· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Două mâţe şi-un căţel


Cartea mea de poezie - de Paul Preda







Două mâţe şi-un căţel
Au văzut în fân un miel,
Mielul mic şi frumuşel
Se mai odihnea niţel

Mâţele când l-au văzut
Au zis a fi câine mut
Şi-au chemat şi pe căţel
Ca să-l privească şi el

„O fi câine care muşcă...
N-are casă n-are cuşcă”,
Au gândit mâţele proaste
Miorlăind ca nişte broaşte

Dar săracul mititel
Era simplu mieluşel
Fătat de mămica lui...
De o zi pe lume pui

Căţelul când l-a văzut
Câine mare l-a crezut
Şi-a-nceput lung al lătra
Mieluţul al speria

Mieluţul, s-a speriat
În piciore s-a sculat
Mâţele când l-au văzut
Au fugit cât au putut

Dar mieluţul nu era...
Şi nici câine nu lătra,
Era, me-e, un mieluşel
Şi se odihnea niţel

-Vai ce mai sperietură
Pentru astă creatură,
Bine că e mieluşel
Şi nu e mare căţel...
***
Pe lume multe mai vezi
Multe lucruri le mai crezi,
Trebuesc – doar cercetate
Şi apoi, pe loc „lătrate”
(2008)


publicat la 15.09.2009 (3477 citiri)