Index www.parinti.com > Dezvoltarea, educatia si timpul liber al copiilor >Comportament
Bebe ,9luni,plange mult ,extrem de nervos,nu mai fac fata!
25.07.2009 10:28
Bebe ,9luni,plange mult ,extrem de nervos,nu mai fac fata!
anaisa
Locatie: constanta
O sa incerc sa descriu pe scurt!
Adam,caci asa se numeste bebelusul,a fost mai dificil de cand sa nascut.
Noaptea doarme ,dar ziua doarme extrem de putin ,somnul de dimineata este mai lung aprox juma de ora!
Ma chinui sa il adorm ziua leganat,altfel nu doarme ,somnul lui dureaza 10min!Mananca bine,se plictiseste f repede de orice jucarie,plange si are f multi nervi,vrea numai in brate ,dar si in brate se plictiseste ,sta linistit cca 2 min apoi incepe sa se agite!In fund daca il pun sta o perioada mai scurta apoi incepe sa se inconvoaie se da pe spate,incepe sa planga!
Nu sta in nici un loc din casa,eu am inceput sa fiu de asemenea excesiv de nervoasa,nu ii mai fac fata si nu mai reusesc sa ma descurc cu el!
Am fost la diversi medici,am facut investigatii,copilul este sanatos!
Daca cineva sa mai confruntat cu aceasta problema?Exista un psiholog sau un specialist in domeniu care ma poate ajuta?
Ma lasa puterile si am inceput sa imi pun multe semne de intrebare,am sperat ca se va linistii,dar parca este mai rau pe zii ce trece!
Un sfat ,o indrumare,orice!
Multumesc!

25.07.2009 5:27
alexxya
Locatie: Constanta
Eu nu am copiii mei inca, dar licrez cu copii ceva mai mari. Am vazut ca si tu mai ai un baietel mai marisor decat Adam deci inseamna ca poti face diferenta. Daca cel mic e foarte agitat asa cum zici si nu poate sta locului o clipa, nu se concentreaza mult, doarme putin ziua ... acestea, la copii mai mari sunt semne de ADHD. Si eu inclin sa cred ca si micutul ar avea asa ceva. De obicei ADHD se diagnosticheaza de la 3 ani. La sugari e mai greu. Dar daca spui ca a fost vazut de specialist si a spus ca e sanatos, atunci poate totusi are altceva. Eu in locul tau as mai incerca sa vorbesc si cu alti doctori. Dar daca totusi nu are ADHD atunci mai sunt si alte variante.
- Daca il mai alaptezi, asemenea comportament este determinat de cofeina consumata de mama care intra in laptele matern si il agita pe bb,
- Aceeasi reactie o dau si niste substante din mezeluri, dara daca bb are numai 8 luni banuiesc ca nu-i dati asa ceva.
Sfatul meu> Du-te si testeaza-l pt ADHD. Nu sunt doctor, nu dau un diagnostic, dar din ceea ce ai scris tu eu asa as crede. E foarte posibil sa ma insel. Adhd ul descoperit asa timpuriu -rare cazurile, in general se descopera dupa 3 ani- se trateaza foarte bine si in timp copiii se recupereaza mai repede si mai eficient decat cei care incep tratamentul mai tarziu.

26.07.2009 8:10
Onush
Eu nu m-as repezi la ADHD.
Motivul pentru care diagnosticul nu se face inainte de 3 ani este ca este prima data cand poti sa comunci cu copilul si el sa iti raspunda iar medicamentele nu sunt din cele mai prietenoase cu o dezvoltare armonioasa.

La 9 luni e plina perioada de explorare iar daca fratele lui e prin preajma cu certitudine il stimuleaza. Pe de alta parte faptul ca are un somn bun de noapte il face mult mai activ ziua, la varsta lui necesarul de somn e de 14 ore (incluzand 2 perioade de somn peste zi).

Eu i-as organiza o zona de joaca, o camera in care sa fie protejat de accidente, unde sa exerseze mersul de-a busilea si in care i-as lasa la indemana jucarii ...sau ... un tarc pe care sa il plimbi dupa tine dintr-o incapere in alta in care sa intre eventual si fratele lui.
Cam in aceeasi perioada de varsta am montat in tocul de la usa un leagan si copii mei petreceau cumulat 2-3 ore pe zi in leaganul ala.

Nu l-as mai lua in brate, oricum nu de cate ori incepe sa se agite. La 9 luni poti sa il mai lasi sa planga.

Cred ca de fapt problema cea mai mare esti tu. Este un moment in care oboseala si surescitarea ating un punct de varf mai ales daca te ocupi in acelasi timp si de Matei.
Problema cea mai mare este ca la aceasta varsta copilul iti simte stresul si oboseala si cu cat tu este mai aproape de punctul in care simti ca nu mai rezisti cu atat este el mai agitat.
Asa ca ... pune-l in tarc sau intr-o camera in care nu are acces la prize, cabluri si alte surse de accidentare si IA O PAUZA cand simti ca nu mai poti!

26.07.2009 9:30
Teodora29
Locatie: France
ADHD se identifica dupa cel putin trei ani, nu la noua luni exclamatie
anaisa, Elouan dormea foarte bine noaptea, foarte putin ziua, si asta de cind era bebe (tirziu, si-a reglat si somnul de peste zi, acum doarme doua-trei ore dupa-amiaza)
nu incercam sa il adorm, nu l-am adormit niciodata pe picioare, niciodata leganat (la mine leganat insemna strins lipit de mine, in brate, ma balansam milimetric cu el de pe o parte pe alta, asezata in fotoliu
doar cind ii era intr-adevar foarte somn si venea in brate, adormea uneori

cit despre faptul ca nu sta locului, e perfect normal, exploreaza, are nevoie sa vada, sa atinga, sa simta!!!
Elouan n-a stat niciodata intr-un loc, a avut mereu toata casa la dispozitie, in bucatarie pe linga mine se servea cu ceva castroane, cutii si tacimuri de plastic cit faceam mincare (lasate accesibile la indemina lui)
in rest, am strins ce nu voiam sa atinga, am urcat toate aceste obiecte interzise in locuri unde nu ajungea
restul, putea sa le ia, sa le manipuleze, sa se joace, chiar de nu erau jucarii

ah, si multa joaca
eram mereu pe jos cu el (nu, nu statea pe vreo cuvertura, nu statea intr-un loc de joaca, trebuia sa se miste), menajul il faceam cind apucam, cu el catarat pe aspirator, mincarea rapida, ceva aruncat in cuptor sau pe aburi, mincare ce se face singura foarte fericit

nu-i pune eticheta de dificil, asta te va impiedica sa il vezi exact cum este
eu as zice mai degraba avid de cunoastere foarte fericit
si la virsta asta, ei sint ca un burete: emotiile noastre, oricit am incerca noi sa le ascundem, ei le identifica, le insusesc si le retransmit cum pot ei, prin plins, enervare, agitatie; sint emotii pe care ei insisi nu le inteleg, si daca nu li se vorbeste despre ele, nu inteleg nici de unde vin acestea
incearca sa te calmezi, sa te joci cu el, mult, mult, profita de vremea buna si iesi, ofera-i activitati interesante, lasa-l sa exploreze

26.07.2009 9:41
Re: Bebe ,9luni,plange mult ,extrem de nervos,nu mai fac fat
Carmella
----------
anaisa a scris:
Adam,caci asa se numeste bebelusul,a fost mai dificil de cand sa nascut.
----------


In ce sens a fost mai dificil de cind s-a nascut ? Ce facea deosebit fata de alti copii ?
Mie din descrierea ta mi se pare ca e doar virsta, care e una a inceperii explorarii. Din pozitia culcat non-stop acum el se ridica si i se arata o lume plina de chestii interesante, cum sa mai dormi toata ziua ? zambet
Nici un psiholog si nici un psihiatru nu o sa-ti puna acum un diagnostic, nu e relevanta nici una dintre manifestarile lui, chiar daca face tot ce spui tu. Daca citesti pe forum o sa mai gasesti vreo 100 de cazuri la fel, si in majoritatea cazurilor e ca asa sint acum copiii. Poate ca cel mare a fost altfel, nu e cazul sa faci comparatii ca nu seamana un copil cu altul chiar daca sint frati ...

26.07.2009 10:51
alexxya
Locatie: Constanta
----------
citat:
ADHD se identifica dupa cel putin trei ani, nu la noua luni
----------


Teodora asta am scris si eu. Ca se diagnosticheaza de la 3 ani, dar ca semnele sunt de ADHD. Nu vorbesc in dodii, ca eu lucrez cu astfel de copii, mai mari ce-i drept. Sigur ca diagnosticul nu se pune de acum si nu se pune problema de pastile. Eu ma refeream la un anumit program stabilit cu specialistul care il ajuta pe copil sa se concentreze mai mult. Nu se foloseste doar in cazul copiilor cu ADHD ci si in cel al copiilor cu deficit de atentie mai atenuat.

Eu nu am avut copiii mei si pt ca voi, fetelor, spuneti ca este normal, ca asa sunt copiii la aceasta varsta, eu va cred si ma bucur pentru Anaisa. Probabil ca primul copil a fost mult mai linistit si acesta a luat-o pe nepregatite. Sa-l vad si pe al meu cum o sa fie!

26.07.2009 1:29
anaisa
Locatie: constanta
Va multumesc ptr mesaje si sfaturi!De mic a plans f mult, nu il puteam lasa din brate ,dar nici in brate nu statea linistit,carutul ardea nu il puteam folosi,acum sa mai obisnuit cu el!Am pus totul pe seama colicilor,apoi il vedeam mai mereu imbalonat,asta de la nastere ,am facut la 2 dctr diferiti eco abdominal,rezultatul sanatos!
Avem tarc ,nu sta in el ,il folosim la somn si atat,camera lor este un loc ferit de pericole ,cat de cat sigur,Matei nefiind nici el f mare!Au f multe jucarii,de toate tipurile,daca il las in fund ,se intinde mereu dupa ceva ,cade pe mana sau cine stie cum si plange,ii este greu sa se ridice,nu merge de-a busilea,nu imi fac griji, nici cel mare nu a mers!Nesupravegheat nu il pot lasa sa se joace ,daca nu mai ma vede aproape de el plange!L-am lasat o data sa planga 20min in patut,rezultatul a fost,planset continuu si in momentul in care vroiam sa ma asez sau sa il asez pe el undeva plangea ,,ii era frica sa nu il las acolo!
Un control neurologic nu am facut,dctr pediatrii imi rad in nas,imi spun ca este perfect sanatos!
Nu il alaptez la san,mezeluri sau alte produse neadecvate varstei lui nu consuma!
Perioada in care am fost insarcinata cu el ,am muncit excesiv,extrem de agitata, a fost o perioada f incarcata ptr mine!Oarecum si el ,a mostenit trairile mele din aceea perioada,m-am gandit ca in timp se va mai cuminti,dar este din ce in ce mai greu sa ii fac fata!
Stiu ca e normal sa exploreze,sa descopere noi lucruri,dar pe el nu il multumeste nimic!
Descrierea mea poate parea oarecum exagerata,dar nu este !Sper ca este doar o perioada trecatoare ,si se va linisti.

26.07.2009 11:37
andreea29
Locatie: ploiesti
----------
Onush a scris:

Cred ca de fapt problema cea mai mare esti tu. Este un moment in care oboseala si surescitarea ating un punct de varf mai ales daca te ocupi in acelasi timp si de Matei.
Problema cea mai mare este ca la aceasta varsta copilul iti simte stresul si oboseala si cu cat tu este mai aproape de punctul in care simti ca nu mai rezisti cu atat este el mai agitat.
Asa ca ... pune-l in tarc sau intr-o camera in care nu are acces la prize, cabluri si alte surse de accidentare si IA O PAUZA cand simti ca nu mai poti!
----------

Subscriu.

Am copiii cam de aceleasi varste cu ai tai si am trecut ,nu demult, prin aceeasi perioada. Starea mea il facea agitat ,nervos ,pana si de la san mi se smulgea cu aceeasi nervi pt ca eu in momentele acelea ma gandeam cum sa il pun mai repede in patut sa ma apuc de altceva si deveneam agitata .
Am reusit sa ma mai calmez ,sa-i acord mai multa atentie,sa-l rasfat un pic, sa-l fac sa simta ca il iubesc si nu sunt suparata pe el....cu timpul s-a calmat ,acum sta si singur si se joaca si somnul s-a imbunatatit radical. Multa putere si rabdare. sarut

27.07.2009 2:28
alexxya
Locatie: Constanta
Andreea... de la cate luni s-a calmat?
29.07.2009 8:52
ovidiu_b
----------
alexxya a scris:
Andreea... de la cate luni s-a calmat?
----------


Nu are legatura cu copilul si cate luni are ci cu calmul mamei.
Cand sunt copii atat de mici la diferenta atat de mica de varsta sentimentul este 1+1 nu face 2 ci vreo 3 sau 4. trist Daca mama reuseste sa sistematizeze si sa nu mai face decat ceea ce este cu adevarat urgent sau important si astfel sa treaca peste oboseala si stres si copiii sunt mai calmi si usor de gestionat.

30.07.2009 8:32
andreea29
Locatie: ploiesti
Subscriu ceea ce a spus Ovidiu.
De fiecare data EU am fost cea care le-am creat starea... Dupa ambele sarcini am simtit "gherutzele'' depresiei postpartum. Dupa prima sarcina nu prea am vrut sa o recunosc ,desi o simteam din plin si faceam eforturi mari sa raman calma....nu mi-a reusit de fiecare data si asta s-a vazut si in comportamentul copilului.
Dupa a2a sarcina calmul meu era din ce in ce mai putin asa si momentele linistite ale copiilor....Cel mic avea deja 5 luni cand mi-am dat seama ca asa nu mai merge....si ,incet ,am inceput sa-mi impun sa stau calma,sa am un ton calm , sa le acord mai multe momente de rasfat si sa las unele treburi ale casei sa mai astepte....
Nu este usor si acum gandindu-ma la starea mea de dupa a2a sarcina ma trece un fior amintindu-mi ce dezorientata eram ,ce nervozitate simteam si ce teama imi era sa nu le fac ceva copiilor....... prostit ochi peste cap ...
Trebuie mult calm....stiu ca oboseala e cat casa si sentimentul de "nu mai pot" e din ce in ce mai greu ...dar ...TREBUIE. sarut sarut

31.07.2009 9:00
anaisa
Locatie: constanta
Revin si eu ,multumim de sfaturi,incerc sa ma controlez ,sa fiu mai calma!Eu oricum nu reusesc sa fac mai nimik prin casa,doar dupa ce adorm copii!
Azi am fost la plaja,prima oara ptr Adam,pe langa faptul ca in scaunul lui in masina urla cat il tin plamani,eventual pana adoarme,urletele au continuat si pe plaja!Toata vecinatatea a stiut de existenta noastra,se smuceste ,se enerveaza,nu sta nici unde ,doar in brate si tre sa fie plimbat,nu merge daca stau pe loc!Chiar daca am luat ceva ptr calmare si mi-am pastrat calmul zilele astea,schimbarea nu a aparut,acum nu ma astept sa se linisteasca peste noapte ,nu ma intelegeti gresit foarte fericit .!
Cred incep sa ma obisnuiesc cu ideea ca asa este el,nu suporta sa ma indepartez nici macar un metru,nu sta cu nimeni ,sper ca va mai creste si va fii mai linistit! sarut

01.08.2009 2:21
Andreina
Locatie: Valenii de Munte, PH
david a fost groaznic de agitat,cam asa cum spui tu anaisa. nu s-a potolit decat cand a inceput sa mearga,tinut de manuta sau de-a busilea,acum mai mult singurel. incercam sa-i distrag atentia cu orice,fel de fel de jucarii si joculete,cantecele.......nimic nu functiona,nu vroia decat in brate,sa-l plimb peste tot sa vada tot. acum orizontul lui s-a marit si a descoperit multe lucruri noi care l-au incantat.acum nu vrea decat sa mearga si sa descopere.
02.08.2009 12:34
anaisa
Locatie: constanta
Da Andreina,sper sa fie si la noi la fel!De-a busilea nu merge ,nu reuseste are aproape 11kg si se enerveaza repede cand vede ca nu poate!Poate cand va reusi sa se deplaseze singur ,va fii mai independent,si el este f curios! zambet
03.08.2009 1:21
Andreina
Locatie: Valenii de Munte, PH
asteapta sa mai creasca un pic. si david a luat-o greu de-a busilea,eu stateam pe langa el in pozitia "de-a busilea"si lui ii place f tare sa-i spui "te prind si te pap" rad rad si asa incet incet ma deplasam si eu si el...la inceput mai mult taras,apoi ridica si funduletul.....pana a prins miscarea. incearca sa-i gasesti tot timpul de lucru,ceva nou....si tu,multa rabdare!
08.08.2009 12:37
mimilyca
Locatie: In curtea balaurului
Anaisa si eu am un pusti hiperactiv! Si al meu a fost tinut in brate inca din a doua zi de viata si la fel de mofturos si la fel de agitat. Deosebirea fata de tine....al meu si noaptea face la fel! exclamatie exclamatie exclamatie Crede-ma...esti o norocoasa ca doarme noaptea! ochi peste cap Ma descurc cu el ziua, cu toata ambitia lui si cu toata curiozitatea lui. Eu as zice ca e inteligent dar nicio clipa nu m-as gandi ca ar avea ADHD. surprins Mai e si faza cu TV-ul. Nu l-am lasat pana pe la 9 luni sa stea la TV pentru ca am inteles ca exista un pericol si anume tocmai deficienta de concentrare de mai tarziu. Copilul obisnuit cu rapiditatea cu care se succed imaginile de la TV si cu alternananta de culori se va plictisi teribil caci in viata reala stim cu totii cum stau lucrurile. Eu ma gandeam ca esti o norocoasa ca mai ai un copil cu care "sa se joace". Oricum cere ajutorul cuiva....ai si tu nevoie de o pauza ca sa te remontezi. Stiu cum e! Si am doar unul ochi peste cap .
Sanatate multa familiei tale si infinita rabdare! zambet

08.08.2009 1:32
nelly2007
Locatie: Constanta
Anaisa, indraznesc sa-ti recomand achizionarea unui sling, asa il vei aproape mereu pe cel mic si vei putea sa faci si altceva, activitati cu cel mare, menaj. Asa, el e multumit la tine in brate, vede ce faci ( e super interesant sa vada cum speli vase zambet )si poate si tu mai linistita. Se poate si dormi in sling, cine stie, poate va dormi mai mult decat esti obisnuita. Pentru mai multe informatii despre slinguri si alte baby-carriers intra aici
Ce sunt slingurile.

08.08.2009 2:17
manam
Locatie: Medias
Anaisa, poate te mai linistesti cand vezi atatea mesaje de la mamici si intelegi ca f multi copii sunt f activi. am si eu unul care practic scoate untul din noi rad , un copil care dupa 5-6 luni nu a mai stat niciodata in carucior, doar in brate si apoi pe jos, niciodata nu a stat singur (nici macar cat sa merg eu pana la baie), in fund sa se joace nu l-am vazut nicicand mai mult de 1 minut, nici chiar in piscina ca toti copiii nu sta ochi peste cap Vad alti copii care se joaca singuri in fund cu cate o jucarie minute in sir surprins si parintii stau pe un scaun i ii urmaresc surprins
Vrea totul, vrea sa stie si sa vada totul, asta e. de multe ori am auzit ca eu l-am invatat asa dependent de oameni, ca l-am invatat in brate, nu-mi pare rau, ma gandesc ca aceste clipe nu vor mai veni si imi va fi dor de ele.
Sunt de acord ca se transmite starea parintilor, eu sunt extrem de agitata, asa e firea mea.
Iti doresc rabdare si multa putere iar copiilor sanatate

08.08.2009 4:16
anaisa
Locatie: constanta
Of Mimilyca ,daca nu ar dormi nici noaptea,sincer nu stiu cat as fi rezistat!
Nelly2007,nu a stat nici un moment in marsupiu ,desi am unul care tine multele lui kg,stiu ca slingurile sunt mult mai indicate ,sunt folosite cu mult succes de multe mamici,dar Adam nici in brate nu sta prea mult ,se agita si nu cred ca am vre-o sansa ,nici cu slingu.
Manam invidiez parintii ai caror copii se joaca si sunt atrasi de jucarii,nici Matei nu are prea mult interes in a se juca cu vre-o jucarie,am tot cumparata la nesfarsit ,gandindu-ma ,totusi il va atrage ceva!Acum m-am resemnat ,poate mai tarziu !
Adam sta ceva timp langa Matei cand se joaca el ,dar asta daca stau si eu langa ei ,5min tine,apoi o luam de la capat!
Eu am fost nevoita sa ma intorc la munca,nu se putea deh... ochi peste cap ,curios este ca bona imi zice ca ea se descurca cu el ,nu este un copil cuminte dar nici rau confuz ,mi-am angajat spioni prin parc ,pana acum este bine!
Am inceput sa imi pun semne de intrebare ,poate este asa in preajma mea?
Eu sunt de fel o pers mai agitata,poate chiar la mine este problema nu doar o parte din ea,nu stiu ce sa mai zic!Ma gandesc poate bona nu imi spune tot adevarul ,sa imi creeeze impresia ca gestioneaza situatia,chiar nu mai stiu!
Multa sanatate ,tuturor bebelusilor!

08.08.2009 8:18
nelly2007
Locatie: Constanta
Anaisa, cred ca tocmai ti-ai dat singura raspunsul. Faptul ca tu ai revenit la serviciu joaca un mare rol in comportamentul bebelusului. El e tocmai la varsta la care dezvolta ansia de despartire sau angoasa de despartire. ( in jurul varstei de 6-8 luni apare) De fiecare data cand il pui jos, cand incerci sa te departezi de el, crede ca vei pleca si il vei abandona.

Manifestarile de anxietate la copil sunt relativ mai putin frecvente si mai putin permanente decat la adult. In general, copilul se apara mai usor, fie reducand activitatea care pare sa-i produca teama, fie proiectand cauza temerii asupra unui obiect exterior care poate fi evitat (constituirea unei fobii), fie lichidand tensiunea intr-o activitate motorie (instabilitate psihomotorie, ticuri, iritabilitate, reactii colerice…).
Angoasa poate fi intretinuta de anxietatea parintilor. Totul depinde de reactiile lor atunci cand au loc aceste manifestari.
Ceea ce conteaza este capacitatea noastra de a face fata angoasei si de modul in care o abordam, reactia sinelui care determina rezistenta individului in fata angoasei.
sursa
Si inca un link care vorbeste despre acelasi lucru. Separation anxiety

08.08.2009 9:18
anaisa
Locatie: constanta
Nelly2007,am o saptamana de cand am revenit la serviciu,iar Adam este asa de mic ,nu se pune problema ca schimbarea lui de comportament a intervenit dupa despartirea noastra!
08.08.2009 10:12
flish
Locatie: Villeneuve St Denis
Eu cred ca te descurci foarte bine in conditiile date. Daca ai prietene care iti pot spune cum se descurca bona cu puiul mic, atunci e chiar o situatie fericita.

Unul dintre principalele lucruri care ne ingreuneaza enorm munca de parinte este o anume atitudine care e asa de tare bagata in creierul nostru ca e aproape imposibil de detectat: am fost atat de batuti la cap cu ideea de independenta de la o varsta cat mai frageda (daca se poate din prima zi de viata), ca de mult ori judecam situatia ca si cum copilul ar avea o problema, pe cand de fapt suntem noi si asteptarile noastre nerealiste.
Iar comentariile si sfaturile de care spunea si manam nu fac decat sa sporeasca stresul si incertitudinea.

Eu ma gandesc ca peste 20-30 de ani o sa-mi vad omuletul meu super-activ transformat intr-un barbat energic si fericit.

08.08.2009 10:23
Teodora29
Locatie: France
angoasa de despartire nu apare doar legata de reintoarcertea parintelui la munca, ci in (aproape) orice circumstante, e un sentiment normal, e o etapa a dezvoltarii, noua ne revine sarcina de a le da increderea necesara pentru a depasi si intelege aceasta faza

si subliniez din ce spunea Nelly
----------
citat:
Angoasa poate fi intretinuta de anxietatea parintilor. Totul depinde de reactiile lor atunci cand au loc aceste manifestari.
----------


copiii sint ca un burete, repet, ei absorb tot ce simtim noi
sint ca niste oglinzi ce ne redau chiar si ceea ce noi ascundem, ceea ce nu recunoastem
in fata lor nu are rost sa minti, caci ei stiu adevarul
nu stiu sa il exprime in cuvinte, dar manifestarile lor sint, toate , un limbaj...greu de descifrat adeseori

cu cit esti tu mai tensionata, cu atit va fi el mai agitat
ai putea sa ii vorbesti, sa ii explici ce simti? cu toata sinceritatea? (nu, te rog, sa nu imi arunci ca e mic si nu intelege, ei inteleg mai multe decit credem noi)
important ar fi sa ii explici, sa il deculpabilizezi, sa ii spui ca starile tale nu sint cauzate de el


----------
citat:
Matei nu are prea mult interes in a se juca cu vre-o jucarie,am tot cumparata la nesfarsit ,gandindu-ma ,totusi il va atrage ceva!Acum m-am resemnat ,poate mai tarziu !
----------


da-i timp, va veni si vremea sa se intereseze
si nu-i propune mai multi stimuli in acelasi timp
ii place sa se miste, sa exploreze? lasa-l liber, pe afara, oriunde, cit mai multa vreme

----------
citat:
Ma gandesc poate bona nu imi spune tot adevarul ,sa imi creeeze impresia ca gestioneaza situatia,chiar nu mai stiu!
----------

nu neaparat, si Elouan face chestii la cresa pe care nu le face acasa (gen statul la masa de la inceput pina la sfirsit foarte fericit ), ei isi adapteaza comportamentul in functie de persoana pe care o au in fata
si daca prin agitatia lui incearca sa iti spuna tie ceva, o va manifesta preponderent cu tine

si-apoi frustrarile ii sint mari acum, invata sa se deplaseze si nu ii reuseste inca bine, ar vrea sa exprime si nu stapineste limbajul...are de ce sa fie suparat, enervat
si in aceste etape nu ai cum sa il ajuti, nu poti face tu in locul lui pasul acela pe care ar vrea sa il faca el
dar poti sa ii fii alaturi, sa il intelegi, sa ii primesti frustrarea si sa il asiguri ca va trece si asta, sa il primesti cu caldura, sa il accepti asa cum este (eh, ce de timp mi-a luat si mie sa inteleg toate astea)

14.10.2009 11:28
anaisa
Locatie: constanta
Teodora29 sunt perfect de acord cu tot ceea ce imi scrii!
Revin cu noi relatari din viata noastra zbuciumata!Am schimbat bona,a renuntat din cauza unor probleme familiale ,imi pare tare rau ca am pierdut-o ,rar asa om!
Avem o bona noua,este calma,dar din cate imi dau eu seama prea plictisita si se joaca prea putin cu Adam.Eu ii las mancare si tot ce are nevoie ,ca ea sa se joace cu Adam!Se plange mereu de el ,imi spune ca un copil asa nu a mai vazut! trist
Adam merge de-a busilea acum,mereu el se loveste ,cade ,exact in locurile sau ipostazele care prezinta un risc ptr el ,acolo este!Este f agitat ,face totul f repede si de aici o serie de lovituri!
Incapatant ,nu se lasa pana nu face ceea ce vrea!
Eu m-am obisnuit cu el ,ceva calmante m-au ajutat!
Am baiat mare ,face un an si in curand sper ne vom intelege mai bine sarut !
Multa sanatate si putere tuturor mamicilor!

19.10.2009 8:45
mimilyca
Locatie: In curtea balaurului
Anaisa sa fie sanatosi copilasii tai. Imi pare rau ca intampini probleme cu bonele...inca nu stiu cum e. Al meu...tot neastamparat e foarte fericit . Acum merge bine pe pecioare, uneori chiar fuge zambet , n-are stare intr-un loc, se plictiseste mereu de jucarii(la care am renuntat sa mai cumparam de putin timp ca nu prezinta nicio atractie) asa ca acxum am trecut la linguri de lemn, capace de chiuveta, cutii mici de carton dupa care e innebunit etc si ne chinuim sa-l invatam ca 'asta e aragazul si nu e voie la butoane ca te frigi'. ochi peste cap L-am certat si s-a apucat de plans cand m-a vazut asa de suparata pe el. trist Cu rabdare sper sa crestemmari si sa ne intelegem din ce in ce mai bine. I-am facut un spatiu mare de explorat la mine in bucatarie unde nu sta nesupravegheat si chiar daca merge bine singurel mereu sunt in urma lui ca nu cumva sa se loveasca mai tare de ceva. Dar cu somnul.....avem aproape un an si tot ne trezim de 10 ori pe noapte ochi peste cap . Asa ca....se poate si mai greu.
Multa sanatate familiei tale si pupam pe obrajori nazdravanul. zambet

21.10.2009 8:44
anaisa
Locatie: constanta
Mimylyca ,multa sanatate si putere sa rezisti,eu nu stiu daca as rezista daca nici noaptea nu ar dormii!Pupam voinicul si mami cea puternica! sarut
Referitor la bone ,nu mai zic nimic ,nu am crezut ca va fii asa de greu sa gasesti un om competent!Sper totusi sa gasim si bona potrivita ptr Adam ,sa ma mai pot linisti si eu ,ptr ca ochi peste cap ,este un factor major de stres ptr mine!

21.12.2009 12:28
anaisa
Locatie: constanta
Revin si eu cu noi relatari din viata piticului meu.
Am gasit o bona,una potrivita in sfarsit zambet .Copilul se comporta f bine ,mananca ,doarme si se joaca ,este un copil mai energic dar doar atat,asta este Adam in prezenta bonei.
In prezenta mea situatia e alta ,daca nu ma vede,daca nu il tin in brate,daca Matei este in bratele mele sau ma joc cu el,Adam rabufneste.Plange ,tipa,se tavaleste se izbeste cu capul de ce nimereste.
Daca sunt acasa in putinul timp pe care il am nu pot face nimic,dar absolut nimic.Nu doarme ,nu se joaca si ignora tot ce este in jurul lui.Matei a inceput si el sa fie gelos,il impinge ,ii ia jucariile si de aici continua tipete ,urlete ,Adam se tavaleste ,Matei incepe sa il imite ochi peste cap
Adam este nervos ,imi este teama si nu stiu daca procedez bine,in timpul crizelor pe care le face ,incerc sa il feresc ,sa fiu atenta atat cat pot,sa nu se loveasca.Acum stie ca daca isi varsa nervii in felul acesta ,eu sunt langa el ,obtine ceea ce vrea ,prin comportametul pe care il are.
Faptul ca merge si estte mai independent nu a schimbat cu nimic comportametul lui.
Copilasi sanatosi si cuminti,atat cat se poate,tuturor! sarut


Pagina
http://www.parinti.com/modules.php?name=Forums&file=print&topic_id=34462
a fost generata de pe site-ul
http://www.parinti.com.