· articole
· intamplari

Importanta tatalui in dezvoltarea psihologica a copilului



In mod traditional, mama era cea responsabila de cresterea copiilor, eventual si de educatia lor. Dar astazi, lumea s-a schimbat, mama, ca si tatal, merge la serviciu, si astfel cresterea si educarea copiilor devine o misiune pe care cei doi parinti o au de impartit. Foarte des, in parcuri, pe strada, in magazine sau pe terenul de sport vedem tati cu copiii lor, intr-o relatie armonioasa si acest lucru este minunat.

Care este de fapt rolul tatalui pe parcursul intregului proces al dezvoltarii copilului din scutec pana la tinerete? In primul rand, rolul biologic este de necontestat.

Este nevoie de o celula a tatalui in egala masura cu cea a mamei pentru ca o noua fiinta sa ia viata.

In primul an de viata, rolul tatalui in cresterea copilului este mai mult indirect, prin suportul oferit mamei. Acest suport este foarte important, caci bebelusul are multe nevoi carora mama trebuie sa le raspunda, dar si mama are nevoi, si de acestea se ocupa tatal.

Dupa ce copilul implineste un an, in mod ideal tatal ar trebui sa devina mai activ in relatia cu acesta. Rolul tatalui incepand cu aceasta varsta este de a-l introduce treptat pe copil in viata sociala. Ce inseamna aceasta? Inseamna ca pas cu pas tatal obisnuieste copilul cu regulile jocului, ale familiei, ale societatii. El este cel care trebuie sa puna limite copilului, sa ii interzica anumite lucruri (cu temei!), sa il obisnuiasca sa respecte unele reguli, la inceput simple apoi din ce in ce mai elaborate pe masura ce copilul are varsta potrivita pentru a se adapta acestora. Este important sa i se si explice aceste reguli.

In cazul in care tatal nu este prezent, nu este implicat in cresterea copilului sau pur si simplu esueaza in indeplinirea acestui rol, copilul poate deveni excesiv de rasfatat, egocentric, sa considere ca lui i se cuvine orice si sa nu tina cont de cei din jurul sau. Atentie insa! Nu trebuie sa confundam tatal care invata treptat copilul cu regulile jocului cu tatal sever si autoritar. Acesta din urma risca sa isi raneasca copilul, care isi poate pierde spontaneitatea si creativitatea in urma unui tratament prea dur. Ideal este ca tatal sa impleteasca in atitudinea sa limitele si iubirea intr-o relatie sincera cu copilul sau.

Dupa trei sau patru ani, sau chiar mai tarziu este momentul in care tatal poate incepe sa initieze copilul intr-un sport, o activitate fizica in care relatia copilului cu propriul corp sa fie intarita, sau in explorarea naturii. Tatal este cel care are rolul de a-i insufla copilului curaj pentru a explora lumea larga, si sa il sustina in aceste incercari.

De asemenea tatal este foarte important pentru ca il ajuta pe copil in procesul de stabilire a identitatii sexuale. Pentru baieti, tatal este are un rol in validarea propriei masculinitati, de aceea este important ca tatal sa isi incurajeze fiul (fiii) sa isi dezvolte aptitudinile personale si nu sa ii critice sau sa le compare performantele si aptitudinile cu ale sale. Este foarte important ca tatal sa se se implice in relatia cu fiii sai si sa ii initieze in activitati specific masculine, fara insa a le cere cu orice pret performante deosebite, ci incurajandu-i si descoperind ceea ce ii place fiecaruia mai mult sa faca.Tatal poate servi drept model de sot in cuplu pentru fiul sau, si in acest caz, un rol indirect in dezvoltare il are relatia tatalui cu mama copilului. Daca relatia nu este armonioasa, daca de exemplu tatal este abuziv fata de mama este posibil ca si fiul sa devina un sot abuziv.
Pentru fete, iubirea si recunoasterea din partea tatalui este importanta pentru ca este un prim pas in recunoasterea feminitatii lor. Ei pot sa isi sustina fiicele in construirea unei identitati feminine solide recunoscandu-le si intarindu-le calitatile specific feminine, avand o buna relatie cu ele si fiind alaturi de ele in momentele dificile, incurajandu-le. Fetele care traiesc fara tata sau cele cu tati foarte ocupati, care esueaza in relatia cu fiicele lor au adesea in viata probleme in relatia de cuplu, deoarece cauta la partenerul lor ceea e nu au primit in copilarie de la tata (recunoastere, laude, suport neconditionat), iar acesta poate fi coplesit de atatea sarcini. De asemenea, ca si in cazul baietilor, si pentru fete, tatal poate servi drept model pentru alegerea unui partener in viitor.
Relatia cu tatal este importanta si in perspectiva, pentru ca legatura copilului devenit adult cu spiritualul depinde de aceasta, in sensul ca daca tatal a reusit in relatia cu copilul sa il sustina, sa ii inspire incredere si curaj in lume, acest fapt va inlesni formarea unei legaturi cu ceva ce tine de planul transcendent.

Tatal este important atat in mod indirect datorita modelului pe care il ofera copilului, si datorita suportului pe care il ofera acesta mamei, pentru ca ea sa poata fi in forma pentru copiii sai, dar si in mod direct prin relatia activa cu copiii sai.
Poate la o prima vedere pare dificil sa fii tata, cu atatea responsabilitati fata de devenirea copilului, dar in realitate, daca exista o relatie buna in cuplu si o relatie profunda cu copilul lucrurile merg apropae de la sine, cu conditia cunoasterii unor informatii de baza despre nevoile specifice fiecarei varste.

Este foarte important sa existe o relatie vie, nemijlocita a tatalui cu copiii, sa aiba micile lor secrete, glume, jocuri, iar mamele sa incurajeze si sa sustina dezvoltarea acestei relatii. Mult succes!

Iulia Feordeanu , psiholog si psihoterapeut.





"Importanta tatalui in dezvoltarea psihologica a copilului" | cont nou | 5 comentarii
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
14.03.08 10:19: doramunteanu
foarte adevarat. sotul meu a aut o perioada mai dificila la serviciu si nu a mai reusit sa se ocupe de copii. dupa o discutie cu el a reinceput relationarea cu ei si s-au vazut rezultatele: daca pana de curand copiii aproape nici nu mai vorbeau cu ei, acum fiica mea de 6 ani l-a trecut intr-o inimioara in felicitarea pe care mi-a facut-o de 8 Martie
Nu sunt permise comentarii pentru anonimi, inregistreaza-te

25.03.08 15:42: tao-tao
faptul ca tatal are un rol important in viata copilului este un adevar general valabil, nici un secret....dar exprimarea de genul bebelusul are multe nevoi carora mama trebuie sa le raspunda, dar si mama are nevoi, si de acestea se ocupa tatal este de-a dreptul hilara...........iar tatal nu trebuie sa se implice facand restul treburilor pe care nu le-ar putea face mama, ci trebuie sa se implice facand aceleasi lucruri, dezvoltand o relatie cu copilul inca de bebelus: la baita, plimbare numai el cu copilul, sa-l hraneasca daca se poate, sa-l schimbe.....mai departe ...dupa un an Rolul tatalui incepand cu aceasta varsta este de a-l introduce treptat pe copil in viata sociala/tatal obisnuieste copilul cu regulile jocului, ale familiei, ale societatii/El este cel care trebuie sa puna limite copilului, sa ii interzica anumite lucruri (cu temei!), sa il obisnuiasca sa respecte unele reguli.....a nu se intelege ca pana la un an copilul este lasat in voia sortii, crescut in padure in asteptarea tatalui care sa-i puna ordine in viata, nu? sper ca nuiar dupa 3-4 ani tatal poate incepe sa initieze copilul intr-un sport, o activitate fizica in care relatia copilului cu propriul corp sa fie intarita, sau in explorarea naturii.........dar eu ce-am? eu trebuie sa par slaba, sensibila, neajutorata? lucrurile astea trebuie facute in familie pe cat posibil, in limita timpului disponibil....sigur ca exista activitati si jocuri care sunt asociate cu unul dintre parinti, dar asta e o alegere a familiei sau a copiluluinu va suparati, dar articolul de fata sugereaza ca tatal este cel puternic, care ia decizii si stabileste limite si-i insufla copilului curaj si incredere; poate nu s-a intentionat acest lucru, caz in care trebuie revazuta exprimarea
Nu sunt permise comentarii pentru anonimi, inregistreaza-te

25.03.08 15:43: tao-tao
faptul ca tatal are un rol important in viata copilului este un adevar general valabil, nici un secret....
dar exprimarea de genul "bebelusul are multe nevoi carora mama trebuie sa le raspunda, dar si mama are nevoi, si de acestea se ocupa tatal" este de-a dreptul hilara...........iar tatal nu trebuie sa se implice facand restul treburilor pe care nu le-ar putea face mama, ci trebuie sa se implice facand aceleasi lucruri, dezvoltand o relatie cu copilul inca de bebelus: la baita, plimbare numai el cu copilul, sa-l hraneasca daca se poate, sa-l schimbe.....

mai departe ...dupa un an "Rolul tatalui incepand cu aceasta varsta este de a-l introduce treptat pe copil in viata sociala/tatal obisnuieste copilul cu regulile jocului, ale familiei, ale societatii/El este cel care trebuie sa puna limite copilului, sa ii interzica anumite lucruri (cu temei!), sa il obisnuiasca sa respecte unele reguli".....a nu se intelege ca pana la un an copilul este lasat in voia sortii, crescut in padure in asteptarea tatalui care sa-i puna ordine in viata, nu? sper ca nu

iar dupa 3-4 ani "tatal poate incepe sa initieze copilul intr-un sport, o activitate fizica in care relatia copilului cu propriul corp sa fie intarita, sau in explorarea naturii".........dar eu ce-am? eu trebuie sa par slaba, sensibila, neajutorata? lucrurile astea trebuie facute in familie pe cat posibil, in limita timpului disponibil....sigur ca exista activitati si jocuri care sunt asociate cu unul dintre parinti, dar asta e o alegere a familiei sau a copilului

nu va suparati, dar articolul de fata sugereaza ca tatal este cel puternic, care ia decizii si stabileste limite si-i insufla copilului curaj si incredere; poate nu s-a intentionat acest lucru, caz in care trebuie revazuta exprimarea
Nu sunt permise comentarii pentru anonimi, inregistreaza-te

Legaturi
Articolul cel mai citit despre dezvoltare:
Cat si ce vede un bebelus?

Articole de admin

Evaluare
scor mediu 3.6
voturi 15


Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent