· articole
· intamplari

 De la lume adunate...

Calin Nebunul



Pagina: 3/6

Da’ Calin Nebunul nimica nu le-a povestit din ceea ce s-a petrecut cu dansul noaptea. Au pregatit ei iar sa se porneasca s-a zvarlit tot Calin Nebunul arcul s-au mers ei asa pan’ la Padurea de aur. Cand au ajuns acolo, le-a zis Calin Nebunul asa:

— Fratilor, voi nu-ti putea trece-n padurea asta. Faceti-va voi o coliba aici si stati si ma duc eu singur.

Asa, el s-a pornit. Cand a ajuns in mijlocul Padurii cei de aur, fata cea mare a imparatului facea de mancat zmeului ei.

— Buna vreme, fata de-mparat!

— Multumesc, d-tale, Calin Nebune. De numele d-tale am auzit, dar a vedea nu te-am vazut. Da’ fugi ca dac-a veni zmeul te ucide.

— Da cat mananca zmeul tau?

Fata zice:

— Patru cuptoare de paine, patru vaci fripte si patru antaluri de vin.

Zice:

— Ia sa vad eu, le-oi putea manca?

Se pune Calin Nebunul si mananca toate.

Iaca, vine si zmeul.

— Buna vreme, cane de zmeu!

— Multumesc, Calin Nebune!

— Am venit sa iau pe fata. Na, hai la lupta!

— Stai, sa mananc ceva.

— Da’ ca, zice, eu ti-am mancat mancarea.

— Cu atat mai bine, zice, eu sunt usor si tu esti greu.

Si se iau la lupta si se lupta si-l omoara Calin Nebunul. Pe urma zice fetei:

— Ramai aici, ca eu ma duc sa scot cele doua surori ale tale.

Si se porneste. Ajunge-n mijlocul Padurii cei de argint.

Fata cea mijlocie facea de mancat s-aceea. Da’ el, cum a vazut-o, i-a cazut strasnic de draga.

— Buna vreme, fata de-mparat!

— Multumesc d-tale, Calin Nebune! De numele d-tale am auzit, d-a vedea nu te-am vazut.

Da’ si Calin Nebunul era frumos, si fetei i-a cazut drag. Da’ fata-i zice:

— Fugi, ca dac-a veni zmeul te ucide!

— Da cat mananca zmeul?

— Opt cuptoare de paine, opt vaci fripte si opt antaluri de vin.

— Ada-ncoace, sa vad, oi putea manca?

Si mananca tot. Iaca, vine si zmeul.

— Buna vreme, caine de zmeu!

— Multumesc, Calin Nebune.

— Hai la lupta!

— Stai, sa mananc ceva.

— Ca eu ti-am mancat mancarea!

— Mi-o fi mai usor la lupta.

Si se iau, se lupta si se lupta, si-l omoara Calin Nebunul.

Da lui asa-i era de draga fata, de a luat-o cu dansul la Padurea de arama. Cand a ajuns in mijlocul padurii, s-aceea facea de mancat. Aceea nu-l stia, da vazandu-l cu sora-sa a-nteles.

— Unde-ti este barbatul tau?

— La vanat, Calin Nebune. Da’ fugi, c-aista te omoara!

— Cat mananca el?

— Douasprezece cuptoare de paine, douasprezece vaci fripte si douasprezece antaluri de vin.

— Ia sa vad eu, oi manca?

Mananca Calin Nebunul, mananca, cand la un antal de vin nu-l poate bea si zice-asa:

— Cu atata-i mai tare zmeul decat mine.

Iaca, vine si zmeul.

— Buna vreme, cane de zmeu!

— Multumesc d-tale, Calin Nebune!



precedent precedent (2/6) - urmator (4/6) urmator