· articole
· intamplari

Dezvoltarea limbajului in primii ani de viata

Autor: raul
data publicarii: 18.10.02


O prezentare a dezvoltarii limbajului la copii in primii cinci ani de viata din punctul de vedere al interactiunii sociale.

Functia primara a limbajului, atat la adulti cat si la copii, este comunicarea, contactul social. Prin interactiunea zilnica cu alti utilizatori de limbaj, copiii invata sa foloseasca limbajul pentru a compune mesaje, a exprima sentimente sau pentru a atinge anumite scopuri, pentru a functiona in cadrul societatii. Limbajul este o unealta culturala care permite membrilor unui grup sa isi mentina identitatea si sa comunice intre ei.

Prin procesul de invatare a limbajului parintii isi socializeaza copiii, dezvoltand un mod de comportare, vorbire si gandire conform cu conditiile sociale si culturale.

Procesul de invatare a limbajului de catre copii se bazeaza pe mai multe feluri de experiente. De la nastere incepand, parintii sau cei ce ingrijesc copilul implica bebelusii intr-o serie de schimburi comunicative. Aceste comunicari insotesc activitatile facute in comun de parinti si copii, cum ar fi imbaiatul, mancatul sau imbracatul. Adultii comenteaza actiunile copiilor si deseori repeta sau exagereaza vocalizarea. Aceste schimburi comunicative intre adulti si copii functioneaza ca o forma de interactiune sociala. Aceasta interactiune sociala ajuta la crearea intimitatii dintre adulti si copii, creste interesul copiilor asupra mediului inconjurator si creaza stimulii necesari pentru dezvoltarea in continuare a limbajului.

Primul an
Tipatul este prima forma de vocalizare la copil. Dar la numai cateva saptamani de experienta cu limbajul, copiii vor incepe sa si vocalizeze: ei ganguresc. In general copiii incep sa gangureasca in jurul varstei de o luna. Ganguritul consta in repetarea unor vocale, cum ar fi "uuuuuu" sau "aaaaaa". Copiii ganguresc atunci cand parintii sau cei care au grija de ei interactioneaza cu ei. In jurul varstei de 3-4 luni ei incep sa adauge si consoane ganguritului iar intre 4 si 6 luni apare o noua etapa etapa in dezvoltarea limbajului: combinarea consoanelor si vocalelor in secvente de silabe, cum ar fi: mamama, caca sau tatatata. Interactionand astfel cu parintii, pana la sfarsitul primului an de viata, copilul va realiza rolul limbajului in comunicare. Legatura astfel realizata intre comunicare si producerea de sunete reprezinta baza adevaratului limbaj.

Al doilea si al treilea an
La inceputul celui de al doilea an de viata, copilul va pronunta primele cuvinte. Primele cuvinte sunt denumite si 'holofraze' deoarece vocabularul productiv al copiilor contine in mod normal numai unul sau doua cuvinte foarte simple la un moment dat, si ei par sa foloseasca cate un singur cuvant pentru a reprezenta intregul inteles al unei propozitii. Primele cuvinte au o pronuntie foarte diferita de cea folosita de adulti, si aceste cuvinte sunt cel mai ades nominale - etichete pentru obiecte, oameni, evenimente. In plus, primele cuvinte ale copiilor sunt contextuale. Ei folosesc un singur cuvant pentru a identifica pe cineva sau ceva ('ma' - in momentul in care mama intra in camera), pentru a eticheta obiecte legate de cineva ('ma' - in momentul in care vede rujul mamei) sau pentru a exprima necesitati ('ma' si bratele intinse - daca doreste o imbratisare a mamei). In cadrul stadiului initial de aparitie a primelor cuvinte, copiii vor produce cuvinte incet. Totusi, odata cu acumularea unui vocabular productiv de circa 10 cuvinte, copiii vor incepe sa adauge noi cuvinte intr-un ritm crescut ('explozia vocabularului').

La o doua lor aniversare, copiii vor incepe sa combine cuvinte si sa genereze propozitii simple. Initial, primele propozitii vor fi propozitii compuse din doua cuvinte, crescand treptat in lungime. Primele propozitii ale copiilor sunt denumite 'vorbire telegrafica' deoarece aceste prozitii se aseamana foarte mult cu forma abreviata a unei telegrame. Ca si in telegrame, primele propozitii ale copiilor vor contine numai cuvintele esentiale (verbe si substantive), omitandu-se cuvintele functionale (articole, prepozitii), pronumele, verbele auxiliare.

Desi primele propozitii par incorecte gramatical din punctul de vedere al adultilor, ele sunt mult mai mult decat combinatii de cuvinte luate la intamplare. Ele au o structura proprie. O caracteristica a structurii este prezenta asa-numitelor 'cuvinte-pivot', folosite de obicei intr-o pozitie fixa si combinate cu alte cuvinte mai putin folosite numite 'cuvinte deschise', care pot fi cu usurinta inlocuite cu alte cuvinte. De exemplu, un copil poate folosi 'mare' ca si cuvant-pivot, creand propozitii ca 'apa mare', 'praji mare', 'masina mare'.

Un rol important in etapa primelor propozitii il are creativitatea. Multe din primele propozitii ale copiilor reprezinta creatii lingvistice ce nu apar in limbajul adultilor. Contextul, la fel ca si in cazul primelor cuvinte, joaca un rol important in intelegerea primelor propozitii. Pe masura ce numarul propozitiilor simple folosite creste, numarul cuvintelor singulare va scade iar propozitiile vor deveni din ce in ce mai elaborate si mai sofisticate.

Anii prescolari
Intre varsta de 3 ani si jumatate si 4 ani, copiii au acumulat deja multe cunostiinte legate de limbaj. Ei au un vocabular activ destul de larg si inteleg functiile cuvintelor in legatura cu referirea unor obiecte si actiuni. De asemeanea, ei sunt capabili sa intretina o conversatie, putand vorbi despre diverse teme cu diverse persoane. Totusi, dezvoltarea limbajului, in special cresterea vocabularului si a indemanarii conversationale, continua. Este general acceptat faptul ca dezvoltarea vocabularului nu se realizeaza printr-o educatie formala. Intelesul unor cuvinte noi va fi insusit atunci cand copiii interactioneaza cu alti vorbitori mai avansati in cadrul unor activitati naturale (joaca, mancatul). In cadrul acestor activitati, copiii pot construi ipoteze in momentul in care aud cuvinte sau fraze noi. Aceste ipoteze vor fi verificate apoi prin observatie sau prin construirea unor propozitii noi, proprii. In final, prin feedback si exercitiu, copiii pot sa isi revizuiasca si sa isi confirme ipotezele.

Dezvoltarea indemanarii conversationale necesita de asemenea interactiunea activa dintre copil si alte persoane. Pentru a comunica efectiv, copiii trebuie sa invete sa negocieze, sa isi astepte randul, sa aduca contributii relevante si inteligibile. Prin interactiunea cu vorbitori mai avansati, copiii isi vor modifica si elabora propriile propozitii ca raspuns la o cerere crescuta de informatie. Conversatiile cu colegii de joaca includ de obicei o serie de dialoguri in care fiecare participant vorbeste pe rand. In plus, copiii invata sa isi modifice mesajele corespunzator nivelului de intelegere al ascultatorului.

In momentul inceperii scolii, limbajul copiilor este foarte asemanator cu cel al adultilor. Ei si-au insusit elementele sintactice, semantice si pragmatice de baza ale limbii materne. Totusi, dezvoltarea limbajului va continua, din copilarie, prin adolescenta, pana la maturitate.

Concluzie
Invatarea limbajului este atat un proces social cat si un proces de dezvoltare. Pentru a stapani o limba, copiii trebuie atat sa interactioneze cu alti vorbitori, mai competenti, cat si sa exploreze diverse aspecte ale sistemului lingvistic. Pe parcusul primilor ani de invatare a limbajului, copiii creaza, testeaza si revizuiesc ipotezele lor privitoare la folosirea limbajului. Parintii trebuie sa le ofere activitati stimulatoare pentru dezvoltarea limbajului, ocazii de experimentare a diverselor aspecte ale limbajului si sa le stimuleze creativitatea.



.





"Dezvoltarea limbajului in primii ani de viata" | cont nou | 1 comentariu
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
09.02.07 08:51: dabelea
Este un articol foarte interesant. Copilul meu are doi ani si patru luni. Dar la capitolul vorbit nu sta asa de bine. Zice putine cuvinte precum: ave-avion, papa, mama, tata, tatai, mamai, apa, poua-ploua,talgate-telefon(tin sa precizez ca pe la varsta de 1an si 8 luni zicea teleion) lau-Lau fiind numele lui, Noni, Bebe, Ali, Adei,Ana,Bia,Dai, Daiu _fiind numele cunoscutilor. In ceea ce priveste legarea cuvintelor sta si mai prost,acestea sunt: ma mie-cand vrea sa-i dau ceva , nu veau-nu vreau, tata papa -cand il cheama la masa pe tata, pa iaia - cand isi ia la revedere. Bineinteles ca atunci cand vrea sa vorbeasca la telefon vorbeste mult dar fara nici un inteles. Trebuie oare sa ma ingrijorez, mai ales ca am vazut copii care la varsta lui vorbesc destul de bine?
Nu sunt permise comentarii pentru anonimi, inregistreaza-te

Legaturi
Articolul cel mai citit despre dezvoltare:
Cat si ce vede un bebelus?

Articole de raul

Evaluare
scor mediu 3.76
voturi 13


Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent