· articole
· intamplari

Curs intensiv de bunatate



jpg?width=200&height=268"/>
Bunatatea, ca de altfel toate sentimentele si trairile se invata de la parinti. Noi suntem primul model pe care-l primesc copiii nostri si de aceea trebuie sa fim cu bagare de seama la tot ce facem, spunem si cum reactionam.

Hai sa ne reamintim cateva dintre prejudecatile sadite in mintea noastra de un sistem educativ care nu prea s-a aplecat asupra sufletului si mintii celui mic, ci a incercat mai ales sa-l dreseze si sa-l domesticeasca: bataia e rupta din Rai, nu s-a vazut copil bun si nevasta vrednica, copiii sa-i saruti numai in somn, in lumea de azi trebuie sa fii dur si rece, cel bun nu-si gaseste loc. Aceste ziceri si altele asemenea, desi sunt traditionale si automat par pline de intelepciune, vorbesc mai ales despre experienta esecului educational, despre frica de a nu face fata sarcinii de parinte, despre neincrederea in sine si incapacitatea de a trai sentimentul de parinte in sensul pozitiv al vietii.

Forte constructive si distructive
Din prima clipa a intrarii in lumea aceasta, copilul se cladeste, se dezvolta, creste si, un timp, depinde mult de tine, de fortele constructive sau distructive care, vrand sau nevrand, intervin in relatia dintre tine si el. Maltratarea, lipsa de comunicare si intelegere, absenta caldurii si a tandretii sunt toate forte distructive care izvorasc dintr-o imagine de sine proasta si din inacceptarea de sine. In schimb, dragostea, intelegerea, bunatatea, blandetea sunt fortele constructive care sustin increderea in sine si in viata.

Teorii abstracte si iubirea pur si simplu
Psihologii si pedagogii, dupa destul de multe teorii educationale construite rational si apoi aplicate in viata, au ajuns la concluzia ca, dincolo de toate considerentele, pentru a creste puternic, pentru a sadi dragostea de viata si a hrani elanul vital in sufletul copilului, acesta are nevoie, inca din primele momente, de iubire neconditionata. Iubirea neconditionata este fundamentul pe care se construieste acceptarea de sine si bucuria vietii. Iubirea neconditionata din partea ta, ca mama, inseamna sa-l iubesti fara sa pui conditii legate de ceea ce face sau de felul cum este. Prea putini parinti isi iubesc copiii neconditionat; pentru multi, copilul trebuie sa merite dragostea, sa fie cuminte, sa nu-i faca probleme, sa se joace cu grija si sa invete instantaneu tot ceea ce altminteri devine o grija suparatoare: sa mearga, sa faca la olita, sa manance singur. In context, conditia de fetita buna sau baiat bun, care asculta si nu iese din cuvantul parintelui sunt echivalente cu o conditionare, un dresaj in care principalul lucru pe care il invata copilul este ca iubirea este legata de performanta, pentru ca mama lui tine la el.

Viata traita ca o prada
In situatia in care, de foarte mic, atunci cand inca nu gandeste si doar simte, copilul ajunge sa simta ca nu merita indeajuns dragostea mamei lui, incepe sa se formeze si sa creasca in sufletul lui convingerea ca nu este demn de iubire si, in lupta dintre bine si rau, in sufletul lui isi gaseste tot mai mult loc raul. Raul prin incredintarea ca daca mama, respectiv lumea, nu il iubeste, nici el insusi nu trebuie sa se iubeasca. Acest sentiment dominator e doar un pas spre a ajunge sa se simta inutil, incapabil de iubire, un nimeni care are doar un singur fel de raport cu viata: acela de a smulge faramituri sau halci pe care sa le devoreze pe nemestecate pentru a supravietui. O imagine devastatoare despre sine si despre viata pe care adesea, fara sa vrem, o putem favoriza si alimenta prin gesturile noastre, prin atitudinile noastre, prin gandurile si nelinistile care par sa ne domine pe noi, ca parinti.

Lectiile se invata cand esti pregatit
Trebuie sa te apleci asupra copiilor tai cu dragoste, cu blandete si rabdare, sa ii inveti cate ceva doar atunci cand sunt dispusi si pregatiti sa invete. Dragostea si blandetea nu inseamna permisivitate fara limite. Invatarea inseamna delimitari intre actiuni si consecinte, intre aspectele vietii. Lectia despre limite ajuta copilul sa ajunga sa inteleaga lumea si evenimentele fara sa se teama de imprevizibil. Dar lectia trebuie insotita, cel putin la aceste varste mici, si de sentimentul ca esti alaturi de el, ca este iubit si sustinut de tine. Si nimic nu se poate invata daca in acel moment sufletul nu este gata sa traiasca lectia. Un copil in criza de plans degeaba este certat, conditionat sau batut, nu se va alege decat cu o si mai mare conditionare a fricii, a spaimei si lipsei de sens a lumii.

Caldura unei imbratisari
Aminteste-ti ca si tu treci prin momente de criza si stii ce important este sa simti caldura si intelegerea cuiva care iti este alaturi, care, poate, te imbratiseaza, te mangaie, iti spune o vorba bun. Simti ca prin calm si bunatate reuseste sa stavileasca avalansa de rau care te domina in acel moment. Pentru copil, chiar daca nu iti spune toate acestea, este cu atat mai important sa te simta alaturi, chiar si in momentele lui de furie, de incapatanare. Ai grija sa nu fie potentata, prin reactiile tale violente, agresivitatea care il stapaneste acum pe el; e un prilej sa primeasca de la tine acea lectie despre bunatate si iubire neconditionata, pur si simplu, fara vorbe in plus.

Text: Geo Mihalcea .




"Curs intensiv de bunatate" | cont nou | 0 comentarii
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
Legaturi
Articolul cel mai citit despre 1, 2, multi:
Copilul singur la parinti

Articole de admin

Evaluare
scor mediu 5
voturi 1


Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent