· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Taramul dulce - de Tanase Andrei


O poveste de Pasti




Erau facute ca orice turta dulce, cu miere, faina si multa truda. Ii placea de Pasti sa creeze o lume din bucati de aluat necopt, din care modela cu cutitul diverse forme. Omuletii ii placeau cel mai mult. A creat case pentru fiecare...si toate astea din turta dulce. Dar sa stii ca nu-i placea doar sa-i taie si sa-i lipeasca cu zahar, ci ii orna cu mult zahar topit, In care din cand in cand mai strecura si ceva colorant din zeama de visine, sfecla sau caramel. Omuletii lui din turta dulce aproape ca erau reali. Ii placea tare mult ce facea si iubea mult sarbatoare de Paste.
Toti cei din jur vorbesc mai des despre lucruri religioase si asta cu voce tare. Bunica intotdeauna tine postul cel mare si arareori manca ceva. Trebuie sa primeasca vitamine si minerale de cate ori ajunge in zilele de sarbatoare. De la ea am invatat o multime de lucruri. De exemplu cum sa fac aluatul de turta dulce, cum sa-l Intind si cum sa tai din el forme, ca mai apoi sa le impodobesc ca de sarbatoare. E slabita ca in fiecare an. Mi-a spus ca posteste ca sa-si aminteasca ca sarbatoarea de Pasti ascunde un adevar trist in ea! Am incercat sa aflu care este adevarul trist, dar nu mi-a zis decat atat: „A venit la ai Sai si ai Sai nu L-au primit!” Apoi bunica a adormit pe sofa... Am fost trist pentru ca nu intelegeam nimic asa ca m-am dus in camera mea unde trebuia sa lipesc ultima casuta din turta dulce.
Mi-au mai ramas cateva bucati ne-taiate. Ce sa fac cu ele? Mai intai o sa tai niste bucati care sa para ca o iarba si apoi... sa ma gandesc mai bine...ar fi fain sa mai pun...dar ce vroia bunica sa spuna cu adevarul trist care sta in faptul ca a venit la ai Sai si ai Sai nu l-au primit?
Lucrand, baiatul a adormit cu barbia sprijinita pe cele doua maini harnice, asa stand pe scaun. Deseori, bunica, dupa un somn bun pe sofa mergea in camera ei si trecea pe la el. Il acoperea, se ruga pentru el si-l saruta. Stia ca baiatul era dus adesea in alte taramuri, cele ale visurilor...
Era intr-o tara cu cer intunecat, dar luminat de marele soare al lumii lui. Mainile lui erau ...
Uauu! Ce minunat! Sunt din turta dulce...Toate lucrurile de aici sunt din turta dulce. E foarte frumos. Am butoni din ciocolata si mainile au ciocolata,... de fapt sunt una din turtele mele preferate: turta cu ciocolata. Ce fain! Lumea asta este chiar lumea mea de turta dulce. Uite aici este ultima casa lipita, iar aici este... sau ar trebui sa fie Bobi, iar aici ar trebui sa fie Ana... Dar unde sunt toti omuletii de turta dulce? Or fi intrat In casa bunicii sa asculte o poveste, din lumea lor, de la o bunica din miere si faina...Ce fain ar fi sa ascult si eu! O iau la fuga pana acolo... Am ajuns, dar... nu e nimeni in casa bunicii. Atunci poate ca sunt la Biserica, poate ca celebreaza Sarbatoarea de Pasti. Alerg ... Omuletii de turta dulce stateau smeriti chiar in fata Bisericii. Erau acolo cu totii. Sunt atat de bucuros sa-i vad pe toti. Am alergat spre ei si am strigat de bucurie...Vroiam sa-i vad de aproape: pe Ana, pe bunica, pe Bobi pe nea Nae, ... pe toti. Eu ii facusem, ii ornasem si am muncit atat de mult sa-i fac, iar acum abia astept sa-i tin in brate... Cand m-am apropiat de biserica, toti s-au intors inspre mine incruntati. Erau nemultumiti ca sunt facuti din faina, iar unii dintre ei au spus: „De cand asteptam clipa asta ...sa-l ucidem!”
In vis micutul omulet cu bumbi de ciocolata a fost faramitat de omuleti de turta dulce!
Speriat baiatul s-a trezit. Era transpirat. Parca simte si acum durerile loviturilor primite. In fata lui, lumea dulce creata de el i s-a parut infricosatoare. A stins lampa si s-a dus in pat sa se culce. A doua zi i-a zis bunicii: „Bunico vreau sa tin si eu post cu tine si sa ne rugam impreuna!”

TANASE ANDREI
publicat la 25.02.2008 (5844 citiri)