Orice femeie insarcinata sau care a dat nastere unui copil in ultimul an sau a avut o intrerupere de sarcina, un avort spontan sau a intrerupt alaptatul recent, poate suferi emotional, indiferent de cate sarcini fara
probleme a avut inainte sau de cum s-a adaptat rolului de mama. Multe femei insa nu trec niciodata prin astfel de stari.Pe parcursul sarcinii sau a nasterii apar in mod constant sentimente de bucurie si fericire sau, dimpotriva, sentimente de ingrijorare si neliniste. Mamele se pot simti depasite de situatie, frustrate sau nesigure de solutiile si actiunile pe care le adopta.
Este dificil sa fii insarcinata; este greu sa ai grija de un bebelus. Indiferent de cat de pregatita sufleteste esti pe perioada sarcinii sau dupa nastere, aceste perioade au
urcusuri si
coborasuri neasteptate. Timpul, rabdarea si suportul moral oferit de familie si prieteni pe aceasta perioada vor fi benefice. Cateodata insa, in ciuda ajutorului si suportului moral acordat, femeile se simt in incurcatura emotionala si apar probleme privind propria persoana.
Aceste tulburari emotionale sunt impartite in trei categorii:
"baby-blues";
depresia / anxietatea / nevroza obsesiv-compulsiva postnatala;
psihoza postnatala.
1) Baby-blues
Aceasta tulburare emotionala este extrem de des intalnita in primele zile dupa nastere, deobicei survenind brusc in cea de a 3-a sau a 4-a zi dupa
aceasta. 50-75% dintre femei trec prin aceasta experienta dupa emotia ce a insotit nasterea propriu-zisa.
Simptomele includ:
plansul aparent fara motiv;
nerabdare;
iritabilitate;
agitatie;
nervozitate.
Baby-blues, putin severa, este des intalnita si este cea mai bine cunoscuta reactie psihologica postnatala. Simptomele pentru
baby-blues sunt usor neplacute, dar ele dispar la fel de repede cum au aparut, fara urmari de cele mai multe ori.
2) Depresia / anxietatea / nevroza obsesiv-compulsiva postnatala
Cel putin una din 10 proaspete mamici trec prin diverse etape ale
depresiei postnatale. Acestea pot apare la cateva zile dupa nastere sau gradual, pana la un an dupa nastere sau chiar mai tarziu.
Simptomele
depresiei postnatale includ:
epuizare, ameteala, lene;
probleme cu somnul si pofta de mancare;
stari de confuzie si slaba concentrare;
pierderi de memorie;
grija exagerata fata de copil;
plans incontrolabil, iritabilitate;
sentimente de vinovatie, de inutilitate;
interes scazut fata de copil;
frica de a nu produce rau copilului sau propriei persoane;
frica de pierderea a controlului si de a "deveni nebuna";
exagerare a lucrurilor;
interes scazut fata de sex;
insomnie.
Femeia ce sufera de
depresie postnatala poate avea multe dintre aceste simptome care pot varia de la forme usoare la forme severe; existand zile "bune" si zile "proaste". Desi
depresia postnatala
nu este la fel in toate cazurile, simptomele enumerate mai sus pot fi asemanatoare si pot produce sentimente de rusine, vinovatie si izolare pentru femeia care le traieste.
Unele femei desi nu sufera depresii, pot deveni foarte
anxioase (nelinistite).
Anxietatea si/sau panica postnatala se caracterizeaza prin:
neliniste si/sau frica sporita;
respiratie rapida;
batai puternice ale inimii, palpitatii;
senzatii de cald sau frig;
dureri in piept sau discomfort;
senzatii de sfarseala;
tremuraturi;
insomnie;
ameteala;
dorinta de a "fugi cat mai departe".
Simptomele
nevrozei obsesiv-compulsive postnatale pot apare, de asemenea, la femeile ce au nascut. Acestea au senzatii de frica permanenta si se simt incapabile sa inteleaga ce se intampla cu ele; le este teama
de imbolnaviri ale bebelusului si se simt neputincioase sa le evite. In plus, daca exista un istoric al acestor probleme in familie, atunci simptomele se pot amplifica.
Simptomele includ:
ganduri tulburi, repetitive (cum sunt cele de ranire a bebelusului sau a celor din jur);
ganduri obsesive (frica de boli transmisibile sexual, prin transfuzii de sange sau tratamente medicale);
evitarea persoanelor din jur (chiar si a bebelusului pentru a nu interfera cu gandurile proprii);
anxietate si/sau depresie;
frica sporita.
!!! Interventia medicala / psihiatrica este mai mult decit recomandata
in aceste cazuri; aceste probleme sunt tratabile cu rezultate excelente.
3) Psihoza postnatala
Aceasta este cea mai severa, dar din fericire cea mai rara dintre tulburarile emotionale ce urmeaza unei sarcini.
Psihoza postnatala
apare la un caz din 1000 si survine brusc la aproximativ 2-3 saptamani dupa nastere. Simptomele
psihozei postnatale sunt foarte exagerate si includ pierderea contactului cu realitatea.
Simptomele includ:
halucinatii;
deziluzii (in general de natura religioasa);
insomnie severa;
stari de agitatie si nervozitate puternice;
ganduri de sinucidere sau crima;
sentimente bizare si comportament aberant.
!!! Psihoza postnatala este grava si necesita atentie medicala de urgenta. Desi este urmata deseori si de o depresie,
psihoza postnatala este tratabila, cu rezultate bune, daca se intervine la timp.
Care sunt cauzele acestor tulburari emotionale postnatale?
Nu se cunosc cu certitudine cauzele ce duc la aceste tulburari de dispozitie, dar acestea se pot datora dezechilibrului hormonal sau celui chimic de la nivelul creierului, stresului, izolarii, etc. In prezent, o atentie deosebita se acorda dezechilibrului hormonal ce are loc pe perioada sarcinii si dupa nastere. Se banuieste ca modificarea rapida a nivelului de hormoni
(
estrogen,
progesteron si
tiroid) are un efect puternic asupra starilor emotionale. De asemenea, se stie ca in primele 6 saptamani ce urmeaza nasterii, nivelul hormonului de stres -
corticotropin,
este mai scazut decat in mod normal. Nivelul scazut al acestui hormon, care actioneaza practic ca un obstacol impotriva stresului, este asociat
cu diferite forme de depresie. Proaspete mamici cu acest nivel hormonal foarte scazut sufera cel mai mult de depresie.
Desi termeni ca
baby-blues sau
depresie postnatala sunt des intalniti dupa o nastere, unele femei trec prin aceste stari si pe perioada sarcinii, dupa un avort spontan sau dupa o intrerupere de sarcina.
Tratamentul pentru aceste tulburari emotionale depinde strict de simptomele care apar; acestea, fie ca sunt usoare sau severe, sunt temporare si se pot trata cu ajutor medical si suport moral.
Orice femeie identifica astfel de simptome e bine sa contacteze medicul de familie sau un specialist. In astfel de situatii este indicata o evaluare medicala amanuntita, incluzand o analiza la nivelul glandei tiroidei.
Tratamentul medical "ideal" include:
evaluarea medicala (pentru a elimina cauzele fiziologice, cum sunt problemele cu tiroida);
evaluarea psihiatrica;
psihoterapie;
terapia de grup ce ofera suport emotional si educational.
Impactul asupra taticilor
Dupa nastere probabil ca sotia va trece printr-o perioada de indispozitie cauzata de modificari hormonale sau brusca aparitie a soacrei la usa. :-)
Pe aceasta perioada, proaspata mama va fi mai agitata, mai nelinistita sau va avea stari de depresie, va crede ca nu este o mama buna, ca bebelusul are o boala grava sau ca nu o mai iubesti la fel de mult. Sau va fi indispusa
fara vreun motiv aparent.
Aceste indispozitii sunt de multe ori de neinteles de catre tine, proaspatul tatic; si efectiv nu intelegi acest nou comportament al sotiei. Este insa important de stiut ca aceste sentimente trec la fel de usor cum au aparut,
in special daca iti vei aduce suportul moral.
Daca aceste sentimente insa devin intense si persista, incurajeaza-ti sotia sa dicute cu ginecologul sau medicul de familie.
!!! Fii pregatit si tu pentru
baby-blues. Chiar daca iti vine, sau nu, sa crezi, si proaspatul tatic poate suferi tulburari emotionale de acest gen si ele se datoreaza sentimentului de inutilitate, de frica de a nu mai fi iubit, sau de a nu mai exista in "centrul atentiei" sotiei sau de teama de a nu putea sustine moral si financiar familia mai mare. Ca sa eviti insa aceaste ganduri implica-te de la inceput in ingrijirea nou-nascutului. Ia cate o pauza impreuna cu sotia (accepta ajutorul celor
din afara) sau alaturi de prieteni, cu care poti schimba exeperiente de pe "campul de lupta" al paternitatii. :-)
Bibliografie:
Internet Resources;
The Children's Hosptital Guide to Your Child's Health and Development
- Children's Hospital Boston;
New Father Book - What every father needs to know to be a good dad
- W. F. Horn, J. Rosenberg.
