· articole
· intamplari

Ce faci cand copilul nu asculta



jpg"/>
Ai fi suprins sa vezi cat de intelegator este copilul tau daca stii cum sa abordezi problema obrazniciei in mod corect.

Există provocări în viața fiecărui părinte iar în momentele pline de candoare în care îți ții bebelușul în brațe pentru prima data, nici prin gând nu-ți trec ambiția și perseverența de care va da dovadă în doar 3 ani, pentru a-și îndeplini nevoile și dorințele.

Cunoaștem bine cu toții situațiile în care tu îi explici calm, frumos, că nu se poate să se întâmple ceea ce își dorește el.și când ai explicat deja a o sută una oară, simți că tensiunea este la cote maxime și nu mai știi ce să mai faci ca el să te asculte și situația să revină la stadiul relaxat și degajat de mai devreme.

În primul rând este nevoie să punctăm un aspect foarte important: orice comportament al copilului are o cauză, o explicație . De cele mai multe ori, cauzele comportamentului nedorit cuprind o nevoie (mai multe) legitimă nesatisfăcută, lipsă informației sau traumele nevindecate. Paradoxal, copiii au cea mai mare nevoie de dragoste și atenție atunci când pare că o merită cel mai puțin, având în vedere comportamentul lor. Este important să privim în profunzime faptele și să înțelegem cu adevărat de ce copiii se poartă în felul în care se poartă.

Ca să putem avea o privire de ansamblu, trebuie să știm că toți oamenii, fie ei adulți sau copii, împărtășesc același set de nevoi . Atunci când una sau mai multe nevoi ale copiilor sunt nesatisfăcute, ei încep să trimită semnale în legătură cu acest lucru. Semnalele lor pot fi directe, prin limbaj, verbalizând nevoia nesatisfăcută, sau indirecte, prin diverse comportamente, mai plăcute sau neplăcute.

Ce-i drept și noi, când ne este foame, tindem să fim mai agitați, când avem nevoie de apropiere și nu ne este nimeni aproape, ne transformăm în ursuzi, când trăim diverse emoții iar cei din jur nu ne ascultă încercăm să le captăm atenția.pozitivă sau negativă. Copiii vor exprima prin acțiunile lor ceea ce este în interior; este esențial să urmărim semnalele copiilor pentru a ști cu adevărat ce se întâmplă cu ei.

Lipsa informațiilor poate fi o altă explicație pentru comportamentul nedorit al copilului. Sunt mari șanse ca cei mici să nu dețină toate informațiile necesare, iar acest lucru să conducă la greșeli, evaluări greșite ale contextului, accidente.

O traumă poate crea emoții prea puternice pentru un copil, iar deseori cea mai bună soluție găsită de psihic este s㠄îngroape” emoțiile. Ele își vor căuta drum către exterior atunci când copilul se regăsește în împrejurări similare, reactualizând nevoia (de siguranță, de apropiere etc.), iar astfel ajungem din nou la prima cauză a comportamentelor nedorite: nevoile neîmplinite.

Este foarte important să abordăm situațiile tensionate în care copiii nu ne ascultă, cu calm, cu blândețe și să ne conștientizăm propriile emoții în legătură cu situația prezentă.
Când comunicăm cu ei în astfel de momente, în care ei nu se pot controla, este o idee bună să ne lăsăm pe vine sau să ne așezăm lângă ei, să le vorbim de la același nivel, pentru o mai bună conectare.

Nu este o idee bună să folosiți cuvinte sau expresii agresive, să-l etichetați, și, în niciun caz nu folosiți violență fizică . Este foarte important să le arătăm același respect pe care îl arătăm și adulților. Gândiți-vă că prietenul vostru cel mai bun are o zi proastă și este morocănos și ursuz; ce faceți? Încercați să îl ajutați și în niciun caz nu îl „puneti la colt” sau îl certați.

Dacă este o situație periculoasă , în care pune în pericol persoane, obiecte sau chiar pe el însuși, este necesar să îi pui limite. Cei mai mulți dintre noi asociem limitele, cu „NU”-ul din copilărie, pe un ton impunător, deloc prietenos. Adevărul este că limitele pot fi puse și pe un ton plin de dragoste, de înțelegere, cu iubire, dar și cu fermitate.

Pe scurt, iată câteva sfaturi pentru situațiile în care copilul nu te ascultă:
1. apropie-te de el și stai la același nivel cu el în timp ce îi vorbești;
2. întreabă-l ce s-a întâmplat, și dacă nu ai asistat la conflict sau la situația tensionată, roagă-l să îți povestească;
3. încearcă să îți aduci aminte dacă ar putea fi încărcat emoțional de unul sau mai multe evenimente precedente situației de față;
4. întreabă-l cum se simte, sau vorbește-i tu despre sentimentele pe care le-ar putea avea în acele momente: „te simți furios pentru că băiețelul ți-a luat jucăria? Ești trist pentru că prietenul tău a plecat acasă?”
5. pune limite ferm dar cu înțelegere și cu iubire: „nu aruncăm cu nisip spre copii! Nu pot să te las să faci asta!” 6. oferă-i alternative: „nu aruncăm cu nisip spre copii, dar dacă vrei arunci o poți face în direcția cealaltă; acolo nu e nimeni”.

Este de asemenea important să-ți spunem că plânsul copilului este firesc și justificat în toate situațiile . Plânsul reprezintă pentru ei un mod de a-și exprima emoțiile, în situații în care limbajul nu îi ajută să facă acest lucru. Suntem construiți genetic să nu ne placă să auzim un copil plângând, dar reacția noastră a fost menită, din cele mai vechi timpuri, să resolve nevoile neîmplinite ale copiilor. Ei semnalizează, noi ajutăm!

Echipa parinti.com.


"Ce faci cand copilul nu asculta" | cont nou | 0 comentarii
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
Legaturi
Articolul cel mai citit despre 1, 2, multi:
Copilul singur la parinti

Articole de admin

Evaluare
scor mediu 0
voturi 0
Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent