· articole
· intamplari

Legende si traditii pascale



png"/>
De ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Iisus. Rastignirea si Invierea reprezinta reinvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii.

Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei.
Cu 2000 ani inainte de Hristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate in Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost inlocuite cu oua de ciocolata).
Legenda spune ca atunci cand Iisus a fost batut cu pietre, acestea atingandu-l s-au transformat in oua rosii.
O alta traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au insingerat sub cruce.
Alta legenda afirma ca dupa ce Iisus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus. Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi.

In traditia populara romaneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice in felurite situatii etc.
Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cand aceste obiceiuri vor inceta, el va iesi in lume.
Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romani este a secretarului florentin al lui Constantin Brancoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.

Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:
  • Rosu = simbol al sangelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.

  • Negru = absolutism, statornicie, eternitate.

  • Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate.

  • Verde = reinnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta.

  • Albastru = cer, sanatate, vitalitate.

  • Violet = stapanire de sine, rabdare, increderea in dreptate.

Mai demult, ouale erau vopsite in culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie in generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, in functie de momentul cand erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul in care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte, in alte zone cele golite de continut.
Oua decorative se mai fac cu vopselele in relief (Vrancea, Putna Sucevei), impodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina).
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinzand simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase. Astfel, numai in ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum:
  • linia dreapta verticala = viata
  • linia dreapta orizontala = moartea
  • linia dubla dreapta = eternitatea
  • linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea
  • linia usor ondulata = apa, purificarea
  • spirala = timpul, eternitatea
  • dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.


Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului. De Pasti se sarbatoreste invierea lui Iisus, fiul lui Dumnezeu. Biblia spune ca la doua zile dupa moartea lui Iisus, mormantul Lui a fost gasit gol. Curand, discipolii Lui au inceput sa-L intalneasca. Crestinii cred ca invierea lui Iisus inseamna ca si ei pot primi o noua viata dupa moarte.

Acesta credinta este celebrata de Pasti. Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata si cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza tocmai noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu 2 traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc invierea, trezirea la viata.

Multi oameni de stiinta au inteles ca Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach. Pesach este cuvantul de origine al cuvantului "Pasti". De Pasti, evreii sarbatoresc fuga si eliberarea din Egipt. Multi dintre primii crestini erau evrei crescuti in traditia ebraica. Ei au privit Pastele ca o noua eliberare, ca pe un Paste evreiesc, dar cu alta semnificatie - comemorarea venirii lui Iisus asa dupa cum anuntasera profetii.

Aproape toate popoarele au avut o sarbatoare a primaverii. La inceputul crestinismului, pentru ca oamenii sa accepte mai usor religia crestina, misionarii crestini au adaptat sarbatoririi Pastelui elemente din festivaluri pagane, festivaluri in care se sarbatorea venirea primaverii. Ar fi fost sinucidere pentru primii misionari crestini sa converteasca oamenii la o cu totul noua sarbatoare fara ca aceasta sa nu coincida deloc cu festivaluri care deja existau. Ca sa salveze vieti, misionarii au transmis treptat mesajele lor catre populatie permitandu-le sa-si continue traditiile pagane, dar intr-o maniera crestina. De exemplu, au preluat din traditia evreilor ideea sacrificarii mielului.

De la acesta traditie, a sacrificiului, Iisus a fost numit Mielul lui Dumnezeu, pentru ca asa cum mielul era sacrificat de catre evrei pentru iertare, la fel Iisus s-a sacrificat pentru salvarea lumii. In aceeasi perioada in care astazi se sarbatoreste Pastele crestin, popoarele scandinave sarbatoreau zeita primaverii, Ostern sau Eastre. Aceasta traditie era asociata cu iepurasul de Pasti si ouale viu colorate, simboluri ale bucuriei, luminii soarelui si al fertilitatii. Acest festival avea loc in ziua echinoctiului de primavara. In modul de sarbatorire a Pastelui crestin, s-a preluat ideea vopsiri oualor dar numai in culoarea rosie, semnificand sangele lui Iisus varsat pentru omenire. Acest tip de festivaluri, legende si povesti erau comune in religiile antice.

SIMBOLURILE CRESTINE
Crucea este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, simbolul jertfei lui Iisus pentru salvarea omenirii. Crucea a fost declarata ca simbol al crestinitatii de catre imparatul Constantin in cadrul Consiliului de la Nicaea, in anul 325 dupa Hristos.

Mielul era sacrificat de catre evrei in Templul din Ierusalim pentru iertarea pacatelor. Iisus este numit "Iisus, mielul lui Dumnezeu" pentru ca El S-a sacrificat pentru mantuirea lumii; este sacrificiul final si perfect.


Iepurasul de Pasti nu este o inventie moderna. Isi are originea in antichitate; este unul dintre cele mai vechi simboluri ale primaverii. In mitologia indo-europeana iepurele de camp este considerat sacru. In Germania, zeita Ostara, zeita primaverii care era celebrata primavara, era intotdeauna insotita de un iepure de camp. Ea era venerata dupa acest simbol. In Germania, copiii spuneau ca iepurasul de Pasti le aduce oua in timpul Pastelui daca ei sunt cuminti. Pentru prima oara, iepurasul de Pasti este mentionat in Germania in anii 1500.

La fel ca iepurasul si sarbatoarea Pastelui in sine, si oul pascal provine din vremuri stravechi. Obiceiul schimbarii oului primavara este vechi de multe secole. Inca din vremuri timpurii, el a fost considerat un simbol al renasterii in multe culturi. Oul a fost de multe ori impaturit in frunze sau colorat prin fierberea in apa cu petalele colorate ale florilor.

Popoarele din sud- estul Europei vopsesc oua rosii, culoarea sangelui lui Hristos, pe cand in Occident se folosesc toate culorile, in special nuantele vii, ele simbolizand trezirea naturii la viata.

Exista si variatiuni pe aceeasi tema: polonezii si ucrainenii, asemenea romanilor, obisnuiesc sa incondeieze ouale, iar din Austria provine obiceiul de a imprima cate o frunza pe ouale colorate.

Surse: eXtrem online,Wikipedia, paste.ro, Ioan I. Lacusta.




"Legende si traditii pascale" | cont nou | 0 comentarii
Prag
Comentariile sunt proprietatea celor care le adauga. parinti.com nu este raspunzator pentru continutul lor.
Legaturi
Cabinetul parinti.com

Articolul cel mai citit despre de pretutindeni:
Cele mai frumoase ghicitori pentru copii

Articole de admin

Evaluare
scor mediu 0
voturi 0
Prost
Normal
Bun
Foarte bun
Excelent