• Sarcina
• Nasterea
• Alaptarea
• Bebelusul
• Copilul
• Sanatatea
• Dezvoltarea
• Comportamentul
• Educatia
• Jocul

Ele nu numai ca s-au pastrat in constiinta seculara a neamului nostru, dar sunt practicate inca, dand acestui eveniment din viata noastra, conotatia unui moment, in care realitatea se imbina intr-un mod extrem de poetic si mirific cu un tip de imaginatie naiva izvorata din sufletul omului simplu de la tara, care dintotdeauna s-a raportat la un spatiu spiritual cosmic.

Pornind pe urmele acestor traditii, am sa va prezint cateva dintre ele, in care se evidentiaza foarte mult si rolul MOASEI, care si-a imbinat armonios destinul cu spiritualitatea poporului roman din cele mai vechi timpuri.

URSITOARELE
Credinta in URSITOARE, in puterea lor de a croi soarta fiecarui om, a fost si mai este inca raspandita si inradacinata in sanul poporului roman, ea fiind mostenita de la romani.

Legat de ursitoare, in Transilvania exista inca traditia, ca MOASA care ajuta la nasterea copilului, chiar daca acesta s-a nascut in spital, sa-i puna in camera unde el va sta, imediat dupa ce ajunge acasa, pe o panza alba noua un "blid" cu faina de grau cernuta, sare, o paine, un banut si un caier de lana. Dupa 3 zile si 3 nopti daca ursitoarele au venit, moasa si parintii copilului vor vedea urma lasata de ursitoare pe faina

In Banat, Moldova si Tara Romaneasca, la 3 zile dupa nasterea copilului, se intinde o masa mare cu mancaruri alese: paine, o gaina, vin si 3 banuti, asa numita "cina a ursitoarelor", existand credinta ca ele trebuie sa fie bine ospatate si platite pentru a fi multumite si a ursi o soarta buna copilului

In Bucovina, MOASA, cum se ingana ziua cu noaptea, pune in camera copilului o lumina, pentru a arde toata noaptea, considerandu-se ca ursitoarele sunt multumite cand gasesc aceasta lumina si ii ursesc copilului o soarta mai buna.

BOTEZUL
Traditia MOASEI legat de botezul copilului mai este foarte puternica la romani.
In traditia romanilor din Transilvania, Banat si Oltenia, rolul MOASEI la botez este foarte important. Ea duce copilul la biserica si spune "duc un pagan si voi aduce un crestin", iar la intoarcere spune "am dus un pagan si am adus un crestin". Nasii cand iau copilul de la moasa pun un ban de argint jos pentru a o plati.

In Oltenia, traditia merge mai departe, pentru ca MOASA copilului merge apoi in ziua de Sf. Vasile la casa copilului cu un colac si un ban de argint, cadouri pentru copil si parinti, si cu colacul pus pe capul copilului il da de grinda, urandu-i acestuia sa creasca mare, sanatos si cuminte. Apoi MOASA este asezata la masa si ospatata cu toata cinstea.

PRIMA BAIE
In apa de la prima baie traditia spune ca trebuie sa se puna:

• Busuioc ca sa fie atragator copilul mai ales daca este fata
• Grau sa fie cinstit
• Marar sa fie placut ca mararul in bucate
• Menta si romanita sa creasca usor si sa fie sanatos
• Maciulii de mac ca sa doarma bine
• Seminte de canepa ca sa creasca iute
• Pene ca sa fie usor ca pana
• Apa sfintita sa fie copilul curat ca aceasta
• Lapte dulce
• Oua sa fie sanatos si plin ca oul care trebuie sa ramana intreg, mama copilului urmand sa-l puna in apa de baie din a 2-a zi
• Bani

Moasa dupa ce scoate banii, conform traditiei se duce si pune apa de la baia acestuia la radacina unui mar sau par pentru a creste copilul frumos si sanatos ca pomul respectiv. Apoi moasa se aseaza pe covata intoarsa si femeile o inconjoara de 3 ori, dansand si chiuind. Dupa toate acestea, moasa trebuie sa sara peste covata, cantand si provocandu-le pe nepoatele care-si doresc un copil astfel:

"Hai, sariti peste covata,
S-aveti si voi cate-o fata
Dar sariti mai naltisor,
S-aveti si cate-un fecior"

La sfarsit ea duce copilul si-l da nasilor, care-i pun bani pe piept dupa care il da mamei care o cinsteste cu un pahar de rachiu.

SCALDATOAREA NEPOATEI
Este facuta de catre moasa in apa calda in care se pun diferite plante: marar, menta, galbinele. Dupa ce aceasta a iesit din baie si s-a imbracat, ea este stropita de moasa cu apa sfintita. Dupa aceea, nepoata toarna moasei apa sa se spele cu sapun si sa se stearga cu prosopul pe care i le-a dat dupa nastere, sau ii toarna acesteia apa sfintita pe maini. Acest gest semnifica spalarea mainilor moasei de pacatele femeii care a nascut.

MASA MOASEI
In a 3-a zi de Boboteaza (in ziua de 8 ianuarie) MOASA invita nevestele si nepoatele ei, precum si pe preoteasa satului si da o masa. Ele aduc cate un PLOCON MOASEI, care consta intr-un cos care contine: un colac, carne din porcul de Craciun sau o pasare, paine si o sticla de vin.

In mijlocul mesei pregatite de moasa, sta un colac, facut chiar de ea, in care sta o lumanare neaprinsa. Pe masa, se mai pun intr-o farfurie si frunze de muscata pe care stau lipite cu miere cate o bucatica de hartie, care inseamna ca moasa sa fie placuta nepoatelor si nevestelor ca albinelor mierea de la flori.
Se inchina cate un pahar de rachiu si se serveste o dulceata. Aprinzand lumanarea, MOASA spune Tatal Nostru si tamaiaza toate persoanele invitate la masa. Apoi se serveste masa. Dupa ce nepoatele si nevestele au terminat de mancat friptura, se aduna BACSISUL MOASEI de catre una din nepoate. Intr-o farfurie ea pune un pahar cu vin, un picior de gasca sau alta pasare, o bucata de paine, sare, piper si ardei si intinzand farfuria in mijlocul mesei striga: " Sa fie MOASA la primejdie iute ca ardeiul".
La sfarsit moasa multumeste pentru bacsisul primit, musca din piciorul de gasca, bea vinul si inchina in cinstea tuturor celor prezente

SEXUL COPILULUI
Exista o traditie legata de precizarea sexului copilului de catre moasa: aceasta pune pe un fir de par o verigheta de la o nepoata sau nevasta care a fost domnisoara la cununie si care a fost slujita la biserica. Intinde nepoata pe pat si tine firul nemiscat deasupra burtii femeii. La un moment dat firul incepe sa se balanseze dintr-o parte in cealalta daca este baiat sau circular daca este fata.

Bibliografie: Nasterea la Romani - Studiu Etnografic, de S.Fl. Marian, membru al Academiei Romane