· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Codrut


Bebe




Nu credeam ca o sa fac vreodata cea mai mare greseala din viata mea. La 18 ani am ramas insarcinata..nu eram casatorita nu eram nimic. Prietenul meu, actualul sot nu prea era incanta de ideea de a aveaun bebelus. Eu eram super incantata, mi-l doream foarte mult, desi imi era foarte frica de ceea ce avea sa-mi spuna tatal meu care este un om mai sever asha. In prima luna, iubitul meu mi-a zis ca ar fi mai bine sa renunt la sarcina.Nu am vreut. Am zis eu vreau copilul asta!! Foarte bine-mi-a zis el- eu nu sunt pregatit sa fiu tata, cum nici tu sa fii mama..si oare ce vor spune ai tai?! Nu te gandesti?? Dintr-o data mi s-a facut o frica teribila si de teama de a nu -mi pierde copilul si de teama tatalui meu.. Ce era de facut?! Am comis greseala vietii mele: am renuntat la bebelus in prima luna de sarcina.M-au insotit iubitul meu si mama mea. Eram foarte speriata.Dupa ce s-a terminat totul am aruncat vina mea asupra celorlalti:(dar eu eram singura vinovata!! Nu trebuia sa renunt niciodata la el.Asha de mult mi-am dorit un copil..un baiat, incat dupa ce ne-am casatorit, in 2006 pe data de 13/07 am nascut un baietel. Poate ca Dumnezeu m-a iertat..sau poate cine stie? Dar EL mi-a indeplinit cea mai mare dorinta: de a avea un baitel!! Sunt fericita si totusi..ma intreb, oare primul meu copil ma va ierta vreodata pentru ce am facut?! Eu nu ma voi ierta niciodata!!
Va multumesc...:(

codrut
publicat la 08.05.2007 (1893 citiri)