· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

dorinta de a avea bebe





Salut fetelor! Sunt noua in forum. Dar sper sa invat sa va povestesc cele ce s-au intamplat in viata mea. Am 28 de ani, sunt casatorita cu un om minunat. Ne-am casatorit in iulie 2004 plini de sperante si cu gandul ca fiind 2 nimic nu ne va distruge. GRESIT! In septembrie am ramas insarcinata. Fericirea pe care am simtit-o atunci nu se poate compara cu nimic. Ne facusem intr-o ora din viata noastra toate planurile pe viitorii 2 ani. Unde punem patutul, cine o sa ma ajute cu bebe...dar...bomba vine. La un control de rutina, in a 11-a saptamana...se constata ca lui bebe nu-i mai bate inima.Sarcina oprita in evolutie. O durere mai mare in viata mea nu am avut decat atunci cand fratele meu a facut preinfarct. Ma simteam neputincioasa, eram plina de mahnire , si ma intrebam intruna DE CE DOAMNE? Acum sunt OK din punct de vedere fizic, dar psihic...e greu. Incerc sa ascund durerea golului din mine fata de toti, de familie, de prieteni, de sotul meu care nici lui nu i-a fost usor. Am in fiecare noapte vise ...nu mi le aduc aminte, dar sotul meu imi spune ca plang aproape mereu in somn. O fi ceva in subconstient. Motivele pierderii sarcinii sunt necunoscute...presupuneri...o gramada. Dar numai D-zeu stie adevaratul motiv. Din ianuarie , doctorul mi-a dat voie sa ma pun pe treaba. Dar cu frica din capul meu ce fac? Cum sa imi revin? Imi este frica, dar in acelasi timp stiu ca numai un bebe imi va alina durerea.

lyly
publicat la 31.01.2005 (3597 citiri)