• Sarcina
• Nasterea
• Alaptarea
• Bebelusul
• Copilul
• Sanatatea
• Dezvoltarea
• Comportamentul
• Educatia
• Jocul

- Ba o sa se poata, se facea ca adaose zana cu vorba apasata. Tu ai avut vine; dara ti le-a luat Zmeoaica pamantului de cand erai mic. Tine chimirasul asta. Cand vei fi incins cu el, ce vei voi, te faci, daca t-ei da de trei ori peste cap. Sileste-te de-ti ia vinele de la zmeoaica.
Lua chimirasul; dara cand ridica ochii si voi s-o intrebe cine era ea, de are mila de dansul, ia pe zana de unde nu e! Parca intrase in pamant.
Iara el o data se destepta. Se pomeni cu chimirasul in mana.
Se incinse cu el, se dete de trei ori peste cap, gandind sa se faca o pasare, si indata se facu. Se dete iara de trei ori peste cap si se facu om la loc.
Cat p-aci sa se piarza de bucurie, dara se stapani. Incinse chimirul pe piele ca sa nu se vaza si se feri d-a spune fratilor ceva.
Pasamite, zana aceea era ursitoarea lui cea buna.
Dupa ce se facu ziua, se intoarsera cu fratii lui la bordeiul lor, si adusera multime de vanat.
Peste cateva zile plecara iara. Dand caii la pasune, fratii cei mari zisera lui Tugulea sa pazeasca el caii, caci dansii sunt obositi.
Cum se culcara si adormira.
Tugulea priponii caii, apoi, dandu-se de trei ori peste cap, se facu o albina si pleca inspre miazanoapte incotro sedea Zmeoaica pamantului.
Dupa ce ajunse acolo, zbarr! in sus, zbarr! in jos, intra in casa zmeoaicei si asculta ce vorbea cu zmeii, ginerii sai, si cu zmeoaicele, fetele sale.
Intre altele, auzi zicand zmeoaica batrana:
- Ia vedeti, fetelor, mai sade vinele alea ale lui Tugulea in cutia in care le-am asezat eu dupa soba?
- Mai sade, raspunse zmeoaica cea mica, azi le-am vazut, nu mai departe.
- Iaca, voi o sa va duceti la casele voastre, zise batrana cea zbarcita; sa stiti, sa va temeti de Tugulea asta, afurisitul; caci si mie mi-e frica de dansul, macar ca i-am luat vinele.
Tot de la dansele mai auzi Tugulea ca peste cateva zile are sa se faca nunta zmeoaicei celei mici, si pentru veseliile de nunta trebuindu-le vanat, zgripsoroaica scofalcita imparti pe fiecare din gineri pe unde sa vaneze.
Ii fu destul pentru asta data ca auzise si atat.
Cand se intoarse la fratii sai, incepuse a intra alba in sat.
- Sculati, fratilor, le zise el, ca iata ne-a luat ziua de pe urma.
- De ce ne-ai lasat sa dormim atat de mult? ii zisera fratii, dojenindu-l.
El tacu din gura.
Se sculara ei si plecara dupa vanat, apoi se intoarsera acasa.
Tugulea acum se culca afara in toate noptile, si tot planuia cum sa faca sa-si ia vinele. El se ducea mereu pe la zmeoaica, fara sa stie cineva, si pandea vreme cu prilej cand sa-i vie bine sa-si ia vinele.
Intr-o seara se facu musca, intra pe cos in camara unde era cutia cu vinele, pe cand zmeoaica nu era acasa; aci daca intra se facu om, lua vinele din cutie si le puse la picioarele lui. Cum le puse, se lipi, parca fusese acolo de cand lumea. Se facu iara musca si pleca acasa.
A doua zi, noaptea, trebuia sa mearga zmeii la vanat pentru nunta.
Tugulea se duse mai intai in calea zmeului celui mai mare. Cand se apropie de el, calul zmeului incepu a sforai; dara zmeul ii zise:
- De! cal de paraleu, ca doara nu va fi adus cioara osciorul si vantul perisorul lui Tugulea pe aici, caci vinele lui sunt la soacra-mea dupa soba.
- De unde stii tu asa bine? ii zise Tugulea. Da-te jos sa ne vedem si sa ne luptam.
Zmeul, cum il vazu, ingheta sangele intr-insul. Se apucara la lupta in buzdugane, dara Tugulea cum aduse buzduganul sau si lovi pe zmeu, ii lua mirul, apoi ii taie capul, ii lua calul si armele si pleca inaintea zmeului celui mijlociu. Asemenea ii facu si lui. Apoi pleca inaintea zmeului celui mic.
Dupa ce se intalni cu zmeul cel mic, se lua la lupta si cu dansul. Se batura intai in buzdugane, buzduganele se sfaramara; se luptara cu sulitele, acestea se rupsera; se apucara apoi in sabii, a zmeului se franse. Dupa aceea se luara la lupta dreapta, se luptara ce se luptara si, infrangand pe zmeu, ii taie si lui capul. Ii lua si lui armele si calul si pleca acasa cu dansele.