· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

O viata linistita... - cap III





"Draguta" de asistenta m-a pus sa semnez ca refuz internarea si si-a vazut de treaba! Mama mea, fata desteapta, imi zice in fata asistentei "Lasa draga, ca mergem la Constantin, si-ti face el ceva ca doar a fost directorul Maternitatii atatia ani de zile!" Dr Constantin era un batranel de treaba, iesit la pensie, si care lucra la clinica la care fusesem cu ceva timp in urma!
D-na asistenta deja se uita urat, pentru ca toata lumea stia ce scumpa e o consultatie la Constantin: 300 000 de lei! Probabil ca ea credea ca suntem vai de capul nostru de am venit la Urgente! Poate ca daca ii dadeam 15 000 de lei se purta altfel insa n-am vrut sa-i dau nimic!
Matusa mea ne astepta afara, asa ca am mers la clinica cu matusa mea, tanti Fifi (mama mea plecase la serviciu), mi-am facut programare, eram prima pe ziua aia! Doctorul venea pe la 15 30 ca sa se ocupe de cele care veneau cu intreruperi de sarcina, si nu erau putine...
Tanti Fifi, care de fel este o fire deschisa la vorba s-a dat la vorba cu secretara si i-a povestit problema noastra, i-a mai dat si 15 000 de lei si uite asa ne-am facut-o prietena! Apare si dr, asistenta ii spune despre mine si il roaga sa ma consulte pe mine prima, inainte sa inceapa chiuretajele! Doctorul e de acord si ma cheama in birou!
Intra si tanti Fifi cu mine, ii explic problema, il rog sa-mi dea ceva sa ajung pana in Japonia, si acolo ma internez in spital cat timp e nevoie!
Imi face un ecograf, imi spune ca colul e deschis iar copilul se indreapta in jos! Imi si arata pe monitor ca sa ma conving cu ochii mei! Apoi ma ia la controlat sa vada cat e de deschis colul, si imi da verdictul: "nu se poate face nimic, colul e deschis de 2 degete; hai sus sa te chiuretez"
Eu stau pe ganduri: ce sa fac? Cum ii spun proaspatului meu sotior ca tocmai am pierdut copilul, caruia ii si cumparasem sosetute?
Doctorul imi spune ca oricum daca ma decid sa pastrez sarcina oricum o pierd, si mai e si sansa sa nu mai pot face alt copil dupa aceea!
Asa ca am luat eroica decizie sa ma chiuretez!
Am plecat plangand sus la etaj, iar cele care erau la intreruperi de sarcina, ma consolau" lasa ca nu o sa te doara, nu te speria" Abia cand tanti Fifi le-a spus ca eu imi doresc acest copil au inteles de ce plang si m-au incurajat: "lasa, ca faci tu altul!" Dar numai Dumnezeu stia ce e in sufletul meu! In fine, s-a terminat chiuretajul, o asistenta m-a ajutat sa ma asez in pat si am inceput, nu sa plang, sa urlu de suparare! Din cauza anesteziei nu mai aveam lacrimi si ceream mereu apa! Saraca tanti Fifi, cum incerca sa ma consoleze...! Dar cine te poate consola cand iti vezi visul spulberat intr-o clipa? Eram atat de fericita de aceasta sarcina incat nici nu ma gandeam ca s-ar putea intampla asa ceva!
Am ajuns acasa, vreau sa va spun ca acum plangeam, acum radeam, ca o nebuna.
In 2 zile am dormit doar 1 ora si am mancat doar 2 bucatele de pastrama de pui! La ora 1 am plecat la aeroport iar la ora 7 00 am eram in avion!
Ma simteam pustiita, incercam sa nu ma gandesc la ceea ce se intamplase pentru ca stiam ca daca incep sa plang nu ma mai pot opri asa ca mi-am luat 2 carti groase si m-am apucat de citit! Intr-o zi am citit 600 de pagini.
Apropo, dr imi recomandase un antibiotic pe care sa-l iau pentru o saptamana: AUGMENTIN. Cand am mers la farmacie, farmacista s-a uitat cam lung la mine cand i-am arata reteta! Abia cand mi-a zis pretul am inteles de ce! Costa aproape 800 000 lei 14 tablete! Bineinteles ca n-am stat pe ganduri si le-am cumparat!
Am ajuns in Paris, am schimbat avionul, am zburat 14 ore si am ajuns si in Japonia. Am mai stat vreo 2 ore si pe la Immigration sa le dau lamuriri la aia p-acolo ce caut in tara lor (parca eram la inchisoare, cu usi care se deschideau cu coduri), i-am lamurit si m-au lasat sa plec!
Mi-am colectat valizele si mi-am sunat sotiorul! A venit in aeroport, ca era in parcare, mi-a dat un pupic pe obraz si am mers la masina!
Noi locuiam la 2 ore distanta de Tokyo asa ca am pornit-o la drum. Incepe un nu capitol al vietii mele,in cap 4!

ayesha
publicat la 01.11.2006 (3108 citiri)