· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

La balta


de Georgeta Moraru




Jos la balta
Laolalta
Cu ratoii si gansacii
Si cu pestii si brotacii
Cinci baieti
Îndrazneti
Rad si tipa în harjoaba
Si-n inot se iau la goana.
Ca tiparii, pe sub unda,
Cate unul se afunda
Si apuca de picioare
Pe-altul, gata sa-l doboare.
Dar, razand, se iau la tranta,
Apa-n volburi se framanta
Si starnesc in jur voinicii
Snopi de stropi ca licuricii
De se-nproasca val cu val...
Numai colo, sus pe mal,
Carn si tare pistruiat,
Sta posac un alt baiat
Tot uitandu-se la "ei".
-...Si de sar în apa ce-i ?
(Se gandeste inciudat)
Na, ca si la fund s-au dat!
Parca mie, ce, mi-e frica ?
... Si-apoi, n-au decat sa zica
Ce-or pofti! Nu vreau, si basta,
Sa ma var în joaca asta.
...Ei, dar ce-au de gand acum,
De pornira sus pe drum ?

-Hei! v-ati saturat de bine?
...Aoleu, ce-aveti cu mine?
Dati-mi pace! Ajutor!
Maiculitaaaa, sai ca mor!
Geaba tipa pistruiatul,
Ca e prea departe satul.
Vrea sa fuga dar nu scapa
Si e dus pe sus in apa.
-Maică, sai ca ma inec!
Ceilalti cinci grozav petrec:
-Lasa ma ca nu-i adanca!
-Crezi cumva ca te mananca?
-Inghit apa! nu, mi-e frica!
-Doar asa, un pic, nu strica,
Asta-i aldamasul frate!
Dar fricosul se tot zbate,
Da din maini si din picioare
Si de-odata:
-Fratioare,
Parca am plutit si eu!
-Ai vazut ca nu e greu?
Da-i nainte usurel!
Toti acum privesc la el.
Frica-l tine de picioare
Dar n-o lasa sa-l doboare.
-Prea m-as face de rusine,
Cand se uita toti la mine.
Darz, cu inima voinica,
(Doar cat purecul de mica)
Pistruiatul lin pluteste,
Mai sa zici c-ar fi un peste,
Si nu-i vine lui sa creada:
-Unde-i maica sa ma vada

ucu
publicat la 11.08.2003 (7133 citiri)