Index www.parinti.com > Dezvoltarea, educatia si timpul liber al copiilor >Etapele dezvoltarii
Care etapa e mai grea?
08.10.2009 7:09
Care etapa e mai grea?
alexxya
Locatie: Constanta
Am deschis acest subiect deoarece sunt o proaspata mamica...stresata. Inainte sa nasc imi spuneam ca mi-am luat o marja de rabdare de vreo 12 luni... se pare ca s-a terminat mai repede. Nu mai pot sa stau in casa- eram o fire f activa, tot timpul alergam si gaseam ceva de facut, iar acum trebuie sa stau in casa. Nu are cine sa ma ajute si sunt legata de copil. Uneori simt ca am ajuns la capatul rabdarii. Eu alaptez numai la san, si mi-e teama ca de stres sa nu-mi pierd laptele. Asta ar mai lipsi. Asa ca vreau sa va intreb, mai ales pe cele care aveti deja bebele mai mare- poate deja un an sau trei... Care a fost pt voi cea mai dificila perioada? La nastere, colicile, dintisorii...
08.10.2009 7:29
Re: Care etapa e mai grea?
AdrianaSimion
Locatie: in curte!
----------
alexxya a scris:
Am deschis acest subiect deoarece sunt o proaspata mamica...stresata. Inainte sa nasc imi spuneam ca mi-am luat o marja de rabdare de vreo 12 luni... se pare ca s-a terminat mai repede. Nu mai pot sa stau in casa- eram o fire f activa, tot timpul alergam si gaseam ceva de facut, iar acum trebuie sa stau in casa. Nu are cine sa ma ajute si sunt legata de copil. Uneori simt ca am ajuns la capatul rabdarii. Eu alaptez numai la san, si mi-e teama ca de stres sa nu-mi pierd laptele. Asta ar mai lipsi. Asa ca vreau sa va intreb, mai ales pe cele care aveti deja bebele mai mare- poate deja un an sau trei... Care a fost pt voi cea mai dificila perioada? La nastere, colicile, dintisorii...
----------


pai de ce trebuie sa stai in casa? mai ales ca avem parte de o toamna frumoasa, e pacat sa nu iesi cu pitica la plimbare. am vazut ca alaptezi...poati alapta si cat esti afara, in parc, pe banca, nu-i nk iesit din comun. zambet
Profita atunci cand doarme puiul si odihneste-te si tu langa el, e f important sa-ti regasesti echlibrul.

si ca sa raspuns la intrebare, fiecare etapa din viata bebelusului/copilului este dificila, la inceput colicile, apoi dintisorii (vor mai fi nopti nedormite din plin), cand va incepe sa mearga, diversificarea, si asa mai departe.
la noi perioada grea a fost odata cu aparitia dintisorilor (am avut nenumarate nopti nedormite din cauza agitatiei), dar acum sunt amintiri, amintiri zambet

Alapteaza in continuare, este minunat ca reusesti zambet

08.10.2009 9:16
CLAUDYA-MARIA
Locatie: Vaslui
alexxya, in primul rand felicitari pt fetita, sa-ti traiasca si sa fie sanatoasa sarut
Apoi, Adriana are perfecta dreptate, fiecare etapa are dificultatile, greutatile ei. E greu, stiu, mai ales la primul copil. Dar sunt sigura ca vei reusi si vei fi mandra de tine si de printesa ta. Asa, prin greutati, va "lipiti" mai mult una de alta, ea are nevoie de toata dragostea ta si de laptic....in rest nu mai conteaza zambet Tu trebuie sa te odihnesti foarte mult, incearca sa dormi cand doarme si ea, chiar daca doarme pe burtica ta (asa se mai linistesc colicile trag cu ochiul), incearca sa fii calma si calda cu ea. Cand vine sotul de la servici, mai paseaza-i din atributii, roaga-l sa te ajute prin casa sau chiar cu fata, sunt treburi pe care le poate face si el: sa schimbe un pampers, sa-ti aduca unul curat sau sa-l duca pe cel murdar la gunoi....orice ajutor cat de mic conteaza, mai ales pt moralul tau. Apoi, iesi cu micuta la plimbare, va va face foarte bine la amandoua trag cu ochiul Ea e mica, cat stai afara va dormi aproape tot timpul, profita de asta, cand va creste va face mofturi in carut, va vrea pe jos, la copii, etc..... Inca e cald si frumos, va puteti plimba ore intregi.
Viata ta s-a schimbat radical de cand a aparut puiuta, nimic nu va mai fi ca inainte, dar e minunat zambet Desi broscutza mea mica are aproape un an, poti sa fii convinsa ca avem si noi nopti nedormite, perioade de plans isteric (aparent fara motiv), indispozitii, perioade cand nu-i intri in voie cu absolut nimic.....nu-i usor, dar e frumos.
Era o vorba din batrani......"cu cat cresc copiii, cresc si problemele/greutatile/grijile".......e adevarat, sa stii, iti spune o mamica cu doi copii, de varste diferite trag cu ochiul
Mult calm, multa rabdare, incearca sa te incurajezi singura........vei reusi sa treci repede peste tot si-ti vei intra intr-un ritm normal sarut

09.10.2009 6:55
alexxya
Locatie: Constanta
Multumesc, fetele. Asa e. Viata mea s-a schimbat radical Nu cred caeram pregatita pt asta... dar e fetita mea. Am iesit azi cu ea pt prima oara, dar n-am stst mult ca mi s-a parut ca bate vantulcam tare. Maine o sa iesim si o sa stam ceva mai mult ca-l luam si pe tati. Ma gandesc ca atunci cand mai creste macar poate sa spuna ce are-ce o doare, daca-i cald sau rece, daca-i sete... acum plange si uneori nu stiude ce. incerc toate variantele, dar tare mi-as dori sa- mi spuna ce are.
09.10.2009 7:21
lulu26
Locatie: iasi
mai ai "putin" pana sa-ti zica ce-o doare, ai mei au acusi 3 ani si abia acuma siu sa zica ce-i doare, cand le e foame, daca nu le place mancarea.
Ai sa inveti cu timpul sa o "citesti", ai sa vezi ca are cate un plans pt orice nemultumire, instincul matern o sa indrume intotdeauna spre ce e mai bine pt bb
trag cu ochiul
Sfatul meu e sa fii calma, ca altfel va fi si bb stresat, sa vorbesti cu ea, ea iti cunoaste vocea si intonatiile/tonurile inca din burtica, deci tonul calm si blajin o sa o linisteasca.
Stiu ca probabil zici ca e usor de zis da mai greu de facut insa invata inca de pe acum sa ai incredere in copilul tau, va sti sa-ti dea de stire ce vrea/nu vrea.

Ca sa raspund stict la intrebarea din titlu, hmm, chiar daca copiii mei sunt gemeni sau manifestat diferit in orice etapa.
Ce pot sa-ti spun uitandu-ma in urma e ca in primele 3 luni mi s-a parut un calvar colicile, cand au inceput cu dintii pe la 6 luni, deja ma gandeam la perioada colicilor ca un "concediu"(asta pt ca plansul de la colici tinea cateva ore si se linisteau intotdeuna stand pe burtica mea, insa din cauza dintilor nu am dormit o noapte intreaga vreo 2 ani si oleaca).
Deci fiecare etapa are partile frumoase si mai putin frumoase insa magice, important e sa stii sa te bucuri de ele impreuna de bb zambet

10.10.2009 1:36
micip
Primele 2 luni mi s-au parut cele mai grele, pana m-am obisnuit cu ideea ca am un bb ce depinde de mine, pana am invatat sa recunosc felul in care plange ca sa stiu ce vrea. In timp ce dormea bb faceam ce imi placea cel mai mult , ( vizionat emisiunea preferata, machiat, etc) in felul asta imi reincarcam bateriile.Fiecare etapa are problemele ei dar si parti extraordinar de frumoase! Multa rabdare, si o sa treceti cu bine peste toate!
10.10.2009 3:20
Re: Care etapa e mai grea?
adastero
Locatie: constanta
[quote="alexxya"]Am deschis acest subiect deoarece sunt o proaspata mamica...stresata. Inainte sa nasc imi spuneam ca mi-am luat o marja de rabdare de vreo 12 luni... se pare ca s-a terminat mai repede. Nu mai pot sa stau in casa- eram o fire f activa, tot timpul alergam si gaseam ceva de facut, iar acum trebuie sa stau in casa. Nu are cine sa ma ajute si sunt legata de copil. Uneori simt ca am ajuns la capatul rabdarii. Eu alaptez numai la san, si mi-e teama ca de stres sa nu-mi pierd laptele. Asta ar mai lipsi. Asa ca vreau sa va intreb, mai ales pe cele care aveti deja bebele mai mare- poate deja un an sau trei... Care a fost pt voi cea mai dificila perioada? La nastere, colicile, dintisorii...[/quote]

Am doi copii, de 10 si 1 an. Cu primul am stat acasa 3 luni pentru ca aveam nevoie de bani si m-am angajat. Eram bucuroasa ca am un job si ca el sta cu mama si eram libera! Cu timpul mi-am schimbat jobul eram tot mai ocupata, alergam si mi-am dat seama ca imi doream de fapt sa stau mai mult cu baiatul, dar nu aveam cum.
Acum stau cu al doilea baiat acasa, are 1 an, si nici nu ma gandesc sa ma grabesc la serviciu, profit cat pot sa fiu alaturi de el, atat cat mai pot si incerc sa facem impreuna lucruri pe care cu cel mare nu le-am putut face. Asa ca profita, nu o sa te mai intalnesti cu aceste clipe frumoase

Pe masura ce copilul creste grijile vor fi mai mari, crede-ma, acum e super ok, sunt probleme, pe care le poti rezolva si depind in mare masura de tine.
Sanatate

12.10.2009 1:54
Lorikay
Si eu imi spuneam: "Cand o sa stea in fundulet o sa fie mai usor." Dar nu a fost.
Apoi, o sa fie mai usor cand o sa mearga in picioruse - si trebuia sa alerg dupa ea non-stop.
Apoi, o sa fie mai usor cand o sa vorbeasca si o sa imi spuna ce are - acum incercam sa o facem sa taca macar 5 minute pe zi (si in somn spune poezii) si incercam sa ne dam seama daca o dare cu adevarat ceva sau doar vrea sa ne atraga atentia.
Incearca sa le iei pe toate din mers, asa cum vin, fa-ti tu programul dupa bebe si nu invers si iti va fi mai usor. Mie imi faceau bine plimbarile prin parc si discutiile cu alte mamici.

12.10.2009 4:00
mimi2009
Locatie: Bucuresti
O Doamne, parca ma vad pe mine. Pana la 2 luni Stefania mea, a plans de mama focului, si in brate si in pat, uneori si in parc, nici eu nu stiam ce sa ii fac. Acum e o ranjita si jumatate iar eu sunt tare fericita.
O scoteam satula pe afara, la o jumatate e ora dupa ce manca. La vremea aceea nu vroia sa eructeze si imi regurgita in carut. Acum la aproape 4 luni, dupa ce am terminat de alaptat, eructeaza, ma imbrac, apoi direct cu ea in carut pentru plimbare, evident dupa ce o imbrac corespunzator.
Parerea mea e ca nu e bine sa o ti de la inceput 2-3 ore pe afara, ci sa o iei treptat, pentru ca fetita ta sa se invete cu aerul.
AdrianaSimion are dreptate, poti alapta si in parc, rad eu am facut-o de cateva ori, si sa sti ca nu mi-a pasat de nimeni, ii era foame fetei mele si punct. Trebuia sa manance. Cauta in parc o zona mai linistita, daca ti-e jena si hraneste-o.
Apoi, desi e greu impuneti sa nu mai fi stresata, stresul tau se transmite fetitei, care va plange, pentru ca nu stie altfel cum sa iti spuna nelinistile sale. Asta te va stresa si mai mult. Mama mea m-a invatat ceva, sa ii zambesc cand plange, pentru ca altfel daca ma vede incruntata va plange si mai tare, apoi sa nu ma las coplesita de schimbarea din viata mea. Mi-au trebuit vreo 2 saptamani de repetat de 100 de ori pe zi in minte aceste lucruri, dar am reusit.

13.10.2009 8:24
micip
Eu stateam cu fetita toata ziua afara, manca, dormea,intram in casa doar pt schimbat pampersul. Am observat ca dormea chiar mai bine afara si atunci cand s-a racit vremea trebuia sa o scot putin afara sa adoarma. De altfel am plecat cu masina la o distanta mare de casa (100km) cand avea 2 sapt. Si nici nu a racit, nici nu am avut alte probleme cu ea. Nu am vrut sa tin cont de superstitii dar am cautat sa o protejam.
13.10.2009 9:24
Kurai_Lucy
Locatie: undeva in Ardeal
Alexxya, fiecare perioada are greutatile ei, depinde de copil dar si de tine.
pt mine cred ca primele 2 luni au fost cele mai dificile, dar din cauza mea.pt ca m-am adaptat destul de greu, pt ca nu aveam rabdare, ma stresam, vroiam sa fac prea multe, cand bebe plangea nu stiam ce sa ii mai fac...si simteam ca nu fac fata la nimic.apoi m-am calmat si a mers totul mai bine. cand bebe plangea si nu ii era nici foame, nici sete, era schimbat, etc, cel mai simplu se linistea sa stea la san sau pe burtica mea.
a fost greu cu colicile, pana la 5 luni am avut batai de cap cu ele - dar mai greu a fost inceputul, pana am lasat eu stresul.dupa aceea a fost mult mai usor, cand avea colici o puneam pe burtica mea sau daca eram afara cu burtica pe antebratul meu.
cu dintii nu a fost f dificil, cea mai grea perioada cu dintii i-am avut la 1 an si 7 luni, cand i-au iesit caninii, langea toata ziua si statea doar agatata de mine. din nou, cel mai bine a functionat tinutul in brate.

iar legat de statul in casa..eu ieseam zilnic cu ea afara, in oras, pe soare, pe frig, pe ninsoare. fie in carucior, fie in portbebe (cand a mai crescut)...gandeste-te ca acum prioritatea ta e bebe si nu te mai gandi la cum era viata ta inainte sa nasti, acum tb sa iti faci programul si activitatea in functie de bebe si mereu cu bebe.bucura-te de fiecare moment fiindca va creste, timpul trece repede, si fiecare perioada are farmecul sau.nu te gandi la greutati, ci la bucuriile pe care le vei avea, primul zambet, primul hohot de ras,prima data cand sta in fundulet, prima lingurita de papica, primul cuvant, primul pas, etc. zambet sarut oricat de dificil ar fi cu colicii, cu dintii, cu prima raceala, dupa ce vor trece vor fi niste amintiri indepartate.
multa rabdare, odihneste-te si incearca sa te bucuri de noua ta viata ca mamica.

02.12.2009 1:07
Inuca0212
Locatie: Germania
chestia cu mai usor si mai greu... trebuie sa ai o baza comuna de comparatie, si asta de fapt nu exista, pt ca ce face gresit la 2 ani nu mai face gresit la 6 ani, in schimb la 6 ani face gresit ce nu facea la 2...asa ca e ca si cand am compara mere cu pere.

la 2 ani e mai usor pt ca zice ca vrea la olita. dar in schimb devine teribil de curios si merge cu capul inainte, nu cunoaste frica.

la 3 ani e mai usor pt ca incepe sa priceapa pericole, sa spuna unde doare, sa inteleaga ca orice actiune are o consecinta. in schimb e mult mai greu pt ca devine foarte incapatanat si e musai sa iasa treaba cum vrea el, ca daca nu vai de urechile parintilor.

la 4 ani e o poezie, se imbraca singur, devine mult mai ascultator, merge la gradinita, deci mama reincepe sa aiba ceva timp si pt ea. dar in schimb incepe sa aiba pareri, sa critice si sa comenteze mai totul, si sa faca toate racelile si gripele pamantului, de la gradinita.

la 5 ani...pfaaah! isi poate face singur sandwich, te asculta, pricepe pedepse si se conformeaza chiar daca nu-i convine, incepe sa se bucure de ce te bucuri si tu (adica de plimbari linistite, de iesiri la iarba verde, de stat la gura sobei seara si asta FARA zbuciumul din anii trecuti cand trebuia sa alergi dupa el prin peisaj, de nu intelegeai nimic din nimic), se spala singur pe dinti, face dus singur, face cam totul singur. DAR incepe sa mearga singur pe bicicleta cu doua roti, si cade si-si zdreleste in cel mai bun caz doar genunchii. vrea ce au si colegii (respectiv la noi a fost nintendo, rochita din aia si nu din asta, etc)

la 6 ani inca nu stiu dar va zic cand ajungem acolo. zambet

oricum dupa concediul de anul asta pot spune cu mana pe inima ca iubesc varsta de 5 ani jumatate ai lui Vovo. a fost.....mmmmmmmmmmm...linistiiiiita si cumiiiiinte si n-am mai alergat pe plaja ca-n Baywatch dupa ea, si n-am mai stat cu calmantele sub limba ca se arunca in piscina fara aripioare, si nici nu am mai intrat in pamant de rusine la restaurant ca pateaza totul in jurul ei, si nici n-a trebuit sa stam non stop langa ea pt ca a stat si la miniclub cateva ore pe zi, timp in care a desenat si a modelat si s-a distrat, si noi la randul nostru am citit (boah, sa-mi fi spus mie cineva anul trecut ca o sa mai pot citi vreodata in concediu altceva decat "cand se imbolnaveste copilul" si "mama si copilul"...nu l-as fi crezut!)..

deci oricum, pe masura ce cresc, ar deveni din ce in ce mai usor daca nu s-ar face asa greu..rad

02.12.2009 2:36
micip
Foarte bine spus! zambet Asteptam si noi sa ne "linistim", macar putin.
02.12.2009 2:47
adelia
Locatie: Alba Iulia
Inuca, deci la vara sa sper intr-o minune??Referitor la citit in concediu??
Cu bicicleta insa tre sa te contrazic: Diana nu vrea neam inafara de plimbari in casa foarte fericit! Prea isi iubeste corpul ca sa indrazneasca sa se zdreleasca. Idem patine/schiuri, tot ce are legatura cu riscuri fizice foarte fericit

Off topic : LA MULTI ANI!!

07.12.2009 6:41
alexxya
Locatie: Constanta
lnuca... m-ai facut sa rad... si cand ma linistisem si eu rad m-am obisnuit intre timp cu toate ca subiectul asta e deschis de ceva vreme. Pot spune cand a devenit totul mai usor: cand la o luna mi-a zambit, iar dupa o ora s-a repetat...iar de atunci vorbesc cu ea si rade si incearca sa-mi vorbeasca ...normal ca vorbeste cu limbuta, gesticuleaza...pana acum se intampla in profilul mute rad , mai nou ies niste chiuieli... De la primul zambet totul a devenit mai usor si uneori simt ca ne intelegem...scoate un tipat scurt cand ii e foame si eu mai am ceva de facut...nu plange de foame, imi arata doar cu gurita ca vrea laptic si cand ma asez zambeste...stie ca urmeaza sa pape. Emuult mai usor. Referitor la cititul revistelor... nu-i nicio problema...nu-mi plac revistele. Eu oriunde merg trebuie sa fac miscare, ma joc cu copiii musafirilor nu stau cu musafirii...asa am fost intotdeauna. Am practicat ciclismul si de cand am ramas insarcinata nu am putut sa ma mai plimb...abea astept perioada in care sa alerg dupa ea, sa ne jucam cu mingea sau sa batem in lung si-n lat orasul pe bicicleta...acum mai rau ar fi daca ar semana cu taica-sau care nu s-ar misca din fata tv ului si ar dormi toata ziua.
Multumesc pt raspunsuri fetelor...mai scriem si peste un an..daca tot e deschis subiectul sa aiba un cap si-o coada, nu? rad

09.12.2009 12:58
flish
Locatie: Villeneuve St Denis
Acum e cea mai grea etapa din luna asta foarte fericit

Am facut placita cu dovleac si urda. I-a placut la nebunie. A mancat constiincios vreo juma de ora. Si la fiecare inbucatura zicea "Ata ce e e?" (asta ce e?) Si eu trebuia sa-i raspund de fiecare data "placinta cu dovleac"
Daca ratam raspunsul venea sa ma traga de maneca si ma intreba insistent pana imi aduceam aminte raspunsul corect - adica nu mergea sa zic doar "placinta" sau "urda cu dovleac" sau cine stie ce variatie.
Dupa 10 intrebari ma plictisisem, dupa 10 min eram nervoasa, dupa 20 de min credeam ca ma urc pe pereti, dupa o juma de ora am adormit cu capul pe masa prostit

Concluzia?
"Mama nani, nu panta doleac. Mama nu, nu, nu. Tati da."

13.12.2009 6:30
alexxya
Locatie: Constanta
rad rad rad FLISH...CE tare!!! Pupa Benul dulce din partea mea sarut
10.04.2011 12:06
e-alice
Locatie: ploiesti
rad
eu rad cu 1 an intarziere rad
oricum subiectul e etern actual, nu?

alexxya, dragutza, ce mai e greu pe la voi ? a fost bizar sa te citesc stresata, nu stiam ca te-ai simtit astfel... zambet

eu, o sa sune ciudat, dar nu mi se mai pare greu nimic. Am zis MAI, pt. ca perioada de doliu am avut si noi. Cand a stat in fund, pe la 6 luni, am inceput sa pot sa-i fac primele poze. In tot restul timpului pana atunci aveam un plod cu fata congestionata de plans pe care de multe ori imi venea greu sa-l privesc trist . Il priveam cat statea la san si cat dormea ....
Mi-aduc aminte ca ma intreba o prietena: pai cum tu, cum adica plange mult? Cam cate ore pe zi? Si eu nu stiam cum sa-i zic ca toate orele cat nu sta la san sau nu doarme. Zi, noapte, plansete. Nici un zambet altul decat in somn. Nici o bucurie ca ma vede sau ca il iau in brate pt. ca ma vedea tot timpul, pt. ca statea la mine in brate. Eram dreptul lui, obiectul lui. El ma purta si se hranea din mine. Astfel de ganduri ingrozitoare nutream zambet. Clar n-am fost pregatita nu atat pt. copil cat pt. Vlad zambet
Dar au trecut Doamne si vremurile alea. Si a inceput sa mearga in 4 labe. Si sa chiuie. Si sa ma iubeasca altfel. Si sa-l iubeasca si pe taica-su. Si sa nu mai urle non stop. Si e atat de bine....Si iau lucrurile toate asa cum sunt. In ritmul in care vin. I-a placut sa mearga in 4 labe 4 luni si mai bine de zile. Si n-a fost zi sa imi doresc sa mearga in 2 picioare mai repede. Acum alearga tarandu-ma de-o mana in urma lui. Si iubesc fiecare zmucire din asta. Fiecare frana. Fiecare lucru minuscul pe care mi-l pune in mana sa ma mir si eu de el. Fiecare respiratie i-o iubesc de zici ca abia acum invat ce e aia iubire.
zambet

03.05.2011 2:08
Safa
Locatie: Italia
Eu zic ca e greu cand bebe e mic si se trezeste si noaptea sa pape....apoi cand incepe sa mearga si trebuie pazit de orice pericol...cel mai usor cred ca e cam dupa 2 ani jumate cand incepe sa se joace si singur,sa urce si sa coboare scarile ,sa nu mai umble peste tot...
17.08.2011 5:32
adastero
Locatie: constanta
[quote="Safa"]Eu zic ca e greu cand bebe e mic si se trezeste si noaptea sa pape....apoi cand incepe sa mearga si trebuie pazit de orice pericol...cel mai usor cred ca e cam dupa 2 ani jumate cand incepe sa se joace si singur,sa urce si sa coboare scarile ,sa nu mai umble peste tot...[/quote]

Pentru ca am si un copil de 12 ani, pot spune ca greutatile fizice sunt floare la ureche :wink: , pe masura ce creste si problemele cresc, pentru ca atunci se complica si mai mult lucrurile.... si nu mai e asa de simplu sa le controlezi trebuie sa controlezi totul de la distanta.. :wink:

17.08.2011 9:14
furnicutza26
Locatie: Norvegia
cat am avut un singur copil am zis si eu: greutatile cresc cu varsta. era mai usor cand nu vorbea. era mai usor cand nu mergea. era mai usor cand era mai mic....
acu a venit bebe nr. 2... am luat-o de la capat... plange, nu stiu de ce... o doare ceva, dar ce? ii ies dintii? o doare urechea? nu doarme noaptea, se trezeste sa manance de 1000 ori... am uitat ca si ala mai marele facea la fel..
mi se parea greu cu el, da el seara se urca in pat, citim poveste, pa si la revedere, ne mai vedem dimineata... cu ea abia seara incepe distractia foarte fericit
deci as zice ca e mai greu cand creste dar in acelasi timp as zice ca e mai greu cand e mic rad

17.08.2011 12:12
Cayia
----------
furnicutza26 a scris:
cat am avut un singur copil am zis si eu: greutatile cresc cu varsta. era mai usor cand nu vorbea. era mai usor cand nu mergea. era mai usor cand era mai mic....
acu a venit bebe nr. 2... am luat-o de la capat... plange, nu stiu de ce... o doare ceva, dar ce? ii ies dintii? o doare urechea? nu doarme noaptea, se trezeste sa manance de 1000 ori... am uitat ca si ala mai marele facea la fel..
mi se parea greu cu el, da el seara se urca in pat, citim poveste, pa si la revedere, ne mai vedem dimineata... cu ea abia seara incepe distractia foarte fericit
deci as zice ca e mai greu cand creste dar in acelasi timp as zice ca e mai greu cand e mic rad
----------

Profunda ca intotdeauna! rad Ia te rog sa nu vorbesti Pufarina de rau scot limba

17.08.2011 1:14
Kurai_Lucy
Locatie: undeva in Ardeal
io zic ca cel mai greu e cand apare al doilea rad
numai cu unul e parfum (asa zic acum evident)

17.08.2011 1:46
D3lia
Locatie: prin preajma pruncului
Iar eu spun ca-i cel mai greu cu unul care face cat 10. rad
17.08.2011 2:22
ocrisu
Locatie: Ploiesti
Da' sa vezi cat de usor e cand ai (1 care face cat 10) + 1mic = 11... taman cat o echipa de fotbal rad
17.08.2011 2:33
D3lia
Locatie: prin preajma pruncului
Oana, sa mor daca vreau sa stiu cum e cu unul hiperactiv plus o bucata bebeloi cand n-ai ajutor de niciunde. rad rad rad

Ca ala care face cat 10 vrea in brate si atunci cand eu fac treburi la buda, urla de cele mai multe ori fara lacrimi (nu, nu plange si nu se vaita) trei sferturi de zi, se catara de unde nu mai poate cobori, arunca diverse lucruri unde nu te gandesti ca le poti gasi (pe geam, in cada, wc), face crize de personalitate (din alea cu urlete, tranteli si buseli) si nu sta un singur minut intr-un loc. Cu jucariile petrece maxim juamtate de ora pe zi, bineinteles ca fractionat. Si tot bineinteles, eu fac toata treaba numai cand doarme pruncul.
Nici nu-mi imaginez unde ar mai incapea si al doilea... prostit rad

17.08.2011 3:00
ocrisu
Locatie: Ploiesti
Un scurt episod petrecut ieri, asa, ca sa vedeti cum merge treaba:
Iesim toti trei afara, cu plan sa mergem in parc si apoi la piata. Plecam devreme, pe la 10, sa nu se faca foarte cald...stam o ora in parc, fi-miu vrea in toate alea, eu cu fata in brate dupa el, ca mandra nu a vrut sa adoarma in carut. Dau sa plec, tine-te urlete ca el nu vrea la piata, desi vorbisem de acasa ce si cum...reusim cu greu sa plecam din parc, pe drum spre piata o apuca pe fi-mea urletele...cauta repede o banca sa ne asezam sa ii dau sa suga...cand sa ma asez, fi-miu zice: cred ca simt ca fac kk prostit
Bun, arunca plodul in carut, fugi cu ei spre blocul unde sta mama, sa nu faca ala mare pe el...pe drum ne ataca o haita de caini...stai sa scapam mai intai de caini.
Ajung cu ei in crize sus, unul pe oala, ailalta in brate, ii dau ei sa suga si adoarme, deci nu mai pot pleca la piata pana nu se trezeste...samd...am ajuns acasa la ora 13.00, lesinata de cald, cu o ditamai sacosa si 2 copii obositi...pe care a trebuit sa-i urc 4 etaje... foarte fericit
Abia astept etapele usoare... trag cu ochiul

17.08.2011 11:01
mihiab
rad rad zile memorabile nu gluma ocrisu.
Seara ma felicit singura ,de nenumarate ori ,dupa ce-i adorm ca am invins foarte fericit nu stiu cum dar reusesc de cele mai multe ori !
Nu cred ca sunt etape usoare doar perioade mai lejere zambet .

18.08.2011 1:08
alexxya
Locatie: Constanta
----------
e-alice a scris:
rad
eu rad cu 1 an intarziere rad
oricum subiectul e etern actual, nu?

alexxya, dragutza, ce mai e greu pe la voi ? a fost bizar sa te citesc stresata, nu stiam ca te-ai simtit astfel... zambet
----------

Alice, am vazut si eu dupa 6 luni ca ai scris pe aici rad Si mie mi se pare bizar sa citesc ce scriam pe vremea aceea. De multe ori nu ma recunosc. Eu m-am format ca mama pe parcurs. Ma ingrozesc inca amintindu-mi cat de speriata eram. De fapt problema era ca eu, inainte de a avea un bebe, nu stateam in casa, simteam ca ma preseaza peretii. Ca si copil eram de multe ori pedepsita sa stau in camera mea, sa nu ies afara cu saptamanile...parintii mei au facut ce au crezut ca este mai bine dar, marindu-ma, eu n-am mai stat in casa. Erau si nopti in care ieseam afara ca sa "ma racoresc". Deodata m-am vazut cu un copil si obligata sa stau in casa. Ma durea cu atat mai mult ca si copilul plangea mereu ca si cand nici el nu suporta situatia. Acum imi dau seama ca agitatia ei continua in acele momente (pt ca stii cat sugea in disperare, mai ca nici nu dormea si lua si cate 2 kg pe luna si plangea tot timpul) era, in parte, provocata de teama mea care i se transmitea si ei. Ce bine ar fi fost daca n-as fi ascultat eu de cei binevoitori si as fi iesit de prima oara din casa. Imediat ce am inceput sa ies mai des, am descoperit si utilitatea scoicii de masina, a inceput si Dia sa zambeasca...am devenit alt om. Asa, uneori, inca ma mai intreb cine pe cine a crescut in primul an. Si privind in urma mi-as raspunde: cea mai grea etapa pentru mine a fost aceea in care am deschis acest subiect si sper si cred ca nu o voi mai intalni niciodata, desi imi mai doresc inca doi copii. Hopul a fost trecut, eu m-am schimbat, ma simt cu totul un alt om si sunt convinsa ca in aceeasi situatie m-as descurca mult mai bine. Cu siguranta ca ma voi lovi de alte provocari pe parcurs dar situatia e cu totul alta cand copilul isi ridica ochii si iti zambeste.
Ocrisu, ce aventura! Citeam cu sufletul la gura sa aflu daca ai ajuns acasa cu sacosa pana la urma rad

18.08.2011 2:54
furnicutza26
Locatie: Norvegia
----------
ocrisu a scris:
Da' sa vezi cat de usor e cand ai (1 care face cat 10) + 1mic = 11... taman cat o echipa de fotbal foarte fericit
----------


treaba cu 10+1 nu e asa grava, ca nu simti diferenta asa tare... mai nasol e cand ai 1+10, adica ala care face cat 10 vine al doilea..... am nenumarati prieteni pe care i-am auzit dupa ce au avut al 2lea copil: a, pai daca era primul ca asta, nu mai faceam inca unu rad

eu parca nici nu simt asa tare pe +1, da in perioadele cand e bolnava a mica si cere si ea saraca mai multa atentie...atuncea ma simt ca la 10+10 = 20 rad

23.08.2011 7:42
e-alice
Locatie: ploiesti
----------
citat:
alexxya
Ce bine ar fi fost daca n-as fi ascultat eu de cei binevoitori si as fi iesit de prima oara din casa. Imediat ce am inceput sa ies mai des, am descoperit si utilitatea scoicii de masina, a inceput si Dia sa zambeasca...am devenit alt om.
----------


Mai am o prietena care tot asa a stat consemnata din proprie initiativa cu copilul in casa niste prime...luni...si ...se gandea si ea ce i-a fost in cap sa procedeze astfel... N-ai nici un motiv sa te izolezi....dar, probabil ca o faci inconstient la un moment dat. De ce? Pai de stresul ca vrea tzatza afara, de stresul ca plange copilul si se uita lumea la tine....de n stresuri care sunt toate in capul tau de adult.
Eu o singura data mi-am pierdut rabdarea in vizita la cineva, plangea Vlad non stop, nu mai vroia nici tzatza, era turbat de somn dar nu vroia sa se "lase" nervos , nimic nou, dar nu am mai putut eu cu capul, asa ca m-am scuzat si am plecat...dar am fost in multe alte locuri in aceleasi conditii...tzatza si plans continuu...si acum am prieteni care isi aduc aminte, "Doamne, cat mai plangea fii-tu, mai stii? Cum naibii sa nu stiu?" scot limba rad

23.08.2011 12:36
Kurai_Lucy
Locatie: undeva in Ardeal
rad
ocrisu tare faza....vai cat de cunoscut imi suna rad da io cred ca imi bagam piciorul in ea piata rad prostit
----------
citat:
alice a scris:
si acum am prieteni care isi aduc aminte, "Doamne, cat mai plangea fii-tu, mai stii? Cum naibii sa nu stiu?"
----------

in asta ma recunosc si eu, ca cea mare pe vremea cand era bebe era jale cand plangea socat
----------
citat:
N-ai nici un motiv sa te izolezi....dar, probabil ca o faci inconstient la un moment dat. De ce? Pai de stresul ca vrea tzatza afara, de stresul ca plange copilul si se uita lumea la tine....de n stresuri care sunt toate in capul tau de adult.
----------

partea buna (la mine cel putin) ca la al doilea nu am mai avut probl asta.poate de aia e si bebe mai linistita ca in loc sa ma fac praf ca o ia foame si cum sa ajung mai iute acasa, cand o ia foamea ii dau sa pape trag cu ochiul etc etc.
in rest nu pot sa spun ca am un copil care face cat 10, am doi copii care fac cat doi copii....din fericire..da zau ca e destul rad cand plange/maraie/urla una din ele, musai incepe si cealalta. socat

23.08.2011 7:13
alexxya
Locatie: Constanta
Eu ii dadeam sa suga oriunde. Nu aveam stresul asta chiar deloc. Doar ca aveam un fix cu vantul. Era toamna si locuim pe malul marii unde vantul e la el acasa in octombrie-noiembrie. Imi era teama sa o scot in apropiere si mi se parea prea mica pentru scoica. La al doilea am zis: prima achizitie= o scoica de masina

Pagina
http://www.parinti.com/modules.php?name=Forums&file=print&topic_id=35189
a fost generata de pe site-ul
http://www.parinti.com.