· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Poezii tematice


serbari de iarna




Părintele Nicolae vesteşte
Că Ajunul ne soseşte

Haideţi toţi cu mic cu mare
Să fim gata de serbare.
Ghetele le-am pregătit
Şi pe Moşul l-am primit.

Nicolae dă de veste
Că Ajunu-aproape este.
Să-nvăţăm a colinda
Pe la case a cânta.

Pe Domnul să-l cinstim
Naşterea să o vestim.
Naşterea cea minunată
Din Fecioara Preacurată.

Pe furiş intră-n odaie
Părintele Nicolae.
Despre el bătrânii spun
Că e frate cu Crăciun.

Ei iubesc copiii tare,
Şi-i ajută pe săraci,
Aducând la fiecare
Mere, nuci şi cozonaci.

Nicolae e mai mic,
Unii cred că e pitic.
El ne pune în ghetuţe
Bombonele şi crenguţe.

Argintie e crenguţa
Delicioasă e punguţa.
O minune amintesc
Şi aşa ne povestesc:

Undeva, într-un oraş
Trei fetiţe-aveau sălaş.
Sărac era tatăl lor
La bogat era dator.

Iar bogatul îi cerea
Fetele să i le dea.
Să slujească de simbrie
A tatălui datorie.

La biserică-ntr-un gând
S-au dus fetele plângând.
Şi cu glasul rugător
Cereau Maicii ajutor.

Părintele Nicolae sta
În altar şi asculta.
Iar când fetele-au plecat
Pentru ele s-a rugat.

Şi deodată... a fulgerat!
Altarul s-a luminat!
Pe masă trei pungi stăteau
Cu bani de aur erau.


Noaptea plecă pe ascuns
La casa fetelor a ajuns,
Ca să nu fie văzut
Sau de cineva ştiut.

A deschis geamul uşor
Şi-a văzut că ele dorm.
Pungile-aruncă grăbit,
Pe ghetuţe-au nimerit.

Dar o fată se trezi
Şi la geam se repezi.
Părintele la fugă-o ia
Şi se-agaţă-ntr-o nuia.

Rupe a nuielei ram
Şi-o aşează lângă geam.
Fata însă l-a văzut
Repede l-a cunoscut.

Săracii mult s-au bucurat
Pentru darul minunat.
Dar bogatul, un om rău
Zice că-i avutul său.

Visteria e prădată,
De sărac a fost furată.
După obicei îl pune,
La biserică să jure.

Se duc toţi cu hărmălaie
Chiar la Sfântul Nicolae.
Fata-n mână cu crenguţa
Care i-a adus punguţa.

Sfântul cere să i-o dea
Şi în două o rupea.

Apoi face rugăciuni
Să vină din cer minuni.
Pe bogat să pedepsească,
Pe sărac să izbăvească.

Oameni mulţi erau de faţă,
Aşteptând după povaţă,
Să arate Domnul Hristos
Cine jură mincinos.

Fiecare-n mâna sa
Are-o parte de nuia.
Şi deodată...ce-ntâmplare!
S-a văzut minune mare!

Adevărul strălucea!
Ca argintul se făcea,
A săracului nuia!

A bogatului e arsă!
Frige mâna mincinoasă!
Fum se face şi cenuşă!
Tot ţipând fuge spre uşă!

De ruşine a plecat,
Şi oraşul a scăpat,
De un om lacom şi rău,
Nu-l iubea pe Dumnezeu.

Apoi părintele Nicolae
Minuni a făcut şiroaie.
Pe săraci i-a miluit
Pe copii mult i-a iubit

Şi-a rămas de pomenire
Crenguţa ca amintire.
Când e vorba de bătaie
Ştie „Sfântul Nicolae”.

Noaptea vine-ncetişor
Numai când copiii dorm.
Deschide geamul uşor
Şi priveşte-ntrebător
Dacă-s ghete curăţate,
Punând daruri minunate.

Îi întreabă pe părinţi
Dacă noi am fost cuminţi.
Câte-o dată dă... beleaua!
Pune-n ghete doar nuiaua!

Unii oameni aşa spun,
Că pleacă la Moş Crăciun,
Să se ducă cu scrisori
De la fraţi, de la surori.

Scrie tata, scrie mama,
Scriu bunicii şi cu doamna.

Şi îi spun ce am greşit:
Rugăciunea n-am făcut,
Dacă nu am ascultat,
Pe copii am supărat.

Moşule, tu bun să fii
Şi îi iartă pe copii.
Să te superi n-are rost,
Că şi tu copil ai fost...

Vă mai spunem ca să ştiţi
Că de mâine începând
Noi vom fi cei mai cuminţi!

Dimineaţa ne sculăm
Şi cu apă ne spălăm,
Ne rugăm la Domnul Tată
Să vegheze lumea toată.

Iar la micii copilaşi
Să trimită îngeraşi.
Cuminţi şi fromoşi să crească
De necazuri să-i ferească.

Cu mămica de mânuţă
Am plecat la grădiniţă.
Pe doamna o ascultăm
Lucruri bune învăţăm.

Scriem, vorbim, desenăm
Şi frumos ne şi jucăm.
Pe copii nu mai lovim
Şi urât nu mai vorbim.

Duminica aşa e lege
La biserică se merge.
Cu tăticu sau mămica,
Cu bunicu sau bunica.
Pe Dumnezeu să-l cinstim
Şi pe oameni să iubim.

Gata e serbarea noastră,
Deschideţi punguţa voastră,
Sănătate vă urăm
Şi-o colindă vă cântăm.


***********************
Noi vestim pe Pruncul Sfânt

La şcoală şi grădiniţă
Norii astăzi ţin şedinţă.
Supăraţi şi cenuşii,
Au chemat pe toţi părinţii
Pentru-a iernii ghiduşii.

Soarele e zgribulit,
Îmbrăcat în haine groase,
Ia pastile că-i răcit,
Stă în pat şi plăpumi coase.

Pisicuţa mea Gheruţa
Toarce sub calorifer,
Să colindea vrea drăguţa
Şi tot miaună de zor.

Martinel şi Urşiţica
Stau cuminţi într-un bârlog.
Le-a făcut cojoc mămica,
Ursuleasa Martinica.

Moşului au scris scrisoare
Să le-aducă jucării,
Patinuţe pentru gheaţă,
Şi din zmeură dulceaţă,
Prăjituri şi bombonele,
Şi un fagure de miere.

Vrăbiuţe ciripind
Caută pe la fereasră,
Să vadă iubirea noastră.

Vin mereu, şi azi şi mâine
Ciugulesc un bob de grâu
Sau un firicel de pâine.

Stele-n şir se văd pe stradă,
În vitrine jucării,
Fac păpuşile paradă
Şi îi cheamă pe copii.

Şi, deodată...
Roi de fluturi, albi, zglobii,
Fulgi de gheaţă, zboară-obraznici, argintii!

Şi tot zburdă jucăuşi,
Să aşeze pe la uşi
Covoraş moale de pluş.

Le miroase-a cozonac,
A sarmale şi cârnaţi,
Îşi pun pofta-n cui şi tac!...
Până-or fi şi ei ...mâncaţi!

Unul este mai uituc,
Singurel s-a rătăcit,
Repede s-a şi topit
Chiar la mine pe năsuc.

Alţii adunaţi grămadă
S-au oprit pe la fereşti,
Vor să vadă, eşti cuminte,
Jucării ca să primeşti?

Sus pe deal e derdeluş
Şi o gloată de pitici.
Arşi obrajii de voinici,
Se avântă pe gheţuş.

Căciuliţele sar, zboară,
Se învârt cu voioşie
Se înşiră ca o sfoară
Săniuţele fâşie.

În grădina de la bloc,
Altă ceată cu noroc!
Prin zăpadă tăvăleşte,
Bolovanul tot măreşte!

Repede a mai crescut,
Un om mare, de temut,
Ţine-n mână-un măturoi
Că e gospodar de soi.

Fulgi zoriţi, cu mare grabă,
Se aşează pe taxi,
Au atât de multă treabă...
E serbare, şi-i târziu!

Sus în cer pentru plecare,
Pregătiţi stau îngeraşii
Au zburat către serbare,
Să privească copilaşii.

La fereastră stau cuminţi,
Ne filmează şi ne-ascultă,
Merg apoi iar printre sfinţi
Ducând bucurie multă.

Povestesc în ceruri sus,
Cum de noi a fost vestită,
Naşterea cea preamărită
Din Fecioară-a Lui Iisus.

Hai, vestiţi! (Colindă)

Dumnezeu a făcut cerul,
Îngeri, soare, stele, luna
Apoi pe Adam şi Eva
Să trăiască-ntotdeauna.

Şi le-a dat o-mpărăţie
Frumoasă de necrezut,
Să o aibă pe vecie,
Raiul ei l-au cunoscut.

Domnul Tată-a dat poruncă
Să le fie-ascultători,
Dintr-un măr să nu mănânce,
Să n-ajungă muritori.

Dar ei nu au ascultat
Şi din rai i-a alungat.
I-a trimis pe pământ
Ca să moară în curând.

Întristaţi de a lor soartă
Au rămas plângând la poartă.
Tatăl Sfânt s-anduioşat,
De-al lor plâns s-a îmbunat.

Le-a promis că pe-al său Fiu
Va trimite-n lume viu
Să se nască din Fecioară
În rai să îi ducă iară.

Şi găsind fecioară sfântă
Dumnezeu s-a îndurat
Pe pământ ca să trimită
Pe Mesia minunat.

Chiar Arhanghelul Gavril
E trimis să ducă veste
Se va naşte prunc divin
La Betleem într-o iesle.

În casa lui Iosif sta
Maria şi se uimea
Când Gavril cu crinu-n mână
Şi cu aripi de lumină,
Plecăciune îi închină:

- Bucură-te Marie
Ţi-aduc bucurie
De la Domnu-n dar,
Tu eşti cea plină de har.

Mila Lui o vei cunoaşte,
Duhul Sfânt te va umbri
Pe Mesia îl vei naşte
Şi Iisus se va numi.

- Iată roaba ta,
Fie voia Sa
A răspuns Maria
Primind bucuria.

La Betleem să se-nscrie
Merge Iosif şi Maria.
Să-mplinească proorocia.

Obosiţi de drum sosiră
La casa lui Moş Crăciun;
Un om rău cu barba rară,
Ziua s-a sfârşit, e seară
Nu găsesc un loc mai bun.

Însă ieslea oilor
Ştie-a serii taină mare
Şi aşteaptă cu fior
Steaua când pe cer răsare.

O lumină minunată
A cuprins deodată lumea...
Cerul e scăldat de raze,
Şi s-a luminat pădurea!

Un păstor ce sta de pază,
Lângă foc a aţipit.
Oo, ce minunat visează
Şi îşi zice că-i vrăjit.

Palmele pe ochi îşi pune
Şi îi freacă cu temei...
- Dar, sunt treaz! Nu dorm, îşi spune:
E aievea? Doamne! Ce-i?

Ce minuni s-au întâmplat?
Se întreabă într-o doară...
- Cerul tot s-a luminat
Şi în vale se coboară!

- Slavă întru cei de sus,
Cântă îngerii oştire,
Pe pământ să fie pace,
Şi pe veci bunăvoire!

Oo, ce înger minunat!
Se coboară...Şi-i vorbeşte!
- Astăzi Pruncul Împărat
Mântuirea vă vesteşte!.

Ia pe fraţii tăi păstori,
Calea steaua vă arată,
Prunc în ieslea oilor,
Veţi găsi acum îndată.

Lui cu cinste vă-nchinaţi,
Pe-a Sa Maică mângâiaţi!
Şi să spuneţi tuturor
S-a născut lumii Păstor!
Mesia cel aşteptat
Peste veacuri Împărat.

Păstorii s-au bucurat
După rază au plecat
C-un mieluţ în braţe cântând
Floricele culegând.

Şi-au aflat pruncu-nfăşat
De-a lui Maică legănat.
Cu mult drag se închinară
Şi iarăşi cântând plecară
Să vestească tuturor
Pe pruncul Mântuitor.
........................
(legendă)

Moaşa Crăciuneasă
La suflet aleasă
Se umple de milă
De Maica copilă
Cu pruncul plăpând
La sân legănând.
Pânză albă de in
Mirosind a crin

Albă şi curată
I-a adus de-ndată
Pruncul a-nfăşat
Maica a culcat.

Crăciun mânios
Om răutăcios
Pe-a lui Crăciuneasă
La suflet aleasă,
O ia la bătaie
Mâinile îi taie.

Dar, vaai, ce minune!
Căci la loc îi pune
Mâinile îndată
Maica Preacurată.

Crăciun de-a văzut,
Îndată-a căzut
Cerându-şi iertare
Cu lacrimi amare.

Zice Maica Sfântă,
Către el cuvântă:
- De vrei îndurare,
De la prunc iertare,
Daruri la copii,
Multe bucurii,
Să le dai mereu
Pentru Dumnezeu.

De cântări răsună valea
Merg păstorii şi colindă
Moş Crăciun îşi află calea
Pe la case intră-n tindă.

Sacu-i plin, abia îl duce
Barba îi atârnă jos,
Nuci, covrigi şi turtă dulce,
La copii le dă voios.
.........................

De departe veniţi,
Chiar acum sosiţi,
Trei crai măriţi
Cititori în stele
Cu multe inele.

Singuri au aflat
Steaua de-mpărat,
De prooroci vestit
Mesia numit.

Daruri au adus
Pruncului Iisus,
Tămâie, aur şi smirnă
În genunchi se-nchină.

Veacuri au trecut,
De atunci de mult.
An de an sosesc
Lumii vestesc
Pruncul ceresc.

Şi la noi Moşul soseşte
Numai dacă-am fost cuminţi,
Doamna îi tot povesteşte...
Să-i întrebe pe părinţi?

Cor: Nuuu!

Nu cumva o fi aflat
De copii cei loviţi,
De păpuşi cu braţe rupte,
Jucării ce am stricat,
Şi năzbâtiile multe?

Sau că nu am ascultat
De bunica, de bunicu,
De mămica şi tăticu,
Rugăciunea am uitat,
Şi pe mine-i supărat?

- Haide Moşule, fii bun,
Pe copii să-i ierţi acum!
Că se fac cuminţi, să ştii
Şi la anul iar să vii
Cu un sac de jucării!

**************************

Cele trei zâne din cer



Personaje:
Cele trei zâne – Credinţa, Nădejdea, Dragostea creştină

4. Copilul
5. Mama
6. Figuranţi -nelimitat

Copilul:
Înger, îngeraşul meu,
- Mami, îngeraşul meu ce face când eu dorm?
- Zboară sus în cer să se întîlnescă cu ceilalţi îngeraşi.
- Da de ce nu mă ia şi pe mine cu el?
- Te ia şi pe tine când visezi şi îţi arată cele trei zâne care îi duc pe oameni în Grădina raiului….
Copilul adoarme şi visează.


Copilul (poate fi altul)
- Cine-i zâna cerului
Din grădina raiului?
Cor
E Credinţa în Hristos
Ce ne este de folos.

- Dar frumoasa-naripată
Şi de flori înveşmântată?

- E Nădejdea-n Înviere
Poartă cea mai dulce miere.
Fapte bune, rugăciuni
Şi a sfinţilor minuni

Cine-i zâna fermecată
De copii înconjurată?
În cor
- O crăiasă de lumină
Ea e Dragostea creştină.

Credinţa în Hristos,
Nădejdea Mântuirii,
Şi Dragostea creştină

În a raiului grădină
Florile-nfloresc,
Îngeraşii cresc.

Adevărul, bunătatea
Munca şi prietenia,
Ascultarea de părinţi
A copiilor cuminţi
Fac cununa cerului,
Şi…
Cor
Florile Raiului!

***************************




Îngeraşul întristat

Îngeraşul meu iubit
De ce eşti nefericit?
Oare eu te-am întristat
De la mine ai plecat?

- Plâng copile, ce să fac?
Căci la Tatăl nu-i pe plac,
E uitat şi părăsit
De cei care I-a zidit.

Vezi, pe toate El le ştie,
Şi-i Biserica pustie
La slujbă Duminica
Când copiii nu-s în ea.

Dumnezeu Tatăl ceresc
Cu tot neamul îngeresc
Vin să vadă slujba sfântă
Şi cum copilaşii cântă.

Dar copii nu sunt veniţi
Mai sunt încă adormiţi,
Sau se joacă pe la bloc,
Nu se roagă chiar deloc!

Şi mă tem că într-o zi
Mila Lui se va sfârşi.
Şi-o să ia mamă şi tată
Tot ce-a dat în lumea toată.

Floricele şi steluţe,
Fluturaşi şi maşinuţe
Păsărele mii şi mii
Pentru-ai Săi iubiţi copii.

Să-l iubim pe Dumnezeu

Text pentru mişcare scenică, melodie de Prof. Lucia Mântoiu din Orăştie, pe site sau adaptată unei piese cunoascute.
Se figurează scenic după text, copii se împart în mai multe grupe. Materiale decorative – caiete, soare, fulgi, nori, flori, fluturi, etc.

Învăţăm mereu, mereu, ( intră în şir cu caiete deschise, care vor fi lăsate imediat într-un loc stabilit dinainte)
Să-l iubim pe Dumnezeu, (cu mâinile ridicate)
Să-I cântăm şi să-L slăvim ( întâi mâinile spre cer apoi se înclină)
Voia Lui s-o împlinim.

Refren: gesturi diferite
Te iubim,Tte iubim, Te iubim, cu mâna pe inimă
Sfinte Dumnezeu mâinile sus spre cer
Ţie-ţi mulţumim lipite(ca la „Tatăl nostru”)

Copii aşezaţi în cerc figurează un curcubeu şi se continuă cântecul; –obiecte decorative purtate de copii, sau costumaţi în personaje

Soare dulce, curcubeu
Tu ne dai din Cer mereu,
Stele, lună, fulgi uşori
Fluturaşi, frumoase flori.

Mama, tata sau bunici se arată spre sală
Ascultând noi cei mai mici – se arată spre ei
Învăţăm că-aşa mereu – spre Doamna
Ascultăm pe Dumnezeu. În sus

Între noi când ne jucăm se prind câte doi –trei
Deloc nu ne supărăm
Învăţăm să ne iubim
Şi de ajutor să fim

Şi din inimioara mea – mâna pe inimioară
Îţi dăruiesc dragostea – gest de ofrandă cu amândouă mâinile
Iar când mari noi vom fi – se arată cum cresc
Şi mai mult Te vom slăvi – gest de slavă

Îngeraşii
Îngeraşii sunt copii
Cu-aripioare de lumină,
Parcă-s fluturi argintii
În a raiului grădină.

Nevăzuţi ei zboară lin
Şi se-ascund în nori de vată
De-a lor cântec ceru-i plin
Şi ciupesc a lunii roată.

Zâmbitori şi fericiţi
Merg şi ei acum la şcoală.
Alfabetul cel cu sfinţi
Maica bună-l ţine-n poală.

Slavă Tatălui ceresc
Cântă marea lor oştire
Pe poporul diavolesc
Îl înfrânge prin slujire.


Povestea îngeraşilor

O fetiţă mică, mică,
A-ntrebat pe-a ei bunică:
- Buni, ştii cumva de este
Despre îngeri o poveste?

- Oo, şi ce poveşti mai ştiu
Care-n muulte cărţi se scriu,
Zice ea cu glas duios
Şi cu chipul luminos.

- Spune-mi-o cea mai frumoasă!
- Uite-o carte- mare, groasă
Este plină cu poveşti
Din minunile cereşti.

Sus în Cer era o dată
Un pustiu întins de vată.
Dumnezeu – Tatăl stătea,
Că-i prea singur se gândea.

Într-o clipă! Ca- n poveşti!
Nouă cete îngereşti.
Repede le-a aşezat
Peste cerul lumint.

Le-a dat glas dulce, duios
Chipul mândru şi frumos
Şi aripi de nor, uşoare
Luminoase, ca să zboare.

A făcut soare şi stele
Lună, flori şi păsărele,
Şi-o mulţime de copii
S-o păzească îngerii.

********************


Dorina Paduraru, site http://web.clicknet.ro/teatrucrestin

anonim
publicat la 27.11.2008 (5847 citiri)