum ii zicea el sanului. a trecut si primavara. vara a fost mai bine. copilul se juca in curte, avea spatiu mult, veneau prietenii la noi in fiecare seara sa facem gratar, era super. nasii mei au inceput sa ne preseze ca vor banii pe cele 3/8 ale lor din casa (uitasem sa va spun ca tata si unchiul meu au semnat ca renunta la partea lor dupa ce a murit tataia, in favoarea lor) NO COMMENT. pe mamaia nu au convins-o sa le dea cele 5/8 ale ei. eu eram singura ei nepoata de sange. le-am oferit un pret si ne-au spus sa ne mai gandim. casa era veche dar zona era buna. nu luam f mult pe casa. am vrut sa le dam 5000 $ si nu le-a convenit. apoi i-am sunat si i-am intrebat daca 7.500 e bine. au spus ca, totusi, suntem rude si 7000 e bine. eu incepusem sa fac crize cu pierderea cunostintei, cu spasme. de la spital mi-au spus ca nu am nimic grav, doar calciul e de vina. am facut si calciu intravenos si tot degeaba. am luat fenitoina si fenobarbital... nimic.intre timp am reusit sa vindem casa si sa ne luam un apartament pe gustul nostru din toate punctele de vedere. e super aici si suntem f fericiti. atunci m-am dus la un neurolog care mi-a spus ca am epilepsie si mi-a dat tratament. nu mai cadeam dar mana stanga uneori o lua razna. doctorita nu a bagatr in seama acest amanunt si am hotarat sa consult alt neurolog care mi-a dat sa fac o groaza de analize si care m-a trimis sa fac un RMN. acolo mi-a iesit o imensa pata in partea dreapta. am fost trimisa la neurochirurgie si mi-au spus ca se rezolva prin operatie !!!!! ce sa mai zic... speriata ca de bombe... am plecat la bucuresti, la bagdasar, la prof. doctor ciurea care m-a programat pentru operatie. pe 5 ian ma internez si mi-e o frica de nu va puteti imagina. mergeau toate prea bine ca sa ramana asa. eram asa de fericiti si de linistiti... totul era prea bine. mi-e teama. daca se intampla ceva cu mine ce se va alege de copilul meu? acum lucrez la o firma de transporturi si colegii ma sustin. din aceasta cauza nu am ma scris. am fost la bucuresti sa vad ce se mai poate face...va mai tin la curent cu ce mi s-a intamplat. incerc sa fiu cat mai optimista...incerc...

pupici multi si sanatate tuturor.
raluca cristina,
mamica lui robert mihai...

zuzzica
publicat la 29.12.2004 (3475 citiri)