· articole
· intamplari

7-13 ani: 7-13 ani: Cine are ultimul cuvant?

Autor: smoky
data publicarii: 16.08.04



Unii copii par hotarati sa aiba ultimul cuvant sau ultimul gest la fiecare discutie.

Prin ultimul cuvant ma refer la ultima remarca, care nu este necesara, facuta de copil la sfarsitul unei discutii cu parintele in legatura cu ceea trebuie sau nu sa faca. Remarca atinge urechile parintelui si trimite unde de soc spre sistemul nervos, la fel ca unghiile pe tabla de scris.


LUPTA PENTRU SEPARARE

In jurul varstei de 7 ani, copiii descopera ca parintii lor nu sunt asa de puternici cum credeau ei odata. Copiii isi dau seama ca nici ei insisi nu sunt atat de lipsiti de putere cum simteau ei odata. Isi perfectioneaza limbajul si isi dau seama ca prin intermediul cuvintelor lor pot avea un efect puternic asupra parintilor. Copiii isi anunta independenta cand incep sa foloseasca cuvinte in lupta cu parintii. Parintilor nu le place dar este un semn sigur ca copiii cresc.


TOTI O FAC

Ne poate incuraja faptul ca acest comportament este perfect normal si ca copilul nostru nu este singurul care se comporta asa. Copiii folosesc hartuirea verbala pentru unul din urmatoarele 3 motive:
  • sa braveze;
  • sa se autoconvinga ca adultii nu sunt asa de buni si ca pot sa supravietuieasca fara ei;
  • ca sa testeze limitele comentariilor social tolerate.

PREA TARI CA SA PLANGA

Avand ultimul cuvant, copiii pot sa braveze incercand sa musamalizeze anumite sentimente pe care le au. Cand parintii spun "nu", este mai bine pentru copii sa provoace probleme "raspunzand inapoi", decat sa planga. Plansul nu este acceptat de un copil de 10 ani; copiii prefera replicile de strada care ii tin sa nu planga.


CU TOATE ACESTEA PARINTII NU SUNT ASA DE ISTETI

Pe masura ce isi controleaza din ce in ce mai mult viata, copiii isi dau seama ca parintii lor nu sunt perfecti. Copiii cred ca daca parintii nu sunt perfecti inseamna ca sunt incompetenti. Pasul urmator: copiii incearca sa dovedeasca cat de incompetenti sunt adultii. Aceasta este o perioada normala a copilariei mijlocii. Din momentul in care copiii realizeaza ca parintii nu le pot controla gandurile, exprimarea acestor ganduri primeste o noua semnificatie. Parintii sunt tentati sa reactioneze defensiv cand sunt provocati de copii si provocarea poate sa ajunga usor o lupta pentru putere.


COPIII CARE VORBESC MULT

Hartuirea verbala este o forma de testare. Copiii trebuie sa gaseasca limitele comportamentului social acceptat. Putem sa intelegem de ce fac asta dar nu putem sta deoparte si sa acceptam abuzul verbal. Asa cum copiii testeaza ce este bine sau ce este rau, in acelasi mod trebuie sa actioneze si parintii.


EVITA LUPTA PENTRU PUTERE

Dar cum sa procedam? Inca lucrez la acest lucru. Nu pot sa iti spun ce merge mai bine in familia ta. Pentru unele familii, aceasta problema apare si dispare foarte repede. In alte familii, aceasta lupta pentru putere devine un mod de viata. Multi copii au o personalitate care face imposibil sa nu isi provoace parintii la fiecare pas. Alti parinti au o personalitate care atrage copiii in aceste conflicte. Fiecare familie este diferita si fiecare situatie este unica. Un singur lucru este sigur: lupta pentru putere este fara speranta.


NU REACTIONA, ACTIONEAZA

Cred ca cheia rezolvarii fiecarei situatii este atitudinea parintelui. Cu toate acestea, parintele este singura persoana care da dovada de maturitate intr-o conversatie. Este nepotrivit sa te simti amenintat de limbajul hartuitor al copilului. Este timpul sa iei masuri rezonabile. Daca suntem constienti de ceea ce se intampla cu copilul vom fi mai bine pregatiti sa intelegem situatia.


SUGESTII

Cel mai bine este sa nu iei foarte in serios actiunile copilului altfel s-ar putea ca el sa inceapa sa creada in puterea lui. Sunt perioade cand cel mai bun raspuns la o remarca a copilului este sa o ignori. Daca copilul nu mai are putere, fiind ignorat, el renunta.

Pe de alta parte, multe lucruri nu ar trebui ignorate. Putem sa luam in considerare sentimentele copilului "Vad cat de suparat esti pe mine", dar de asemenea putem sa limitam actiunile sale "Nu-ti voi permite sa vorbesti urat cu mine".

Decide acum ce pedepse vor fi pentru abuzul verbal. Lasa copilul sa stie ce nu tolerezi si ce consecinte vor fi. Cand depaseste limita fa ceea ce ai zis c-o sa faci. Daca te gandesti la acestea inainte sa se intample atunci vei detine controlul in loc sa fii nervos sau defensiv.

Personal mi-am descoperit limitele mele de toleranta. Nu ma supar daca copiii mei sa aiba ultimul cuvant intr-o discutie:
  1. cat timp ei fac ceea ce vreau eu sa faca;
  2. ultimul cuvant nu este o aluzie la caracterul meu, inteligenta ori calitatea de parinte;
  3. ultimul lor cuvant nu a aparut pe peretele vreunui WC public.


FIECARE PARINTE TREBUIE SA STABILEASCA REGULILE SALE.



Autor: Elaine M. Gibson.




Articole din aceeasi categorie


"7-13 ani: 7-13 ani: Cine are ultimul cuvant?" | cont nou | 4 comentarii
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
Articolul e cool!... numai ca-mi aminteste ce ma asteapta... si ce probleme avem deja cu maimutza asta de 6 ani.:-) Nervi de fier la toti ca noi!
Nu sunt permise comentarii pentru anonimi, inregistreaza-te

25.08.04 14:17: iuliandra
Pe mine articolul asta m-ar speria foarte tare daca nu as fi deja parinte. Stii, parca totul ar fi o mare batalie...
Eu cred ca ne inversunam prea tare impotriva acestor micuti. Daca ei te considera, ca parinte, un prieten bun, comunicarea se face simplu si nu mai conteaza cine are ultimul cuvant.
Nu sunt permise comentarii pentru anonimi, inregistreaza-te

22.09.04 00:28: mamaluidoris
Increderea in copilul nostru si nu in ultimul rand comuicarea cu el mi se par esentiale.Fara ele eu nu cred ca as avea o relatie buna cu fica mea.
Nu sunt permise comentarii pentru anonimi, inregistreaza-te

Legaturi
Articolul cel mai citit despre comportament:
Comunicarea si relatiile parinti - adolescenti

Articole de smoky

Evaluare
scor mediu 3.86
voturi 15


Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent