· articole
· intamplari
ultimele mesaje   |   reguli  |   ajutor  |   lista membrilor
Ultima vizita a fost

Index www.parinti.com > Una, alta >Probleme juridice > care sunt bolile pt care se prelungeste CIC?
< subiectul anterior :: subiectul urmator >
subiect nou  raspunde
autor care sunt bolile pt care se prelungeste CIC?     
dana_vlad




Locatie: din cluj-napoca
Copii
andrei: 23 ani, 1 luna
mara: 14 ani, 2 luni

28.01.2007 6:11   care sunt bolile pt care se prelungeste CIC?  citat 

stie cineva care sunt bolile pt care se poate prelungi CIC pana la 3 ani? dr meu nu m-a lamurit, desi el pare linistit ca se va rezolva, iar eu nu stiu nici macar unde sa citiesc sa ma dumiresc. fetita mea are ceva la nivelul scoartei, ceea ce duce la declansarea convulsiilor febrile. am inteles ca nu e destul de matura scoarta, ca in timp se matureaza si nu va lasa urme, ca e normal la copiii mici. unde pot intreba oare?

sus

Denunta
laucos




Copii
B
A

28.01.2007 8:05     citat 

Ordin nr. 725 din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora


Gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependenţă ridicat fizic şi psihic. În această situaţie autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricţii multiple în participarea socială a copilului. Drept urmare, copilul necesită îngrijire specială şi supraveghere permanentă din partea altei persoane.
Gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfăşura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării şi vârstei se datorează unor limitări funcţionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecţiuni severe, în stadii înaintate, cu complicaţii ale unor aparate şi sisteme. În această situaţie participarea socială a copilului este substanţial restrictionată.
Gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestaţie fizică (motorie, metabolică) sau intelectuală redusă, corespunzând unei deficienţe funcţionale scăzute, ceea ce duce la limitări în activitate, în raport cu aşteptările corespunzătoare vârstei. În această situaţie ele se reflectă în restricţii relativ semnificative ale participării sociale a copilului.
Gradul uşor de handicap se poate acorda pentru cazurile în care impactul afectării asupra organismului este minim, cu limitare nesemnificativă a activităţii, şi nu necesită măsuri de protecţie specială, participarea socială fiind în limite rezonabile. Aceste cazuri vor fi raportate şi înregistrate statistic.

ANEXA Nr. 2

CATEGORII DE AFECTĂRI (DEFICIENŢE)
structurale şi funcţionale ale organismului, care pot determina
starea de handicap (dizabilitate)


I. Afectări (deficienţe) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globale
Afecţiuni neurologice:
- malformaţii congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza);
- facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe);
- boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxită cu tulburări motorii şi senzoriale în evoluţie sau cu recăderi frecvente);
- boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronică);
- leziuni traumatice ale sistemului nervos central şi/sau periferic cu sechele tip pareză sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producând tulburări de tonus şi motricitate, afectând deplasarea şi gestualitatea, tulburări de tip epileptic sau alte tulburări de focar;
- sechele după un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecinţe invalidante;
- sechele postencefalitice, meningitice şi mielitice (de exemplu: poliomielită anterioară cu tulburări de gestualitate cronice severe, tulburări piramidale);
- tumori cerebrale benigne - cu leziuni sechelare postoperatorii;
- paralizii cerebrale congenitale şi dobândite (de exemplu: Boala Little, ataxia congenitală coreo-atetozică etc.).
a) Deficienţe funcţionale medii: se apreciază în funcţie de prezenţa obligatorie a uneia sau mai multor categorii (1, 2, 3, 5) şi facultativă (4, 6):
1. deficienţe posturale, de statică şi coordonare unilaterală, în care forţa, precizia, viteza mişcărilor de statică şi mers sunt în permanenţă scăzute;
2. deficienţă de manipulaţie unilaterală permanentă sau bilaterală uşoară ori intermitentă, cu realizarea dificilă a gestualităţii ca forţă, precizie, viteză;
3. deficienţă de fonaţie, deglutiţie, masticaţie, asociate cu deficienţe uşoare ale altor funcţii neurologice;
4. deficienţe cronice ale controlului sfincterian de tipul micţiunilor imperioase, incontinenţă de efort, asociate cu alte semne neurologice;
5. crize epileptice generalizate convulsive tonico-clonice şi de alte tipuri cu frecvenţă mai mare de 1 până la 3 pe lună, cu/fără tulburări psihice intercritice sub tratament antiepileptic;
6. dureri continue sau crize, cu frecvenţă medie, hiperkinezia, cauzalgia, dureri fulgurante, dureri talamice, rezistente la tratament.
Copiii cu aceste deficienţe se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat şi cu evaluarea psihosocială.
b) Deficienţe funcţionale accentuate:
7. deficienţe în statică şi mers care fac ca bolnavul să se poată deplasa cu mare dificultate prin forţă proprie, nesprijinit sau cu baston ori cârje;
8. deficienţe de manipulaţie bilaterală, cu imposibilitatea efectuării eficiente a gestualităţii;
9. deficienţe de masticaţie, deglutiţie, fonaţie şi/sau respiraţie, cu realizarea cu mare dificultate a alimentaţiei, vorbirii sau respiraţiei în context neurologic;
10. deficienţe cronice ale controlului sfincterian care împiedică încadrarea într-un mediu social;
11. deficienţe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relaţiilor interumane;
12. tulburări trofice cronice sau recidivante musculare cutanate sau/şi osteoarticulare, asociate cu deficite motorii medii;
13. crize epileptice convulsive generalizate tonico-clonice şi alte tipuri de crize epileptice grave, ca sindromul West, sindromul Lennox-Gastaut, de cel puţin una pe săptămână sub tratament, cu/fără tulburări psihice intercritice.
Aceste deficienţe sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosocială.
c) Deficienţe funcţionale grave:
14. deficienţă locomotorie de statică şi mers care face bolnavul nedeplasabil prin forţă proprie, mobilizarea fiind posibilă numai cu ajutorul altei persoane;
15. deficienţe de manipulaţie bilaterală totală;
16. deficienţe de limbaj cu/fără tulburări expresive, care fac imposibilă stabilirea relaţiilor cu mediul înconjurător, în context neurologic, obiectivate clinic şi paraclinic;
17. deficienţe de deglutiţie şi respiraţie care necesită asistenţă din partea altei persoane.
Copiii care prezintă asemenea deficienţe au nevoie, de regulă, de îngrijire şi/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane, ca atare se recomandă încadrarea în gradul grav de handicap.
Tulburări psihice:
a) întârzierile (dizabilităţile) mintale, certificate prin încadrarea în criteriile clasificărilor internaţionale (ICD 10):
1. întârziere mintală uşoară cu QI - 50-65 dacă este asociată cu o altă deficienţă: senzorială, somatică, psihică (de limbaj şi comunicare, hiperactivitate, emoţional, conduită); poate fi asimilată gradului mediu de handicap;
2. întârziere mintală cu QI - 35-49 fără altă asociere - se poate asimila gradului accentuat de handicap;
3. întârziere mintală severă şi profundă (QI sub 35) - poate fi asimilată cu gradul grav de handicap;
b) tulburările pervazive de dezvoltare: autism, sindromul Rett, sindromul Asperger, în raport cu gradul de afectare a intelectului, afectivităţii şi activităţii, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;
c) stările demenţiale de diferite etiologii, în raport cu severitatea afectării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap;
d) psihozele cu evoluţie cronică defectuală (schizofrenia, boala afectivă primară) sunt încadrabile în gradul grav de handicap.

II. Afectări ale structurilor şi funcţiilor senzoriale
a) Afectări ale structurii ochiului şi ale funcţiilor vizuale şi funcţiilor anexelor ochiului
Afecţiuni oculare
I. Conform orientărilor E.M.R.C.M. în vigoare, prin noţiunea de nevăzător se înţelege acea categorie de deficienţi vizuali care au capacitatea de autoservire pierdută şi dreptul la însoţitor permanent.
În cadrul acestei categorii se disting:
A. cecitate absolută, în care valorile acuităţii vizuale la AO sunt cuprinse între următoarele limite:
1. VAO = zero = p.m.m. (percepe mişcarea mâinii) - n.c. (nu corectează);
2. VAO = zero = p.l. (percepe lumina);
3. VAO = zero = f.p.l. (fără percepţie luminoasă);
4. anoftalmie bilaterală congenitală; operatorie;
B. cecitate relativă (practică sau socială) în care valorile acuităţii vizuale la AO sunt cuprinse între limitele următoare: VAO = 1/200 (n.d. la 25 cm - numără degetele) şi la 1/25 (n.d. la 2 m - numără degetele).
II. Deficienţii vizuali care au valorile acuităţii vizuale la AO cuprinse între 0,04 (n.d. 1/25 la 2 m - numără degetele) - 0,1 (1/10 n.d. la 5 m - numără degetele) se încadrează în grupa ambliopilor (ambliopii mari sau forte) şi nu sunt încadrabili în gradul grav de handicap.
III. Aceste categorii se pot încadra în gradul accentuat de handicap, cu valori ale acuităţii vizuale între 0,04-0,1 la AO.
IV. Pentru gradul mediu de handicap se pot lua în discuţie valorile:
a) VAO = 1/3-1/8 inclusiv;
b) vedere la un ochi = 1;
vedere la celălalt ochi 1/2 - zero f.p.
b) Afectări ale structurii şi funcţiilor auzului
Afecţiuni ORL:
- hipoacuzie congenitală sau dobândită precoce cu demutizare slabă sau nulă (poate fi asimilată gradului mediu de handicap);
- tulburări de auz bilateral cu pierdere peste 70 db, calculată pe audiogramă, ce se protezează greu, sau asociate cu tulburări psihice şi de limbaj (se poate acorda gradul mediu de handicap).

III. Afectări ale structurii laringelui şi funcţiilor sale:
- laringectomizare parţială, cu tulburări de fonaţie şi deglutiţie sau cu gastrostomă permanentă, care reprezintă o infirmitate mare ce marchează psihicul bolnavului (se poate asimila cu gradul accentuat de handicap);
- laringectomizare totală sau cu traheostomă permanentă (se va aprecia în funcţie de recomandarea medicului de specialitate).
La această categorie de afectare se iau în considerare şi malformaţiile congenitale ale gurii (keilo-palato-skizis etc.).

IV. a) Afectări ale structurii sistemului cardiovascular şi ale funcţiilor sale
Afecţiuni cardiovasculare:
- cardiopatii cu insuficienţă cardiacă cronică clinic manifestă (de exemplu: tetrada Fallot, transpoziţia de vase mari, stenoză de arteră pulmonară asociată cu DSV, atrezia de tricuspidă, maladia Ebstein, defect septal ventricular, persistenţa canalului arterial, coarctaţie de aortă);
- miocardiopatii primitive (de exemplu: fibroelastoză endomiocardică);
- HTA stadiul II, III cu complicaţii;
- pericardite cronice cu semne de insuficienţă cardiacă;
- cordul pulmonar cronic cu semne importante de hipertensiune în mica circulaţie;
- tulburările de ritm şi conducere severe (de exemplu: extrasistole ventriculare, fibrilaţie, flutter atrial, tahicardia paroxistică repetitivă, bloc major de ramură stângă, blocurile AV - gradele II şi III şi blocurile bi- şi trifasciculare);
- polimalformaţii cardiovasculare sau/şi ale altor organe;
- afecţiuni vasculare periferice (arteriale, venoase, limfatice) care determină impotenţa funcţională a segmentelor subiacente, tulburări trofice marcate la două sau mai multe membre;
- purtători de pacemaker şi protezaţi valvulari;
- valvulopatii reumatismale cu insuficienţă cardiacă.
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare:
- natura afecţiunii şi stadiul ei evolutiv;
- răspunsurile la demersurile terapeutice;
- răsunetul afecţiunii cardiovasculare asupra altor organe şi sisteme;
- asocieri patologice;
- existenţa insuficienţei cardiace exprimate în grade NYHA.
Pot fi încadraţi în categoria de persoane cu handicap prin afecţiuni cardiovasculare exprimate în grade NYHA după cum urmează:
a) gradul II (bolnavi care nu prezintă tulburări funcţionale la eforturi mici, dar prezintă astfel de tulburări la eforturi de o intensitate sau durată mare, apărând, de asemenea, o limitare a capacităţii de efort) - este asimilat cu gradul mediu de handicap;
b) gradul III (bolnavi fără simptome în repaus, dar cu tulburări funcţionale chiar la eforturi mici; de asemenea, apare şi o limitare a capacităţii de efort) - poate fi asimilat cu gradul accentuat de handicap;
c) gradul IV (bolnavi cu dispnee chiar în repaus, tulburările funcţionale accentuându-se la orice efort). Se pot lua în considerare, după caz, şi valorile gazometriei sanguine, şi anume:
- hipoxemie uşoară PaO2 60-70 mmHg;
- hipoxemie medie PaO2 50-60 mmHg;
- hipoxemie accentuată PaO2 sub 50 mmHg.
Pentru grupele de vârstă pentru care nu se pot evalua gradele NYHA se va lua în considerare gradul de deficienţă funcţională.
În cazul intervenţiilor chirurgicale din sfera cardiacă gradul de handicap se apreciază în funcţie de amploarea intervenţiei şi de rezultatul postoperator. Gradul grav se acordă pe o perioadă de 6-12 luni. Ulterior aprecierea se face în funcţie de evoluţie şi de recomandările medicale.
b) Afectări ale structurii aparatului respirator şi ale funcţiilor sale
Afecţiuni respiratorii:
a) afecţiuni pulmonare cronice evolutive:
- tuberculoză bronhopulmonară şi pleurală activă sau activ regresivă;
- supuraţie bronhopulmonară permanentă sau cu pusee frecvente (bronşectazii cu pusee supurative şi tulburări de nutriţie, pleurezie purulentă).
În aceste cazuri se apreciază o deficienţă funcţională respiratorie ce afectează semnificativ activitatea şi participarea, care poate fi asimilată cu gradul accentuat de handicap.
Formele severe cu caşexie, deperdiţie proteică, cord pulmonar cronic decompensat se apreciază ca fiind o deficienţă funcţională respiratorie gravă, care poate fi asimilată cu gradul grav de handicap, necesitând îngrijire din partea altei persoane;
b) afecţiuni bronhopulmonare cronice, cu tulburări funcţionale intermitente sau permanente (astm bronşic infantil, bronşită obstructivă cronică):
- forma clinică moderată (o criză de astm/săptămână sau fenomene bronşitice relativ rare, cu pusee la 2-3 luni) se apreciază că este o deficienţă funcţională medie (disfuncţie ventilatorie decelată spirografic, cu intensitate medie) şi poate fi asimilată cu încadrarea în gradul mediu de handicap;
- forma clinică severă (o criză de astm/zi sau mai frecvente, rebelă la tratament bronhodilatator şi/sau corticodependentă sau forme de bronşită cronică cu acutizări frecvente, semne clinice severe, cu disfuncţie ventilatorie accentuată şi/sau semne de insuficienţă pulmonară manifestă şi/sau cord pulmonar cronic compensat) se apreciază ca deficienţă funcţională accentuată şi poate fi asimilată cu gradul accentuat de handicap;
- formele clinico-funcţionale grave, cu insuficienţă cardiorespiratorie severă ireductibilă - caşexie, deperdiţie proteică - se apreciază că au deficienţă funcţională gravă şi pot fi asimilate cu gradul grav de handicap, necesitând îngrijire din partea altei persoane;
c) sechelele după tuberculoză pulmonară sau după intervenţii chirurgicale ori traumatism toracic; la aceşti bolnavi handicapul, deci deficienţa funcţională respiratorie, se apreciază în funcţie de aspectul funcţional detectat prin teste spirografice sau gazometrie sanguină;
d) anomaliile congenitale (agenezie pulmonară, fibroză pulmonară idiopatică) cu tulburări funcţionale şi/sau insuficienţă respiratorie cronică şi efectele lor asupra activităţii şi participării pot conduce la un handicap ce este apreciat în baza testelor spirografice sau gazometriei sanguine.
c) Afectări ale structurii sistemului imunitar şi ale funcţiilor sale:
- boli cu deficit imunitar cronic: boala SIDA, hipogamaglobulinemia, agranulocitoza - asimilabile cu gradul grav de handicap.
Pentru aprecierea severităţii afectării HIV-SIDA se vor avea în vedere stadiile clinico-imunologice, conform clasificării infecţiei HIV pediatrice CDC - Atlanta 1994, după cum urmează:
- handicap accentuat - stadiile clinico-imunologice N2, A1, A2, B1;
- handicap grav - stadiile clinico-imunologice N3, A3, B2, B3, C1, C2, C3;
- anemii hemolitice cronice necompensate;
- afecţiuni hematologice:
• anemii cronice (de exemplu: talasemie majoră, sferomicrocitoza necompensată, poliglobulia cronică, siclemia, methemoglobinemia cronică);
• afecţiuni hematologice (de exemplu: leucemiile, limfom malign nehodgkinian stadiile I şi II, boala Hodgkin, mielom multiplu);
• macroglobulinemia Waldestrom cu alterarea progresivă a stării generale, hepatosplenomegalie şi tumori micro- sau macronodulare în amigdale, plămâni, tub digestiv.
Pentru asimilare şi evaluare se vor avea în vedere:
- caracterul evolutiv, progresiv al afecţiunii;
- alterarea progresivă a stării generale;
- semne de hipogenezie sau agenezie medulară;
- prezenţa şi frecvenţa fenomenelor hemoragipare;
- prezenţa complicaţiilor (hepato-splenice, neurologice, renale, cardiovasculare etc.);
- prezenţa sindromului de imunodeficienţă;
- hemofilia cu manifestări hemoragice frecvente, tulburări articulare posthemoragice, paralizii nervoase periferice;
- anemiile persistente, sub 8 gr%.
Prezintă deficienţă funcţională medie:
- leucemia acută în remisiune completă menţinută cel puţin un an de la încheierea tratamentului;
- leucemia cronică cu numărul de leucocite sub 50.000/mm3, cu adenomegalie sau/şi splenomegalie;
- trombocitemiile persistente peste 500.000/mm3, fără complicaţii tromboembolice sau hemoragice;
- anemiile între 7-8 gr%, rezistente la tratament;
- hemofilia cu manifestări hemoragice fără gravitate şi fără modificări de dinamică articulară;
- boala Hodgkin în stadiile I şi II.
Deficienţa funcţională accentuată se manifestă în:
- leucemia acută;
- leucemiile cronice cu leucocitoza marcată peste 100.000/mm3, rezistentă la tratament, cu insuficienţă medulară (anemie, granulopenie sau/şi trombopenie), adenomegalii şi splenomegalii tumorale şi infecţii cronice;
- leucemiile cronice trecute în stadiul de metamorfozare blastică;
- policitemiile complicate cu hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, mieloscleroză, tromboembolii, transformare în leucemie acută;
- trombocitemiile hemoragice însoţite de complicaţii tromboembolice;
- anemiile sub 7 gr%, rezistente la tratament, care necesită perfuzii de sânge, precum şi cele cu complicaţii, respectiv: tromboze, hemoragii repetate, semne de insuficienţă medulară, hemocromatoză, transformare în leucemii acute;
- boala Hodgkin în stadiile III şi IV;
- mielomul multiplu cu fracturi multiple, cu anemie moderată sau severă, sindrom hemoragic, insuficienţă renală;
- trombocitopeniile cu hemoragii frecvente şi severe, cu anemie hipocromă medie sau severă.
Deficienţa funcţională gravă apare în:
- formele cu deficienţe motorii importante, sechele ale unor complicaţii neurologice ca urmare a afecţiunilor hemoragice;
- anemiile severe rebele la tratament;
- boala Hodgkin în stadiul IV, cu complicaţii severe.

V. Afectări ale structurii şi funcţiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrin
a) Afectări ale structurii sistemului digestiv şi ale funcţiilor sale
Afecţiuni digestive:
- afecţiuni de diverse tipuri, cu tulburări importante de nutriţie (deficit ponderal peste 20% la adolescenţi şi 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronică cu sindrom de malabsorbţie, celiakie etc.);
- insuficienţă hepatică cronică medie şi severă (probată prin teste de laborator);
- hepatită cronică activă (hepatită agresivă);
- ciroză hepatică;
- insuficienţă pancreatică cronică exocrină; fibroză chistică de pancreas.
Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea stării de nutriţie şi a funcţiilor vitale, precum şi testele de laborator.
Pentru insuficienţa hepatică cronică forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severă se poate aprecia gradul accentuat de handicap.
Pentru ciroză se poate aprecia gradul grav de handicap.
b) Afectări ale structurii glandelor endocrine şi ale funcţiilor specifice
Afecţiuni endocrine:
- insuficienţă hipofizară accentuată gravă, tulburări grave de nutriţie, insuficienţă corticosuprarenală şi tulburări psihice;
- diabet insipid rezistent la tratament;
- hipertiroidism cu visceralizări (cardiace) şi tulburări de nutriţie;
- hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul documentate;
- mixedemul;
- hiperaldosteronismul primar de evoluţie, cu sechele cardiovasculare şi renale relativ echilibrate sub tratament.
Pentru asimilare pe grade se vor avea în vedere: stadiul afecţiunii şi eventuale complicaţii, răspunsul terapeutic, eventuale asocieri posibile.
Pentru insuficienţă hipofizară accentuată sau gravă se poate asimila gradul grav de handicap.
Pentru mixedem cu răspuns terapeutic se poate asimila gradul accentuat de handicap.
Intoleranţa la lactoză - gluten se poate asimila cu gradul accentuat de handicap.
c) Afectări ale structurii şi funcţiilor sistemului metabolic
Tulburări cronice de metabolism şi nutriţie:
a) acidoză metabolică cronică, fenilcetonurie, glicogenoze, porfirie cu tulburări polinevritice şi tulburări psihice severe şi semne importante de hepatită cronică (se poate acorda gradul accentuat de handicap);
b) degenerescenţa hepatolenticulară (Wilson) - se poate acorda gradul accentuat de handicap;
c) diabet zaharat juvenil cu formele următoare:
- diabet zaharat insulinodependent echilibrat, compensat, necomplicat; se apreciază ca deficienţă funcţională de nutriţie medie şi poate fi încadrat în gradul mediu de handicap;
- diabet zaharat insulinodependent dezechilibrat, necomplicat, care necesită tratament strict supravegheat ca şi formele insulinorezistente; se apreciază că prezintă o deficienţă funcţională şi de nutriţie accentuată şi poate fi încadrat în gradul accentuat de handicap;
- diabet zaharat decompensat cu comă acidocetozică, hiperosmotică repetată şi complicat cu polineuropatie, retinopatie şi metropatie; se apreciază că determină o deficienţă funcţională de nutriţie accentuată şi poate fi asimilată cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;
- formele grave de diabet zaharat cu caşexie gravă, cu complicaţii de tip cecitate şi polineuropatii grave, se apreciază că determină o deficienţă funcţională de nutriţie gravă şi pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitând îngrijire din partea altei persoane. Copiii cu diabet din grupa de vârstă 0-7 ani care prezintă probleme deosebite de alimentaţie şi administrare a tratamentului se pot încadra în gradul de handicap grav în baza recomandării medicale;
d) intoleranţă la gluten, lactoză (documentate clinic, plus biopsie intestinală) - se poate încadra în gradul accentuat de handicap;
e) formele de rahitism vitaminorezistent confirmate prin repetate internări în spital se apreciază că determină o deficienţă de nutriţie accentuată care poate fi asimilată cu încadrarea în gradul accentuat de handicap;
f) stările de caşexie gravă şi deperdiţie proteică de diverse etiologii se apreciază că determină o deficienţă de nutriţie gravă când depăşesc un deficit ponderal de 25% şi pot fi asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitând îngrijiri din partea altei persoane.

VI. Afectări ale structurii funcţiilor aparatului urinar
Afecţiuni renale cu insuficienţă renală cronică documentată, indiferent de cauză:
- cauze malformative (de exemplu: agenezia renală unilaterală, hipoplazia renală, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală, reflux vezico-ureteral, displazie reno-facială Potter 1);
- cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms);
- hidronefroză de gradul III;
- hipertensiune reno-vasculară severă sau malignă;
- litiază renală sau ureterală aseptică pe rinichi unic, unilaterală dacă rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterală, complicaţii, indiferent dacă complicaţia este uni sau bilaterală;
- nefrocalcinoza unilaterală cu rinichi controlateral afectat;
- rinichi unic chirurgical, cu afectarea funcţiei renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%).
Pentru încadrarea în grade de handicap se evaluează stadiul evolutiv al bolii şi posibilităţile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosocială.
Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculară severă sau malignă se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel şi pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea funcţiei renale. Hidronefroza de gradul III se poate aprecia ca handicap accentuat.

VII. a) Afectări ale structurii şi funcţiilor aparatului locomotor şi corespunzătoare mişcării
Afecţiuni osteoarticulare:
- boli constituţionale ale oaselor (de exemplu: osteopsatiroza, acondroplazia şi osteopetroza);
- malformaţii [de exemplu: amielia unui membru, totală sau parţială (toracal sau pelvin), de coaste, stern, claviculă, coastă supranumerară cu torticolis permanent]; sindactilie încă două luni după operaţie;
- redori şi anchiloze; redori strânse mono- sau bilaterale de şold, genunchi sau combinate controlaterale în poziţii vicioase, asociate sau nu cu paralizii nervoase; asocierea lipsei policelui sau a patru degete bilateral cu anchiloze de degete, cot, umăr, în poziţii nefuncţionale; anchiloze bilaterale ale coatelor şi umerilor, anchiloze ale pumnului, cotului, umărului, bilateral, în poziţie funcţională; pierderea gestualităţii unui membru toracal asociată cu reducerea prehensiunii;
- amputaţii (de exemplu: amputaţiile bilaterale, neprotezabile sau greu protezabile de membre inferioare cu articulaţiile supraiacente în redoare sau anchiloze; amputaţii unilaterale, indiferent de nivel, cu excepţia celor de degete; amputaţia bilaterală a membrelor toracale, indiferent de nivel; amputaţia unilaterală, indiferent de nivel, în raport şi cu gestualitatea şi deservirea necesară; dezarticularea membrului toracal);
- pseudoartroze (de exemplu: gambă, coapsă, antebraţ şi braţ neoperabile);
- proteză totală de şold cu tulburări de statică şi mers;
- infecţii cronice invalidante (de exemplu: osteomielită cronică, morbul Pott, fistule osoase în evoluţie);
- osteonecroze cronice invalidante, indiferent de etiologie (de exemplu: osteonecroză de cap femural);
- leziuni de corpuri vertebrale cu modificări ale articulaţiilor intervertebrale, cu modificări de statică şi mobilitate a coloanei (ortostatism şi deplasări dificile); cifoscolioze şi scolioze deformante ce împiedică capacitatea respiratorie normală (de exemplu: maladia Scheuerman);
- deformări rahitice grave cu tulburări de postură, locomoţie sau respiraţie;
- luxaţia congenitală de şold (pe perioada imobilizării în aparat gipsat).
Pentru asimilarea pe grade de handicap se vor lua în considerare, în plus faţă de evaluarea psihosocială:
a) implicaţiile asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale - în cazul afectării coloanei vertebrale şi membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualităţii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilităţii realizării gesturilor fine şi precise - în afecţiunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afecţiunii;
d) posibilităţile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare;
e) asocieri cu afecţiuni musculare, neurologice, somatice;
f) asocieri cu tulburări circulatorii loco-regionale;
g) prezenţa unor procese supurative acute sau cronice.
Pentru afecţiunile locomotorii osteoarticulare:
• deficienţa funcţională medie - reducerea posibilităţii de realizare şi menţinere a ortostatismului, mersului, prin poziţii vicioase ale trunchiului şi membrelor, prin limitarea variantelor posturale sau a deplasărilor gestuale;
• deficienţa funcţională accentuată - reducerea marcată sau pierderea posibilităţilor de realizare şi menţinere a ortostatismului, mersului, a gestualităţii de prehensiune la un membru, asociată cu reducerea acestor posibilităţi la membrul controlateral; prin caracterul evolutiv al afecţiunii ori complicaţii sau asocieri morbide;
• deficienţa funcţională gravă - pierderea gestualităţii ambelor membre toracale sau a posibilităţilor de mers şi ortostatism; prin caracterul diseminat al afecţiunii (neoplasme); prin evoluţie ireversibilă spre exitus;
• colagenoze:
- boala lupică (LED);
- sclerodermia cu tulburări cutanate specifice, reducând gestualitatea, cu fenomene pulmonare (fibroză pulmonară);
- periarterita nodoasă cu tulburări oculare (hemoragii retiniene), polimiozită, cu manifestări digestive pulmonare, simptome renale, HTA;
- dermatomiozită (polimiozită în evoluţie, cu atrofii musculare sau cu modificări ale staticii coloanei şi slăbirea forţei musculare a membrelor toracale, când deplasarea devine dificilă);
- poliartrita reumatoidă în evoluţie sau cu sechele la nivelul articulaţiilor pumnului şi degetelor, determinând limitarea gestualităţii.
În cazul acestui capitol se vor avea în vedere implicaţiile asupra funcţiilor vitale şi posibilităţile de realizare a gestualităţii, limitările funcţionale motorii.
b) Afectări ale structurii şi funcţiilor muşchilor
Afecţiuni musculare:
- anomalii şi malformaţii congenitale, dacă împiedică statica şi locomoţia (de exemplu: hipertrofii congenitale, redori şi retracţii musculare);
- boli degenerative - distrofii musculare progresive (de exemplu: distrofia Duchenne, miopatii în centură, distrofia musculară progresivă congenitală, distrofii miotonice Thomsen-Becher);
- miastenia ce determină fatigabilitatea rapidă, cu tulburări de locomoţie, manipulaţie, fonaţie, respiraţie;
- glicogenoze (de exemplu: tip II - boala Pompe).
Pentru asimilare pe grade de handicap se evaluează:
a) implicaţiile lor asupra realizării posturii ortostatice, mersului, variantelor posturale: în cazul afectării coloanei vertebrale şi membrelor pelvine;
b) idem, asupra gestualităţii de prehensiune, asupra amplitudinii deplasărilor gestuale, posibilităţii realizării gesturilor fine şi precise în afecţiunile membrelor toracale;
c) caracterul evolutiv sau regresiv al afecţiunii;
d) posibilităţile terapeutice, inclusiv ortezare şi protezare;
e) asocieri cu afecţiuni neurologice osteoarticulare sau somatice;
f) prezenţa tulburărilor circulatorii loco-regionale;
g) prezenţa sau absenţa fenomenelor sfincteriene;
h) prezenţa tulburărilor de masticaţie, deglutiţie, fonaţie şi respiraţie.

VIII. Afectări ale structurii pielii, anexelor şi funcţiilor tegumentului
Afecţiuni dermatologice:
- afecţiuni cronice ale pielii, cu caracter de boli generale sau fiind expresia unei boli sistemice ori care, prin efectul lor, limitează semnificativ postura şi gestualitatea (de exemplu: epidermoliza buloasă, diskeratoza anhidrotică primară; cicatrici postarsură mutilante şi invalidante).
Pentru aceste afecţiuni, avându-se în vedere şi cele enunţate, se poate face asimilarea cu gradul accentuat de handicap.

IX. Afectări legate de boala canceroasă
Boala canceroasă:
• afecţiunea într-un stadiu curabil - poate orienta spre asimilare temporară cu gradul accentuat de handicap;
• stadiul avansat/inoperabil, cu tulburări funcţionale majore determinate de boală - poate orienta spre gradul grav de handicap; în cursul tratamentului intensiv, conform recomandărilor medicului curant, se poate aprecia gradul grav de handicap pe o perioadă de 12 luni, apoi în funcţie de evoluţie;
• postterapeutic, la 2 ani de la întreruperea tratamentului, se poate face încadrarea în gradul mediu de handicap, dacă nu sunt semne de recidivă locală sau regională ori tulburări funcţionale postterapeutice.

X. Afectări multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante
Boli genetice invalidante:
- aberaţii cromozomiale - trisomia 18, trisomia 21, trisomia 13 - în raport cu afectarea capacităţii intelectuale, de comunicare, prezenţa comorbidităţii şi a restricţiilor de participare; pot fi încadrate în grade diferite de handicap.

XI. Afectări ale organismului legate de transplantul de organe
Stările posttransplant
Se apreciază handicap grav în primele 12 luni de la transplant, ulterior gradul de handicap se stabileşte în funcţie de evoluţie şi de recomandările medicale.

http://www.anph.ro/Legislatie/ord_nr725.htm


sus

Denunta
Marinutza




Locatie: Bucuresti
Copii
Alexandru zis Trompetzic: 14 ani, 1 luna

28.01.2007 11:26     citat 

Laura, din ce am citit in legea prezentata de tine, sa inteleg ca CIC-ul Alexei se poate prelungi pana la 3 ani?

sus

Denunta
laucos




Copii
B
A

29.01.2007 11:05     citat 

Marina la Liana m-am gandit si eu cand am citit zambet
Eu cred ca da dar asta inseamna ca Alexa va avea de alergat dupa hartii si trebuie sa treaca prin '' n'' comisii medicale trist
Dar afectiunea micutei este pe lista .


sus

Denunta
bihoreanca




Locatie: Marghita, bihor
Copii
Diana: 20 ani, 8 luni
Razvan: 12 ani, 9 luni

29.01.2007 11:19     citat 

nu e atât de mult de umblat după hârtii: de la medicul de fam. al copilului o adev. medicală + la primărie o anchetă socială. La Direcţia socială din cadrul primăriei se completează dosarul pt. prelungire şi aceştia o înaintează la Direcţia muncii. Nu se trece prin comisiii medicale ca şi în cazul adulţilor, numai după ce se împlineşte acest an.
La mine in oraş e o adevărată " epidemie" de prelungiri de concedii. Eu zic că sunt mămici iresponsabile , care tratează cu medicul să le scornească nu ştiu ce boală , numai pt. a mai beneficia de incă un an cu 8 mil. pe lună . Probabil că au salariul mai mic. Eu am încercat sa-i atrag atenţia la una că toate astea sunt cu revers, boala rămâne înscrisă în fişa medicală a copilului pt. toată viaţa şi nu se ştie niciodată când se răzbună situaţia.
Bine , nu e cazul de faţă, am spus asta ca o paranteză.


sus

Denunta
dana_vlad




Locatie: din cluj-napoca
Copii
andrei: 23 ani, 1 luna
mara: 14 ani, 2 luni

29.01.2007 12:00     citat 

multumesc pt raspuns

sus

Denunta
Alexanra




Locatie: Lugoj

23.02.2007 2:18     citat 

Buna eu am incercat sa imi prelungesc CIC am obtinut chiar si un cartificat medical dar cei de la primarie mi-au spus ca dupa ce dosarul este gata va fi trimis la comisie unde va trebui sa duc si copilul si ei vor decide daca voi beneficia sau nu mai de un an. Te rog daca tu sti mai multe ajutama.Multumesc.

sus

Denunta
dana_vlad




Locatie: din cluj-napoca
Copii
andrei: 23 ani, 1 luna
mara: 14 ani, 2 luni

01.03.2007 4:03     citat 

pana la urma imi iau de la medicul de familie 3 luni de medical, dupa care nu stiu ce fac.
stie cineva, in cazul in care raman fara bani in cresterea copilului, firma mai plateste asigurarile? cred ca nu, dar am intrebat sa fiu sigura.


sus

Denunta
bihoreanca




Locatie: Marghita, bihor
Copii
Diana: 20 ani, 8 luni
Razvan: 12 ani, 9 luni

02.03.2007 12:55     citat 

Dana_vlad, dar de ce nu îţi faci dosarul pt. cel de-al treilea an. după cum ai citit, esti indreptăţită pt. boala pe care o are bb.
De ce să te foloseşti de acest drept?
Alexandra, ai dreptate e o noutate incepând cu acest an. cel puţin la noi în judeţ. Citind ce ai scris tu m-am interesat şi mi-a spus că aşa se face la noi de acum din ianuarie. Direcţia muncii te cheamă cu copilul in faţa unei comisii constituită la nivelul lor.


sus

Denunta
dana_vlad




Locatie: din cluj-napoca
Copii
andrei: 23 ani, 1 luna
mara: 14 ani, 2 luni

04.03.2007 9:35     citat 

sunt indreptatita si nu prea. nu e destul de clar. scrie ca la cel putin 10 convulsii anuale, dar cu trimitere la epilepsie. am vb si cu neurologul si nu am ajuns la nici o concluzie. mi-au dat interdictie de colectivitate pana la 5 ani, dar nu au cum sa ma ajute sa mai stau cateva luni cu ea. tara lui papura voda.

sus

Denunta
bihoreanca




Locatie: Marghita, bihor
Copii
Diana: 20 ani, 8 luni
Razvan: 12 ani, 9 luni

04.03.2007 9:52     citat 

LA MULŢI ANI MARIA LUCIA! şi multă, multă sănătate.

Ştii ce-i revoltător, dana_vlad? cunosc mămici care au obţinut prelungirea cic pe un diagnostic destul de discutabil. ceva cu enurezis nocturn pe bază psihică, şi stiu şi că a dat la medic undeva în jur de 10 mil. şi tu care ai nevoie reală nu poţi să obţii. Aici nu se poate. Minunat!


sus

Denunta
dana_vlad




Locatie: din cluj-napoca
Copii
andrei: 23 ani, 1 luna
mara: 14 ani, 2 luni

05.03.2007 8:19     citat 

multumesc de urari
si a-propos de prelungire. crezi ca eu nu as fi dat bani? oricum, asta e. a trecut asa. necazul e ca a trebuit sa renunt si la post, pe care l-am obtinut prin multa munca si acum e in locul meu un fost subaltern care imi ranjeste in fata. cred ca sunt in pragul depresiei. din mare director am ajuns mare casnica si pe deasupra depind cu banii in totalitate de sot. e rau de tot. si nu am o solutie pe termen lung.


sus

Denunta
dana_vlad




Locatie: din cluj-napoca
Copii
andrei: 23 ani, 1 luna
mara: 14 ani, 2 luni

05.03.2007 8:21     citat 

bihoreanca, acum am vazut ca esti din marghita. si nasa fetei e tot de acolo, noi mergem des la ei

sus

Denunta
bihoreanca




Locatie: Marghita, bihor
Copii
Diana: 20 ani, 8 luni
Razvan: 12 ani, 9 luni

05.03.2007 7:38     citat 

Asta e ! întotdeauna mamicile se sacrifică mai mult decât taţii.Dacă ai avut un post asa bun nu ai putut sa-ţi găseşti o femeie pe care să o bazezi pe copilă ?
Stiu ca e greu şi atunci când copilul e sănătos dar atunci când îi trebuie o îngrijire mai delicată.
În ce priveşte oraşul meu , o fi el mic dar cred că totuşi nu are rost să te întreb cine e naşa. Unu la mie să o cunosc.
Şi eu am fini în Cluj-Napoca rad unu la câte mii să-i cunoşti? scot limba rad


sus

Denunta
dana_vlad




Locatie: din cluj-napoca
Copii
andrei: 23 ani, 1 luna
mara: 14 ani, 2 luni

06.03.2007 8:39     citat 

am avut femeia la mara, dar dupa ultima criza de convulsii mi-a spus ca nu mai vine. s-a speriat f tare cand a vazut ca nu-si revine din lesin.nici parintii mei nu vor sa o tina decat o zi, max doua.adevarul e ca nu am incredere in nimeni.important e sa treaca ea cu bine perioada de pana la 5 ani, apoi mai vad eu ce va fi.

sus

Denunta


< subiectul anterior :: subiectul urmator> 
Data este GMT + 2 Ore
subiect nou  raspunde
mergi la: