· articole
· intamplari

Cum faci fata crizelor de personalitate




Ce se intampla cand copilul vostru "are personalitate" si aflati acest lucru din forta cu care-si manifesta dorintele, temperamentul, dorintele, nu-urile, optiunile si preferintele? E de rau sau e de bine? Este un aspect normal sau este cazul sa te ingrijorezi? Ce poti face cand apar astfel de momente, mai ales in afara locuintei voastre?

In vizita

Gazdele stupefiate privesc cum copilul tau, baietelul de nici 4 ani, e pornit sa cotrobaie cu hotarare prin toate sertarele la care ajunge, sa ia cate o prajitura de pe farfurie si sa o azvarle in cainele terorizat deja de el, sa smulga petalele florilor pe care tocmai le-ati oferit prietenilor vostri.

Si asta nu e tot, permanent intervine in discutia adultilor, pune intrebari sacaitoare, ii ingana pe cei mari, se stramba si, fara nici o jena, isi permite sa adreseze gazdelor tot felul de calificative care nu au nimic nostim sau magulitor. Paradoxal, tu, extaziata, spui: Vedeti ce destept este?! E curios sa vada, sa stie tot!!!
Daca il recunosti cumva in acest personaj pe micutul tau, inseamna ca deja l-ai rasfatat prea mult, ca deja el nu mai stie unde sunt limitele propriului comportament. Poate ca, din dorinta de a-i da frau liber personalitatii lui in formare, l-ai lasat sa faca si sa spuna mereu ce vrea el, poate ca de teama sa nu-i ingradesti imaginatia si curiozitatea nu-i atragi niciodata atentia asupra tendintelor lui de. a sari calul.

Ce sa nu faci!
Nu mai acorda semnificatii pozitive unor conduite clar negative, care fac rau in primul rand copilului tau, apoi celor din jur. Fii constienta de faptul ca, indiferent de motivele tale, acest mod de manifestare al copilului nu reprezinta o dovada nici de desteptaciune, nici de personalitate, ci doar de proasta educatie.

Ce sa faci?
Tu esti cea care poti schimba cate ceva. Invata-l sa fie politicos cu cei din jur, explica-i de ce nu e frumos sa faca anumite lucruri. Cand totusi se da in spectacol, ia-l imediat deoparte si explica-i fara sa tipi la el ce a gresit. Inca de pe la 2 ani si jumatate sau 3, copilul e capabil sa inteleaga sentimentele altora si chiar e in stare sa-si faca griji pentru altii. Cere-ti scuze de la gazde si spune-i si lui sa-si ceara iertare pentru ca a umblat in lucrurile altora, sau pentru ca a stricat o jucarie, sau pentru ca a spart intentionat un pahar. si astfel i-a facut sa sufere pe cei din jur. Invata-l acum principiul: ce tie nu-ti place altora nu face. Fii sigura, personalitatea lui nu va avea decat de castigat, pentru ca asta nu inseamna ingradirea libertatilor, ci educatie si bun-simt.

La muzeu

Sinaia. Peles. O zi splendida in care grupul de vizitatori intra in muzeu. Vezi deja pe culoar o mama cu un bebelus intr-un sac purtat la piept si inca doi pusti pe langa ea si te gandesti: Doamne, iar nu o sa inteleg nimic intre explicatiile ghidului si tipetele mamei care va incerca sa se imparta in mai multe directii simultan: sa tina pasul cu ghidul, dar sa nu-i scape din mana pe cei doi copii mai mari si, totodata, sa potoleasca tipetele celui mic! Ei bine, nu! Vizitatorii nu au avut deloc de suferit din cauza mamei cu trei pici, ci a unui grup format din mama, tata si o fetita de vreo 5 ani, frumusica, dar ingrozitor de galagioasa: "Vreau acasa, Ce urat e!. Ce tot vorbeste asta" (adica ghi.ul care dadea explicatii), "Vreau inghetata". In plus, ca argintul viu, se strecura pe sub toate barierele, alerga pe scari, se trantea pe cate un jilt. si toate fara ca parintii sa-i spuna ceva! Un timp, ghidul a incercat disperat sa puna lucrurile in ordine, dar pana la urma un tanar paznic a cerut raspicat parintilor sa iasa din cladire. Si absolut nimeni din grup nu le-a luat partea, dimpotriva, au aplaudat!

Ce sa nu faci!
Nu-l face partas la activitati care ii pun prea mult la incercare rabdarea si care ii depasesc puterea de intelegere. Pregateste-l din timp pentru o experienta noua pentru el, cum ar fi vizita la un muzeu. Povesteste-i cum va fi acolo si invata-l ce trebuie si, mai ales, ce nu trebuie sa faca. Starneste-i curiozitatea. Nu-i incuraja tendinta de a fi obraznic si indiferent fata de ceilalti. Nu-i lua apararea in momentul cand rade sau vorbeste urat despre sau cu cei din jur.

Ce sa faci?
Daca are iesiri la care nu te astepti, nu lasa lucrurile sa ia amploare, facandu-te ca nu le observi. Ia deoparte copilul si explica-i situatia si ce a facut rau. Fa-l sa inteleaga ca trebuie sa fie atent la ceea ce li se arata si ca sunteti acolo ca sa ascultati ceea ce vi se povesteste. Daca vezi ca nu te asculta si ca este intr-adevar plictisit, fara sa mai spui nimic, ia-l de mana si paraseste muzeul. Dupa un timp, incearca sa-i spui pe intelesul lui, inventand mici povestioare despre unele dintre exponatele din muzeu.

In calatorie

Ce sa nu faci!
Nu admite ca odorul tau sa-i deranjeze pe cei din jur, ca si cum totul i se cuvine, si, mai ales, nu-i da un "bun" exemplu chiar tu insati!

Ce sa faci?
Daca face boacane care in mod evident irita persoanele din anturaj, ia atitudine. Explica-i, exprima-ti dezacordul, spune-i sa fie cuminte. Daca plange si se opune interdictiilor, incearca sa ii gasesti o ocupatie care sa-i capteze interesul: sa priviti pe fereastra si sa numarati pomii, sa jucati un joc, sa rasfoiti o carte cu poze.

Acasa

In buna masura, cel mic devine Dl Goe in primul rand acasa, mai ales daca de la inceputul inceputului n-ai fixat limite si l-ai lasat sa rupa la furie jucariile, sa scrie pe pereti, sa scotoceasca si sa rastoarne lucrurile din dulapuri, sa arunce cu mancarea ca si cum s-ar juca cu mingea, sa raspunda obraznic, pe scurt, sa faca numai ce vrea el. Si mai ales daca, la fiecare isprava de acest fel, voi, ca parinti, si poate si bunicii v-ati extaziat spunand: Cat de destept este! Greselile nu i se mai pot imputa copilului, ci voua: vrand sa nu-l frustrati, sa nu-l tensionati, l-ati privat, de fapt, de sansa de a invata ca lucrurile, avand limite, pot fi previzibile! Multi copii mici musca, tipa, lovesc, isi trag de par parintele, initial fara intentie, dar mai tarziu o fac cu buna stiinta, la furie, ca sa se apere sau sa se razbune cand nu sunt lasati sa faca un anumit lucru. Daca il incurajati si va extaziati: "Ce puternic e!. Ce vointa are!", aceste gesturi vor deveni obiceiuri pe care le va pune in joc incet, incet, in toate imprejurarile.

Ce sa nu faci !
Sa ne gandim inca o data ca cei mici invata din exemple, nu din vorbe. Multi copii se poarta si vorbesc urat, musca, tipa, lovesc si nu tin cont de ceilalti si pentru ca asa au invatat de la cei din casa, din exemplele traite. Daca tu iti lovesti copilul la manie, poti fi sigura ca de mic el invata ca lovirea este un comportament normal. Nu-i de mirare ca, la randul lor, acesti copii au manifestari agresive fata de cei din jur, in special fata de cei mai mici si mai slabi, dar chiar si fata de adulti. Nu-i incuraja micile rautati si obraznicii acasa, dar puncteaza de cate ori face cate ceva bine!

Ce sa faci?
Poti sa incerci sa vezi de ce se poarta rau atunci cand o face: poate cauta sa-ti atraga atentia, poate se simte rau, poate doreste sa aiba si el putere asupra lumii si este speriat! In primul caz, nu uita sa-i acorzi mai ales atentie pozitiva: adica sa-i acorzi atentie cand se comporta bine, nu numai cand se poarta rau. Daca se simte rau sau este nelinistit, atunci are nevoie de afectiunea ta. Copiii mici simt adesea ca nu pot controla lumea, se simt neputinciosi si de aceea tind sa-si loveasca mai ales fratii sau pe alti copiii; in acest caz, gaseste acele mici reusite pentru care sa-i spui ca este bun; incearca sa afli de ce se comporta astfel si da-i posibilitatea sa reuseasca, sa-si depaseasca teama, frustrarea, chiar timiditatea care il imping uneori sa aiba aceste manifestari.

La gradinita

Il vezi imediat! Este piciul care cum intra in camera cu jucarii, vrea ca toate sa fie numai ale lui. E tancul asezat peste un munte de jucarii! Priveste in jur si daca vede pe cineva jucandu-se cu cine stie ce altceva decat el, se repede si-i ia obiectul din mana. E agresiv cu jucariile, le izbeste de toti peretii, sau le loveste una de cealalta, sau le arunca in ceilalti copii. Alege o fetita tacuta, o face sa planga, iar el sta langa ea si se bucura! La observatia educatoarei, ii raspunde fie tipand sa-i acopere vocea, fie: Esti o proasta! Nu accepta sa stea in rand cu ceilalti, nici vorba sa se tina de mana cu alt copil, imprastie peste tot jucariile si, daca e certat, plange, tipa sau ameninta. O perfecta masina de terorizat copii si adulti slabi de inger!

Ce sa nu faci!
Acasa, nu tipa nici tu. Nu fi nici tu egoista si invata-l de mic sa dea si altora ce are: tie, lui tati, celorlalti copiii din parc. Nu-l invata sa jigneasca si nu-l jigni nici tu adresandu-i-te cu: prostule, mucos mic, tantalaule, mototolule! Nu fi inconstanta in ceea ce ii ceri: reactioneaza si azi, si maine la fel! Incearca sa nu reactionezi nici tu excesiv atunci cand esti suparata, mai ales in prezenta celui mic, nu lasa sa-ti scape nici tie situatia de sub control!

Ce sa faci?
Sa-i ceri sa fie ascultator. Sa nu-i permiti sa se poarte urat cu copiii si sa nu-i incurajezi vorbele urate! Arata-i ca nu esti de acord cu obraznicia, ca nu asta astepti de la el, si explica-i cu calm si fara bataie sau tipete ce a gresit.
Vorbeste-i! Cuvintele spuse de tine il pot ajuta, il pot face sa inteleaga. Explica-i ca este important s-o asculte pe doamna educatoare, indeamna-l sa fie prietenos cu ceilalti copii, fa-l sa accepte ideea ca jucariile de la gradinita sunt ale tuturor copiilor. Si, mai ales, nu renunta prea repede: daca ai decis ceva, acorda-i timp. Putine lucruri se pot schimba peste noapte. Deci ai rabdare, pentru ca transformarile in bine sa se produca. Nici n-o sa stii cand, brusc, micul tiran va deveni plin de atentie si intelegere, un model pentru cei din jur!

Text: Geo Mihalcea.





"Cum faci fata crizelor de personalitate" | cont nou | 0 comentarii
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
Legaturi
Articolul cel mai citit despre comportament:
Comunicarea si relatiile parinti - adolescenti

Articole de admin

Evaluare
scor mediu 0
voturi 0
Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent