· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Speranta





De la geam se vede bine,
Calatoarea randunea,
Luand avant in zboruri line,
Unde stie numai ea.

Vantul mandru trece iute,
Unduind frunze-aurii,
-Du-te, du-te si tot du-te!-
Lasand suflete pustii.

Mari cat zarea, norii toarna.
Arborii cu viata grea,
Se roaga parca de iarna,
Sa nu vina, sa mai stea.

Putini oameni sunt pe strada,
Si aceia...tristi, grabiti,
Nu se mai opresc sa vada,
Toti de treburi amagiti.

De la geam se vede bine
Cum pasesti cu mers tacut,
Eu, mahnit, privesc spre tine,
Sperand sa ma fi vazut.

Voinea Ioan
publicat la 11.02.2012 (1735 citiri)