· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Mi-am dat seama ca imi iubesc mama, dar poate este prea tarziu!


Cap I.




Mi-e greu uneori sa imi amintesc tot ce s-a intamplat, dar in noaptea asta imi face bine un bilant. Am iubit-o intotdeauna pe mama, dar nu am stiut sa ii arat. E o persoana care nu spune cand sufera, cand o doare ceva, a invatat sa fie si mama si tata pentru mine si sora mea... si poate ca nu a facut chiar bine ca nu ne-a aratat si noua ca ea duce de fapt tot greul.
Nu am stiut niciodata ca nu sunt bani, ca se imprumuta, ca nu isi cumpara ceva ce si-ar dori... mama noastra nu voia nimic pentru ea si numai noi contam.
Am fost o persoana izolata, nu cu prea multi prieteni, sociabila dar selectiva in ceea ce priveste anturajul... pe scurt stateam mai mult prin casa, invatam bine si eram o fiica model. Cand ne-am cumparat calculator, ne-am pus si internet si dintr-una in alta am intrat in conversatie cu un tip din Canada... era foarte inteligent, cu simtul umorului si un foarte bun psiholog si probabil vreun dramaturg ceva... am avut o "relatie" de un an, timp in care vorbeam in fiecare seara la telefon, imi canta la saxofon, vorbeam mult si pe messenger... si m-a cerut in casatorie... recunosc ca nu mi-a placut foarte mult de el din punct de vedere fizic, dar ma incanta ideea de a pleca in alta tara, plus ca asa cum il stiam din conversatii era un tip foarte placut... ma rog, sa nu ma lungesc prea mult, a spus ca vrea sa vina in Romania sa imi cunoasca familia si sa ma ia cu el in Canada. Noi stateam la casa, nu eram saraci dar nici instariti si asa ca am pus-o pe mama la cheltuieli cu amenajatul casei... ca sa facem impresie buna. Pune-te si imprumuta-te, renoveaza... tot tacamul... trece data la care trebuia sa vina, motive ca nu a putut sa vina ca i s-a imbolnavit fetita (am uitat sa spun ca mi-a zis ca are o fetita). Ok, am crezut povestea desi cei din jur imi spuneau ca e clar ca minte. A mai trecut o perioada si iar a spus ca vine. Mama imi tot zicea sa il testez, sa ii cer niste bani, putini, sau sa ii spun sa imi trimita o carte, ceva simbolic... sa vedem si noi daca macar exista si in realitate... eu nu voiam sa fac asta, nu voiam sa par materialista, desi pentru prima oara in viata (si pentru ultima) chiar eram. A trecut iar o perioada destul de lunga in care noi numai vorbeam, nimic nu se concretiza. Mi-a spus sa ma interesez ce acte imi trebuie la ambasada pentru a merge cu el in Canada... stateam ore intregi de vorba, am invatat multe de la el despre greci pentru ca era de fapt grec, dar locuia in Canada. La un moment dat, mama mi-a interzis sa mai vorbesc cu el pentru ca vedea ca imi fac iluzii degeaba... si atunci eu ma strecuram la calculator... puneam telefonul sa sune mai incet si ieseam in curte si vorbeam in soapta cu el... nu prea ma mai interesa facultatea, imi trimisese niste linkuri cu facultati de acolo, se interesase unde ma pot inscrie si imi trimisese niste declaratii de completat de catre niste profesori... pentru mine totul parea real. La un moment dat mi-a spus ca nu mai vrea sa locuiasca in Canada si ca vrea sa locuiasca in Franta pentru ca a primit o oferta de serviciu aici. A urmat o luna in care nu am mai stiut nimic si pe urma ma anunta ca e in Paris. Cand m-a sunat din Paris (?), l-am intrebat cat e ceasul si a stiut sa imi zica exact diferenta de fus orar. Isi facuse temele... Acuuum, ia-o de la capat cu promisiunile si tot asa pana cand dupa mai multe luni ma anunta ca iar nu poate sa vina in Romania pentru ca parintii lui din Canada au avut un accident si trebuie sa plece acolo... si dupa asta pauza. Eu deja aveam o restanta, nu mai imi era gandul la scoala, eu voiam sa plec din tara... si el nu mai suna, nu mai dadea nici un semn de viata. In familie, ironii...se bucurau toti de cat de prostuta pot fi...

Au trecut doi ani de atunci si acum m-a contactat din nou, spera sa reluam relatia si sa imi explice ce s-a intamplat...

Buuuun, intre timp viata mea a luat o intorsatura cum nu gandeam vreodata. Am cunoscut o persoana speciala... in mai 2004 am intrat pentru prima oara in biroul lui, era somnoros, lucrase toata noaptea... am comunicat foarte bine din prima. Dupa trei zile eram impreuna. Daaar, el era dupa o relatie zbuciumata, fosta lui partenera il pusesese sa se imprumute la firma de niste bani pentru ca ea sa plece in Italia cu o oferta de lucru, ea lucra la un notariat aici in Romania... el a avut incredere si s-a pacalit, ea s-a ma imprumutat si de la altii pe care tot asa i-a lasat cu ochii in soare.

Voi continua maine povestea noastra pentru ca sunt cu fata in brate si trebuie sa il trezesc pe sot, e randul lui sa stea de garda... adica sa vada de foc si sa stea cu fata... in plus, vreau sa redau asa cum a fost acea vara a noastra, nu vreau sa uit de ce m-am indragostit de el. Acum am cea mai mare nevoie de asta.

cristine
publicat la 02.05.2006 (6714 citiri)