· articole
· intamplari

CARACTERISTICILE INDIVIDUALE ALE COPIILOR

Autor: clepsidra
data publicarii: 29.02.08



Fiecare copil e unic. Oricat am cauta nu am putea gasi copii identici, nici macar la gemenii,, iar ca si carateristica unicitatea lor este si mai evidenta. Desigur ca nu este usor sa intelegem caracteristicile individuale ale fiecarui copil si sa-i acceptam si iubim pe fiecare, dar avem , cel putin, pretentia de a incerca sa-i intelegem cu blandete si dragoste si de a-i modela in asa fel incat sa le dezvoltam adevaratele potentiale.


Ceea ce se cere de la noi, ca si parinti, dascali, educatori, este sa ajungem sa cunoastem si sa intelegem de ce reactioneaza copiii intr-un anumit fel, astfel ca noi sa fim apti de a face schimbarile necesare in comportamentul lor.



ACTIVITATEA si INACTIVITATEA

Exista copii care sunt mult mai activi decat alti copii. Acestia au mai mare nevoie de spatiu pentru a alerga, a se catara, a sari sau a topai. Unui astfel de copil ii e imposibil sa stea linisti timp indelungat pe un scaun fara a resimti frustrarea. Este important sa intelegem ca pentru copii miscarea inseamna invatare, pentru ca fiecare miscare facuta de copilul mic inseamna o noua provocare, el primind in acest fel informatii pretioase din mediul exterior dar invatand in acelasi timp cum sa asimileze si uzeze aceste informatii in beneficiul sau. Majoritatea educatorilor si a parintilor sustin ca e mult mai usor sa lucrezi cu un copil linistit decat cu unul activ. Dar cand e vorba de un copil hiperactiv este important sa oferim copiilor o atitudine plina de intelegere, facand tot posibilul sa transformam intr-o insusire de valoare ceea ce altii considera a fi un handicap : setea lor de cunoastere, avantul de a descoperi si aventura perceptiei. Este nevoie de adulti activi !
Cum putem actiona si educa un copil hiperactiv ?
• Fiti fermi si stabiliti reguli clare.
• Nu va sufocati copilul cu reguli marunte si nesemnificative. Daca aveti un copil sovaitor ajutati-l voi sa decida cu ce sa inceapa o activitate, nu-l lasati pe el sa se piarda in cautari.
• Nu negociati pentru lucruri lipsite de importanta, aveti incredere in voi insiva.
• Puteti sa-i incredintati diverse treburi din care sa alegeti una sau doua si inarmati-va cu calm, timp, efort, bunavointa pentru ca va fi nevoie de ele ca sa vedeti actiunea finalizata.
• Nu va suparati pe lipsa lor de atentie, care e caracteristica. Cineva trebuie sa-i ordoneze anuntandu-i mereu ca au ceva de terminat fara a folosi termeni de genul : “Ti-am spus de un milion de ori”.
• Asigurati-va ca a fost auzit mesajul vostru, chiar cereti-i sa repete ce ati spus. Uitati-va in ochii lui cand vorbiti cu el.
• Nu renuntati la miile de intrebari incepute cu “Cine? Ce ? Unde ? “ pentru a a obtine toate informatiile dorite.
• Aveti rabdare cu el si invatati-l bunele maniere, sa astepte pana-i vine randul, fara a-i intrerupe pe altii. Cand are un caracter suparator corectati-l cu fermitate. Sa nu-l lasati sa faca galagie in locurile publice.
• Nu va tratati copilul ca si cum ar avea un handicap. Sa nu-l umiliti in fata altora ci invatati-i pe ceilalti cum sa procedeze cu copilul vostru.
• Fiti plini de fantezie si neobositi.

Cum putem actiona si educa un copil inactiv ?
• Trebuie alternate programele active cu cele inactive. De exemplu, dupa ce i-ai spus o poveste incurajeaza-ti copilul sa interpreteze povestea respectiva, sau pur si simplu sa mearga afara la joaca.
• Incurajeaza jocurile active. Poti sa organizezi o cursa cu obstacole printre care copilul sa treaca, tu cronometrandu-l si incurajandu-l sa-si depaseasca propriul record.
• Ofera copiilor informatii despre dezvoltarea si cresterea armonioasa a celor care fac sport. Lasa-l sa sara, sa topaie atat cat doreste.
• Incurajeaza-l sa alerge, sa faca gimnastica.

AUTOCONTROLUL si IMPUSIVITATEA

Impulsivitatea este o caracteristica a copiilor mici, deoarece gandirea lor este imatura pentru a putea gandi clar de la cauza la efect. Un copil impulsiv nu e in stare sa-si controleze manifestarile atunci cand activitatea in care este prins ar cere un astfel de control.
Pentru a ajuta un copil sa capete control asupra impulsivitatii sale, trebuie sa ai suficient timp pentru ai oferi atentia de care are nevoie. Iar cautand cauzele pentru care copilul se manifesta netemperat poti sa ai o usoara surpriza si sa descoperi ca metodele si caile de corectie sunt atat de usoare. Trebuie sa planifici anumite activitati care sa-i acopere nevoile lui speciale.

Jocurile sunt metoda cea mai simpla de a invata un copil netemperat sa-si controleze temperamentul.
• Jocul cu apa. Se prepara o solutie din apa si coloranti alimentari netoxici. Gasiti niste vase de plastic transparente pe care trasati cu markerul linii orizontale. Lasati copilul sa umple vasele cu apa colorata, pana la semnele trasate.
• Rostogolirea mingii. Intindeti pe covor cordoane colorate la diferite distante de copil. Dati-i mingiute pe care sa le loveasca cu piciorusul in asa fel incat mingea sa ajunga exact la linia dorita, nici mai departe, nici mai aproape.
• Jocul cu lumina rosie si lumina verde. Va jucati de-a semaforul. Cand e rosu stati, cand e verde porniti sa faceti ceva.
• Jocuri muzicale. Poti lasa copilul sa bata cu diferite obiecte ritmuri muzicale la alegere si sa-i ceri sa-ti explice ce aude si cum simte muzica in functie de instrument.

ADAPTABILITATEA si RIGIDITATEA

Exista copii care au posibilitatea sa se adapteze extrem de usor de la o situatie la alta. Alti copii reactioneaza puternic la cea mai mica schimbare si dureaza putin sau mai mult pana reusesc sa se adapteze situatiei noi. Dar, pe masura ce cresc, copiii devin tot mai experimentati si suporta schimbarile tot mai usor.
Adaptabilitatea nu este o insusire genetica, ea trebuie cultivata in asa fel incat sa vina dinauntrul fiecaruia.
Solutia este timpul. Exista copii pe care doar trebuie sa-i anunti despre o noua schimbare si ei vor fi bucurosi sa o intampine, dar exista si copii carora trebuie sa le acorzi mai multa atentie, mai mult timp pentru explicatii, pentru a-l ajuta sa perceapa schimbarea cu mai putina retinere. E bine sa anunti din timp ce urmeaza sa se intample, sa explici fiecare lucru care va urma sa se intample in asa fel ca sa fi sigur ca ai fost inteles si ca nu ai omis nici un pas. Astfel copilul va face fata cu succes noi provocari, pentru ca el va anticipa ceea ce urmeaza sa se intample si va sti ca tu esti pe aproape sa-i dai detalii suplimentare si sprijin. Daca pleci undeva, nu uita sa spui clar cine va avea grija de copil, sa-l indemni sa fie de ajutor persoanei care-l va supraveghea aratandu-i in casa unde sunt lucrurile de care ea va avea nevoie si nu in ultimul rand, de a invata numele corect al noi persoane.
Cand nu poti anticipa schimbarile, ai grija sa fi aproape de copil pentru a oferi siguranta.

REACTII CALME si REACTII INTENSE

Nici copii nu duc lipsa de diferite situatii in care ei pot reactiona mai intens sau mai calm. Sunt copii pentru care o surpriza este intampinata linistit, cu un zambet, cu un simplu “Grozav”, sau pur si simplu cu o rafala de rasete si topaieli.
Copilul cu sentimente intense reactineaza puternic atat la surprize pozitive cat si negative. El va fi cel care este sensibil la lauda mai mult decat la critica. Cand este cazul sa fie corectat e de ajuns o privire mai severa, in timp ce pentru copilul linistit s-ar putea sa fie nevoie de mai mult.
Unui copil cu reactii mai intense trebuie sa-i controlezi mai bine programul din timpul zilei ca sa nu aiba prea multe programe Tv, sau activitati care sa-l solicie prea mult si sa-l agite. Suprasolicitarea nu e buna pentru ei.

PROASTA DISPOZITIE si BUNA DISPOZITIE

Copii sunt veseli si binedispusi daca in familie e armonie si o atmosfera destinsa si fericita. Dar sunt si copii care zambesc mai rar si par ca nimic nu-i multumeste. Iar noi avem tendinta de a face o greseala : sa petrecem mai mult timp cu un copil plin de viata decat cu cel care este mai nefericit, desi e stiut faptul ca ambii au nevoie la fel de mult de atentia noastra si de dragostea noastra exprimata prin fapte.

Puneti-va urmatoarele intrebari, ca sa reusiti sa intelegeti mai bine manifestarile acestea :
• Are aceeasi dispozitie sufleteasca si acasa ca si in afara casei lui ?
• Daca da, a fost aceasta o caracteristica a lui inca de cand s-a nascut ?
• Ce se poate face ca sa se inlature aceasta stare de spirit ? este cineva acasa bolnav, trist? Sau sta pana tarziu la TV ? Sau nu are prieteni la scoala si se simte insingurat, neinteles ?

Ce poti face sa ajuti:
• Vorbeste cu el si incearca sa vezi ce cauze poate avea aceasta dispozitie. Daca are un motiv intemeiat, incearca sa-l discuti, sa-l analizati impreuna si sa-l " vindecati " impreuna. Dar incearca sa nu-i acorzi foarta multa atentie cand e suparat pentru ca exista copii care procedeaza asa doar pentru a capta atentia ta nelimitata iar acordandu-i-o nu faci altceva decat sa recompensezi un obicei prost : imbufnarea. Si va deveni si mai nesuferit doar ca sa te aiba aproape.
• Urmareste-ti propriul comporament. S-ar putea sa ai surpriza sa constati ca al tau copil e imbufnat si suparat tocmai in acele zile cand nici tu nu ai o dispozitie de zile mari.
• Cand e imbufnat, lasati-l putin singur, dar nu mai mult de 5 minute dupa care incercati sa-i vorbiti fara a avea pretentia la un raspuns. Mangaiati-l putin pe spate, dar nu fiti tristi daca nu obtineti nici o reactie : in cele din urma va ceda, pentru ca e foarte greu sa te mentii suparat cand nu primesti atentie.
• Cand totul a trecut, discutati despre situatia creata si despre cum poate fi ea rezolvata ca micutul sa nu-si mai piarda timpul chinuindu-se sa se simta suparat si nefericit !

ABORDAREA si RETRAGEREA

Unii copii abordeaz cu degajare experientele noi, oamenii noi, imprejurarile noi in timp ce alti copii o iau la fuga sau se ascund dupa parinti.
Copilul ce are ca si caracteristica " abordarea" este un copil curajos, invatand aruncandu-se cu capul inainte si gresind de multe ori ; copilul care este caracterizat prin “retragere” obisnuieste sa se traga inapoi si sa invete din greselile pe care le fac altii. Fiecare e corect in felul lui.
Dar , cu toate astea, e nevoie sa invatam copii cum sa se arunce in necunoscut. Uneori e mult mai bine sa stea sa ceara sfaturi, sa se gandeasca inainte de a actiona.
Cei care prefera sa bata in retragere au nevoie sa fie ajutati sa simta suficienta siguranta incat sa poata aborda oamenii si situatiile noi fara sa se lase coplesiti de teama de a fi criticati sau ca vor da gres.
Niciodata sa nu va impingeti copii in situatii pe care acestia le considera ostile, deoarece nu veti face altceva decat sa intariti si mai mult dorinta lor de retragere. Iar cu cat se va insista mai mult cu atat veti obtine o reactie mai negativa.
Niciodata sa nu dispareti brusc din preajma copilului, in special pentru timp indelungat. Aceasta il va face pe copil sa se simta in pericol iar tendinta lui va fi aceea de a nu va lasa sa plecati deloc de langa el.
Dar sa nu uitati ca exista perioade in dezvoltarea copiilor, de aceea e bine sa avem grija sa discutam cu ei, sa-i intelegem prin felul lor caracteristic ca apoi sa luam masurile corecte.

CONCENTRAREA si LIPSA ATENTIEI

Unii copii se pot concentra atat de mult asupra activitatii facute incat pot parea rupti de ceea ce se intampla in jurul lor. Este posibil ca nici macar sa nu auda despre ce vorbiti. Alti copii sunt foarte usor intrerupti din activitatea lor chiar si de cele mai mici interventii.
Pentru ca pentru un copil cu atentia labila sa-i fie mai usor sa se concentreze sa invete sau sa-si finalizeze o activitate, este necesar sa-i fie aranjata camera in asa fel ca locul in care se petrec actiuni linistite precum puzzelul sa fie departe de aria unde stimulii externi sunt mai puternici (televizorul, radio etc.).
Niciodata nu veti putea elimina complect toti factori care ar putea distrage atentia copilului iar orice copil isi doreste sa termine ceea ce incepe, iar finalitatea le da un sentiment mare de reusita. De aceea e necesar sa-i invatam sa se concentreze pe finalilatea activitatii incepute, copilul va fi satisfacut ca a reusit sa termine ceea ce a inceput.

Cum poti sa-ti ajuti copilul sa-si dezvolte perseverenta ?
• Organizeaza orarul de activitati al copilului in asa fel incat sa aiba timp suficient sa termine o activitate fara a se stresa.
• Pregateste proiecte ce pot fi realizate intr-un timp scurt, nu mai mult de o zi.
• Cominica-i copilului activitatea care va urma imediat dupa ce va termina ceea ce lucreaza : ‘‘Trebuie sa termini pentru ca vom pleca in oras si ai nevoie de timp sa punem lucrurile la loc’’
• Nu uita motivatia sau stimulentele necesare finalizarii unei actiuni : ‘‘Va fi o
surpriza placuta pentru bunica’’, ‘‘Va arata splendid pe peretele din camera ta’’,
‘‘Vei fi foarte bucuros cand vei reusi sa termini’’, ‘‘Poti sa-i arati si lui tati ce ai realizat’’.
• Incurajeaja-l : ‘‘Daca ai nevoie de ajutor, sunt aici’’. ‘‘Este aproape gata’’. ‘‘Inca o piesa si ai terminat’’.
• Spune-i ca intelegi ce simte : ‘‘Stiu ca este greu, pot sa te ajut daca vrei’’, ‘‘Stiu ca nu vrei sa continui, dar ii vei face tatei o bucurie’’.
• Este necesar sa explicam copilului si sa-l invatam ca unele lucruri se fac nu pentru ca vrem ci pentru ca sunt spre binele nostru sau pentru ca trebuie facute si e bine sa duci lucrurile pana la capat.
• Incearca sa faci un joc pe baza lucrului terminat : ‘‘Va fi o surpriza sa vedem ce a iesit, cand vei termina’’, ‘‘Cum va arata, oare, cand va fi gata ?’’
• Ajuta-l sa gaseasca succesul in lucruri simple, pentru inceput.
• Dar nu-l presa sa termine absolut orice lucru l-a inceput.

CREATIVITATE si CONFORMISM

Fiecare copil este unic. El isi manifesta unicitatea prin spiritul de creativitate si inventivitate. Daca ei realizeaza un lucru in mod neobisnuit, daca gasesc mai multe solutii la o problema la care parintii aveau doar una, atunci pot fi numiti creativi.
Copii conformisti urmeaza calea previzibila si nu cer explicatii in legatura cu ceea ce li se cere sa faca.

Iata cateva metode de a incuraja creativitatea :
• Ofera-le copiilor suficiente meateriale si suficient timp ca sa descopere creativitatea.
• Accepta un comportament creativ.
• Creaza acea atmosfera care incurajeaza creativitatea copiilor. Ei trebuie sa fie siguri ca pot folosi materialele pentru mai multe scopuri, nu doar pentru cele traditionale: cuburile si figurinele din plastic pot fi folosite si la trasatul liniilor, sau la formarea unei forme cu creonul pe hartie.
• Comenteaza si pune intrebari ca sa stimulezi creativitatea : ‘‘Exista mai multe feluri de a face.’’, ‘‘In cate feluri poti aseza acuarela pe hartie ?’’, ‘‘In cate moduri poti folosi acest obiect ?’’, ‘Foarte interesant ! Cum ai facut ? Nu m-am gandit niciodata sa fac asa !’’.
• Recompenseaza-i creativitatea astfel incat sa simta valoarea personala : ‘‘Ai o idee foarte buna’’, ‘‘Ai descoperit o metoda pentru a face acest lucru’’, ‘‘Se pare ca-ti place si tie cum ti-a reusit desenul’’.
• Nu le aseza in fata modele care nu pot fi usor interpretate si exprimate in stilul personal. Despre o rata : ‘‘ In cate feluri poate merge o rata ?’’, ‘‘Incearca sa fi o rata speciala, in stilul tau’’.
• Ofera-i copilului posibilitatea de a inventa povesti. Dupa ce a desenat ceva, indeamna-l sa-ti spuna povestea desenului.
• Fii tu insuti creativ. Nu face mereu acelasi lucru in acelasi fel, incearca sa gasesti metode noi.

GENEROZITATE si EGOISM

Un copil mic va crede mereu ca lumea se invarte in jurul lui si este greu sa-i demonstrezi altceva. Dar cu trecerea timpului si aratand ca-i satisfaci nevoile, el va trebui sa invete, la randul lui, sa-i ajute pe altii si sa imparta cu ei ce are.
Doar in jurul varstei de 8 ani se poate spune ca exista o generozitate constienta.

Cum ii putem ajuta :
• Nu-l obliga pe copil sa dea din lucrurile sale. S-ar putea sa-l inveti sa dea celorlalti si sa invete nu generozitatea ci sa-l faci sa fie dispus mereu sa dea, sa renunte, de fapt, la ceea ce-i apartine. Copilului ii va fi mult mai usor sa renunte la o jucarie daca-l avertizezi din timp ca mai are cinci minute sa se joace cu acea jucarie sau daca-i spui ca urmeaza sa se joace si alt copil cu jucaria respectiva, iar cand acest copil se va plictisi sau ii va trece timpul, el se poate juca din nou cu aceeasi jucarie.
• Ajuta-ti copilul sa se descurce singur in situatiile in care trebuie sa imparta cu alti copii jucariile. Pot fi intrebati asa : ‘‘Cand nu mai vrei sa te joci cu jucaria aceea, poti sa mi-o dai si mie, te rog ?’’
• Generozitatea nu apare spontan ci ea trebuie invatata. Ca parinte, trebuie sa-ti inveti continuu copii in aceasta privinta si sa-i recompensezi pentru fiecare reusita. Trebuie sa te porti in asa fel incat sa le placa sa daruiasca.

Sursa : ‘‘Intelege-ti copilul’’ de Kay Kuzma.

.





"CARACTERISTICILE INDIVIDUALE ALE COPIILOR" | cont nou | 0 comentarii
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
Legaturi
Articolul cel mai citit despre educatie:
Ce ar trebui sa stie fiica ta inainte de aparitia ciclului menstrual

Articole de clepsidra

Evaluare
scor mediu 3.88
voturi 9


Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent