Index www.parinti.com > Casnicie, familie >Casnicie, familie
Depresie sau......
22.05.2012 12:55
Depresie sau......
Amalian
Ma confrunt si eu cu o problema pe care am sa o rezum in cateva randuri pentru a nu plictisi: eu si sotul meu suntem casatoriti de 8 ani si ne cunoastem de 10, avem un baietel de 6 ani si totul a fost roz in casnicie pana acum 1 an. Au inceput mici scandaluri, enervari aiurea care in mod normal nu isi aveau locul etc., au trecut lunile si zilele decurgeau foarte monoton, pana cand amandoi ne-am afundat f mult in lucru si copilul petrecea tot mai mult timp la bunici. Ne-am instrainat mult in ultima vreme si este greseala amandoura, dar in ultima luna indiferenta si ignoranta fata de casa, familie, copil si servici m-au facut sa imi pun semne de intrebare. Ce se intampla cu sotul meu? Eu am inceput sa ma apropii de el in ultima luna, sa organizez iesiri etc. dar el este lipsit de chef, de vointa, este incordat si iritat in permanenta. Nici casa si nici lucrul nu il mai satisfac si spune el ca a stat si a analizat mult in ultima vreme si singura explicatie este depresia.
Am incercat sa inteleg, am incercat sa citesc pe acesta tema pentru a putea fi alaturi si pentru a putea ajuta. In schimb am fost tratati cu raceala si indiferenta si eu si copilul.
In fine au urmat suspiciuni ca m-ar insela, am facut anumite cercetari si am aflat ca asa si este.....lucru care mi la confirmat si el atunci cand l-am confruntat. Doar ca.......cica nu ma inseala la propriu :) ci se foloseste de acesta persoana ca de o supapa pentru a respira in butoiul cu apa in care a picat. Nu stiu ce sa zic inebunesc, cu mine se poarta rece si distant, nu are chef de mai nimic, sta ffff mult la lucru si acasa pe calculator, petrece f putin timp cu mine, chiar as putea zice ca depune efeorturi mari ca sa fie cu mine si atunci se rezuma la imbratisari si partide de sex.
Imi tot explica si incearca sa ma lamureasca de faptul ca nu are o relatie ci ca este in depresie si ca nu avem o problema in casnicie ci el are o problema majora.....insa nu stiu ce sa cred atata timp cat nu vrea ajutor de specialitate si atata timp cat nu poate renunta la acea femeie. Mentionez ca ez este din alt oras (aprox 100km) si ca relatia se rezuma la convorbiri telefonice de lunga durata si destul de dese, la 2-3 drumuri facute de el si la un buchet de flori trimis online de sf. Elena (adica atat stiu eu).
Nu stiu ce sa fac cum sa ma comport, de cand am pus cartile pe masa au trecut aproape 2 sapt si lucrurile sunt neschimbate, eu sufar si plang si simt ca o iau razna, el e indiferent cu mine, o suna pe femeia aceea in continuare si imi cere sa inteleg ca e intr-o stare nasoala si ca are nevoie de timp sa isi puna ordine in gandire. Zice ca e o prostie ceea ce face insa nu pare deloc ca ar vrea sa renunte.......
Va multumesc anticipat pentru eventualele sfaturi.

22.05.2012 2:02
zuzalina
pai daca relatia lor este mai mult vorbita decit fizica, parerea mea este ca ori el chiar este intr-o neagra depresie si chiar ii face bine sa i se confeseze acelei femei, si atunci interventia ta nu face decit sa-l siciie si sa-l irite si sa-l intoarca impotriva ta, ori el chiar se indragosteste fain-frumos de femeia aia, caz in care confruntarea nu-si are rostul, pentru ca nu-i vorba de "mers la sala", ci de sentimente, iar scandalul nu te ajuta cu nimic

deci parerea mea sincera este sa te lupti tu cu tine si cu supararea si dezamagirea faptelor lui...recucereste-l, stii cum! rupe-i monotonia in mod placut si, mai ales, cu delicatete...nu vrea sa iasa, stati in casa...n-are chef de nimic, pune un film care ii place, fa lumina mica si fa-l sa se simta bine, ocrotit, in siguranta, ajuta-l sa se relaxeze...vrea sa iasa in oras, lasa-l sa iasa fara intrebari suplimentare...stii, libertatea face in general sa-ti scurtezi lesa singur...tu fii acolo, calda si amabila, fara cearcane si fara lacrimi
a, si lumea nu sta in loc pentru nimeni...asa ca iesi cu prietenele tale (chiar daca tu vrei sa stai acasa si sa-i faci lui papanasi si temele cu ala micu'), ia-ti ceva modern si neasteptat (gen niste pantofi cu toc de 12 de purtat la neglije, un parfum complet nou, tunde-te, schimba-ti culoarea, ramele la ochelari daca porti)
si ai rabdare

in alta ordine de idei, daca el face toate astea in fata ta, nu crezi ca tu meriti mai mult? cum ar veni, macar sa fii respectata, daca nu iubita si respectata...eu i-as cam face valiza drept sa spun si l-as trimite la doamna cu convorbirile, sa vorbeasca amindoi pina fac spume la gura
eu am iertat de fiecare data, mi-am gasit vina, m-am dat cu fundul de pamint sa-l aduc inapoi...si ai cuvintul meu ca dupa prima a urmat a doua, apoi a treia...si tot la despartire s-a ajuns...am vazut asta si in casnicia parintilor mei...si-n multe altele...acuma tu stii mai bine ce vrei si de ce vrei si nu-i treaba mea si a nimanui sa te/va judec
ai cerut sfaturi, mi-am exprimat un punct de vedere....

22.05.2012 2:44
ralu-mada
Nu pot sa nu ma intreb, in ce masura "pozitia ta" intareste "pozitia" lor...
Poti sa te pui in orice rol vrei tu in jocul asta..spectator, scenarist, actor..si in functie de rolul pe care ti-l asumi si ceilalti isi vor ajusta pozitiile..

si nu, din ceea ce descrii, nu este depresie...(dar te asigur ca acest diagnostic nu poate fi pus in urma unui mesaj virtual)

22.05.2012 3:01
Amalian
Va multumesc pentru raspunsuri si zuzalina multumesc pentru sfaturi, chiar cred ca sunt sfaturi bune si ar trebui sa le pun in parctica.....momentan imi este f greu sa ma port normal si mai ales sa trec la alte fapte gen recucerire...
ma tot gandesc ca de mine este sictirit si orice as face ma cunoaste suficient de bine dupa atata timp, e mult prea greu sa il mai impresionez cu ceva dupa ce am dat toul din mine ani de zile......
Destul de „greu” mesajul postat ralu-mada :)
am uitat sa mentionez ca el vorbeste cu mine despre viitor si incearca sa ma convinga ca toate acestea vor trece si va fi bine si frumos desi gesturile nu spun acelasi lucru......ma suna la tel de 2-3 ori in timpul zilei ca sa vada ce fac si sa povestim (ceea ce nu s-a mai intamplat demult, inainte vb strict ce indatoriri avem fata de casa....) am uitat sa mai povestim....
Am descris cele de mai sus pentru ca sunt curioasa cum se comporta si alti barbati eventual in astfel de situatii.

22.05.2012 3:14
ralu-mada
Destul de „greu” mesajul postat ralu-mada zambet

de digerat, da...realitatea doare, stiu, dar din pacate, e singura care te face sa iei atitudine !

iata unul dintre motive :

..vorbeste cu mine despre viitor si incearca sa ma convinga ca toate acestea vor trece si va fi bine si frumos desi gesturile nu spun acelasi lucru...

24.05.2012 10:42
ocrisu
Locatie: Ploiesti
Ah, cat de bine recunosc situatia..."e doar criza varstei de mijloc", "lasa-ma ca o sa-mi treaca", "am slabit multe kg ca sa arat mai bine", "e o colega de serviciu care ma simpatizeaza", etc...
Sa mai spun cate nopti nedormite, plans in perna, suferinta de caine...n-are rost...
Am iesit din intuneric ducandu-ma la psiholog, vazand problema din alt unghi, analizandu-ma pe mine, acceptand partea mea de vina, schimband la mine ce nu mi-a/i-a placut, purtandu-ma cu el asa cum mi-as fi dorit sa se poarte el cu mine...
Eu zic sa nu astepti ca situatia sa se rezolve de la sine...fa tu ceva in sensul asta...nu te gandi la recucerire ca la un scop...pune-te in valoare, fa-te frumoasa, schimba-ti look-ul, parfumul...imbunatateste-ti psihicul, atitudinea...

24.05.2012 2:18
ant0nia
chiar voiam sa zic cam acelasi lucru ca si ocrisu. eu am avut aceeasi problema cu al meu sot si oricat de dureros ar fi, am realizat cu ajutorul unui psiholog care sunt problemele casniciei si cum ar trebui sa le abordez. eu cred ca te-ar ajuta o sedinta, doua la psiholog sa-ti pui gandurile in ordine... altfel nu faci decat sa te consumi fara folos! daca esti din bucuresti, ti-o recomand pe dna dana peristeri de la clinica oana nicolau (site). iti doresc numai bine!
24.05.2012 5:27
Amalian
va multumesc din nou pentru sfaturi! ma bate si pe mine gandul sa imi fac o programare la psiholog din moment ce el refuza acest lucru....ma gandesc ca imi va fi de folos, cu siguranta are mai multa experinta decat orice prieten sau prietena.
Am vrut sa ii dau un ragaz asa cum mi-a cerut, insa nu cred ca isi are rostul, nu mi se pare ca face nimic in nici un sens, se afunda in servici, se ascunde dupa deget si pe mine ma ignora dureros.
Azi mi-am asternut gandurile ”pe hartie” si i-am trimis un mail cu tot ceea ce simt si gandesc, asta pentru a nu fi nevoit sa ma asculte pe mine sau sa imi dea explicatii, nu stiu daca am facut bine sau rau dar pt mine a fost o descarcare pozitiva.
Am sa va mai tin la curent......daca intereseaza pe cineva.

24.05.2012 7:56
zuzalina
succes!
29.05.2012 11:48
Amalian
Au trecut cateva zile si iata ca maine am prima sedinta de phihoterapie, sper sa fie o doamana buna asa cum i-am citit recomandarile on-line.
Legat de relatia de cuplu nu stiu ce sa zic, sotul meu este ffff afundat in servici, a lucrat fantastic de mult si momentan este plecat intr-o delegatie pentru toata saptamana (stiu sigur ca este in delegatie cu in 2 colegi pt ca am legatura cu locul lui de munca). Ma suna in permanenta de acolo, dimineata de cand deschide ochii la 7.30, de vreo 2 ori pe parcursul zilei cateva minute si seara inainte de culcare.....deci la cap asta nu m-as putea plange insa problema este ca el e fff apatic si nu prea zice nimic, asteapta de la mine sa vb sa povestesc si eu parca nu imi gasesc cuvintele, despre lucru nu prea are chef sa vorbeasca si despre noi nici atat. Incerc sa ii spun cat mi-e de dor de el si cat il iubesc si nu reuseste sa imi spuna acelasi lucru......imi spune ca nu vrea sa ma minta ci ca vrea sa am rabdare sa isi puna ordine in gandire si apoi sa vina toate sentimentele de la sine si sa imi poata arata cu adevarat cat ma iubeste. Insa imi spune ca acum e praf si nu este in stare sa faca nimic bun si nu are putere sa lupte, sa ii mai dau timp si spatiu sa faca el curat in gandurile si probleme lui si sa vada de unde sa se apuce sa lupte. Nu stiu ce sa zic, nu-mi dau seama ce e cu el exact si e foarte greu sa ma port pe placul lui deoarece placul lui e altul de la zi la zi. Parca vad ca se intoarce din delegatie si o luam de la capat......ma va ignora total si eu nu o sa mai stiu pe unde sa ma ascund prin casa, mi-e teama ca am sa il enervez si o sa isi faca bagajele sa plece :(((((
Cred ca chiar este depresie.

29.05.2012 12:42
zuzalina
ia-ti o pauza de la analiza, pur si simplu: nu-l mai analiza, nu mai citi printre rinduri, nu mai cauta sensuri, nu mai urmari atitudini, lasa panica, nu-ti ajuta la absolut nimic
31.05.2012 7:21
Amalian
ieri am fost la psiholog, ma si ajutat sa inteleg anumite aspecte si ma si speriat :( ...ma facut sa inteleg ca este depresie si ca sotul nu are o alta relatie pt ca la starea in care este nici macar nu poate sa faca asa ceva, nu are puterea, energia si capacitatea de a se implica intr-o alta relatie. Doamana cu care tine legatura (desi pe mine ma doare enorm) ar fi cica doar o refulare, faptul ca este departe de el este ceea ce lui ii convine, ca poate sa spuna orice pt ca ea nu il cunoaste si nu il vede....si asta il ajuta sa iasa pt cateva minute din starea urata in care se afla. Mi-a spus ca trebuie sa am rabdare cu el si in nici un caz sa nu il las in pace, persoanele in depresie cer asta insa atunci cand sunt lasati se simt si mai rau si mai abandonati si pica si mai tare in depresie. Mi-a spus sa fiu eu insumi si sa nu il exclud din activitati, sa ma port normal, cu rabdare etc. si sa nu il intreb cum se simte sau sa il dadacesc pt ca asta ii pica prost.
Din pacate ma speriat spunandu-mi faptul ca singur nu va reusi sa isi vina in fire si ca singura modalitate este ajutorul de specialitate :( .....nu stiu cum am sa reusesc sa il conving de acest lucru, se va mania cumpli pe mine si nu cred ca va iesi ceva frumos, desi psihologul mi-a explicat ca e important sa ajunga acolo in cabinet si isi va schimba opinia. Nu stiu ce sa zic....va trebui sa astept sa se intoarca si sa vad cum il voi putea aborda in acest sens.....ma speriat f tare si cu faptul ca a mentionat suicidul ca pe un lucru la care oamenii aflati in depresie se gandesc aprope zilnic......cica se simt atat de mizerabili, de inutili si fara rost pe pamant incat......

31.05.2012 8:42
zuzalina
mi se pare usor exagerat ce ti-a spus doamna psiholog...e absolut adevarat tot ce a spus, dar mi se pare ca a exagerat putin cu franchetea...parerea mea trag cu ochiul
dar da, trebuie sa gasesti un echilibru intre a-i purta de grija si a-l lasa in pace, sa ii fii acolo ca umbra, nevazuta si neauzita...cind am pase nasoale eu asta vreau, sa stiu ca e cineva acolo pentru mine atunci cind am nevoie, dar nu in restul timpului, in restul timpului vreau sa fiu lasata in pace pur si simplu...e gluma aia cu 'nu bateti la usa, iesim noi din cind in cind'...ia-o ca pe o stare de fapt, nu ca pe o gluma rautacioasa

in ceea ce priveste suicidul...daca el stie si simte ca este important si necesar pentru voi (tu si copil), atunci gindurile negre vin dar si pleaca asa cum au venit...eu asa cred...nu-l cunosc, ce-i drept...

in alta ordine de idei, tot ceea ce a auzit ieri psiholoaga este varianta TA, deci diagnosticul nu este unul obiectiv, pentru ca tu nu ai cum sa fii obiectiva in acest caz...si atunci da, el ar trebui sa mearga acolo si sa vorbeasca...cum? poate cu santaj emotional de genul "fa-o pentru mine, e important pentru mine sa mergi acolo si sa vorbesti cu ea, fa-mi mie aceasta favoare"...atunci n-ar mai fi vorba despre problemele lui, deci n-ar avea de ce sa refuze vehement idea

succes

31.05.2012 8:54
ralu-mada
----------
zuzalina a scris:
mi se pare usor exagerat ce ti-a spus doamna psiholog...e absolut adevarat tot ce a spus, dar mi se pare ca a exagerat putin cu franchetea...parerea mea

----------


uite cu asta (e absolut adevarat tot ce a spus) nu sunt deloc de acord ! cum naiba poti sa pui un diagnostic "depresiv" unei persoane pe care nici macar nu ai intalnit-o, nu-i lasi dreptul la opinie, nu-i urmaresti reactiile ???

cam multe da, intr-o singura sedinta ochi peste cap ..nu am sa comentez si altele, dar recunosc ca mi se pare ..prostit

si... din partea mea succes !

31.05.2012 8:57
zuzalina
adica informatiile despre depresie sunt absolut adevarate
am spus ca diagnosticul nu are cum sa fie unul obiectiv, e hearsay...

31.05.2012 9:06
ralu-mada
exact, zuzi... !

in alta ordine de idei, parerea mea este ca aceste sedinte de psihologie trebuie initial sa fie focalizate pe tine, copilaria, viata, temerile, idealurile tale si in timp, cu siguranta vei obtine necesarul pentru a-ti convinge sotul de importanta lor zambet

nu trebuie sa il tragi dupa tine la psi, o simpla vizita la medicul de familie (care sa fie la curent cu reactiile sale) poate sa rezolve problema !

31.05.2012 9:32
Amalian
Aveti dreptate cu faptul ca s-a cam grabit cu diagnosticul si cu parerile....nu stiu ce sa zic :(
Oricum momentan sunt daramata si nu stiu cum sa procedez, ce sa cred si ce sa fac? :cry:
Poate aveti o parere, un sfat:
Sotul meu urma sa vina acasa din delegatie maine seara, intre timp a grabit lucrurile si a urcat in tren azi dimineata si va ajunge deseara pe la 10. Doar ca ma mintit, si-a lasat echipa acolo si a plecat singur (in mod normal nu era stilul lui sa procedeze asa) ba mai mult mi-a spus ca este cu inca unul din colegi in tren si defapt este singur (asa cum am mai scris am legatura cu locul lui de munca si am aflat asta) si problema este ca a facut intentionat sa plece cu trenul de 7, era singurul tren din cele 3 pe ziua de azi care trece prin orasul cu pricina, orasul in care este tipa cu care vorbeste la tel. Initial m-am gandit ca a chemat-o in gara pt 15 min cat stationeaza trenul, apoi am facut legatura ca l-am intrebat daca vrea sa il astept la gara si mi-a zis ca NU ca ia un taxi ca e posibil sa aiba trenul intarziere la cat e de rablagit, defapt am cautat pe net si am descoperit ca daca se da jos din tren in orasul acela are un tren catre casa dupa 2 ore si de acolo ii rezulta lui intarzierea trenului. :cry:
Nu stiu ce sa fac........imi vine sa urlu, sa tip.....mi se pare groaznic ca stiu ce se va intampla si trebuie sa stau sa astept. Sa il confrunt la tel? Ceva din mine imi spune ca nu este bine, pe de alta parte ma omoara gandul ca sunt luata de proasta :(
Aveti vreun sfat?

31.05.2012 10:13
zuzalina
pai raspunsul ti l-ai dat singura: nu-l confrunti...ce rost are?! ce rost are, femeie, sa-l confrunti?! sa-i spui ca stii? asa, si?! daca ai fi inselat vreodata ai sti ca faptul ca celalalt stie conteaza prima, maxim a doua intilnire, dupa aia nu mai conteaza, dupa aia zvircolirile lui doar agaseaza..atit...
iar daca nu au 'randevu', ci pur si simplu se duce sa bea o cafea nevinovata cu ea, ca are nevoie sa faca asta, intri in sfaturile psiholoagei care zice sa-ti tii gura

eu am trait 7 ani de cosmar alaturi de un barbat gelos care ma acuza de aventuri cu absolut toti barbatii cu care intram in contact, fie ca mi se faceau sau nu avansuri, eu era indeajuns sa raspund la salut ca era clar o invitatie etc...a fost un cosmar, crede-ma!

31.05.2012 11:21
ralu-mada
Ideal ar fii ca atata timp cat exista dragoste intre doua fiinte sa stea impreuna, cand nu mai exista ...ar fii frumos sa-si stranga mainile si sa se desparta omeneste, ca doua fiinte civilizate. Nu pot sa nu ma intreb daca il mai iubesti sau a devenit o fobie/dependenta creeata de casatorie ? Caci de e "da", iubirea adevarata nu are limite, indiferent ce spune societatea in care traim !
Sunt oameni (ex zuzalinei) care "iubesc" intr-un mod foarte ciudat si leaga jiltul cat mai strans...intelegi ?I Iar iubirea inseamna libertate! Omul fuge la un moment dat de constrangeri...
Nu imi permit sa judec, insa citindu-te, este o chestiune pe care n-o elimin...Si poate ma insel, dar sper sa prinzi constiinta ca rezolvarea problemelor tale nu o vei gasi aici.
Analizeaza-te singura...cu sinceritate, asa cum nu ai mai facut-o pana acum. Nu ajunge doar sa fim prezenti acasa, sa crestem copii, sa nu inselam...e nevoie de mult mai mult, prioritatea ramanand pastrarea echilibrului. Din pacate, oamenii traiesc din inertie...si se trezec ca sufera !

Un singur sfat imi permit sa iti dau : fa ceva pentru tine: gaseste-ti libertatea de om, aranjeaza-te, citeste cartile preferate, orice pentru ati regasi Eu-l ! Ai acest drept !!

...si sunt sigura ca terapia individuala te va canaliza in sensul bun, te va ajuta sa te "cunosti" mai bine si sa iti pui intrebarile potrivite !

Curaj !

31.05.2012 12:04
zuzalina
----------
ralu-mada a scris:
Ideal ar fii ca atata timp cat exista dragoste intre doua fiinte sa stea impreuna, cand nu mai exista ...ar fii frumos sa-si stranga mainile si sa se desparta omeneste, ca doua fiinte civilizate.
----------

asta e cel mai greu lucru, ralu...pentru ca intre timp intervine rutina, mama ei de rutina, obisnuinta de a-l vedea zilnic pe celalalt, ce a-i vorbi, mai sunt ratele la banca, mai e copilul care e atasat de amindoi in egala masura, e confortabil, si, de cele mai multe ori, nu-i atit de rau...
si atunci oameni care nu prea mai au nimic de impartit unul cu celalalt aleg sa ramina impreuna si sa se chinuie unul pe altul si pe sine inselind, mintind, traind dublu, triplu, singuri, mintind pe toata lumea, omorindu-si cu propriile miini sufletele

am stat 10 ani intr-o relatie care nu era atit de rea incit sa-i pun capat si cred ca daca nu ma indragosteam si nu mi se facea de facut copii, inca as mai fi fost in relatia aia comoda, si am fi fost amindoi la fel de nefericiti si de seci sufleteste, dar altfel un cuplu "model"...

01.06.2012 10:03
Amalian
S-a intors sotul acasa si a fost cu mine numai lapte si miere si aseara si azi dimineata inainte de a pleca la servici iar eu am incercat sa ma port cat am putu eu de normal si natural......nu am discutat mai nimic, ne-am limitat la cuvinte de dor sa zic asa.
Insa mie banuiala mi s-a confirmat, a facut escala la femeia aceea, a petrecut cu ea 3-4 ore (am gasit in geanta de laptop hartii, bonuri, chitante).....barbatii vad ca ori nu vor sa acunda ori nu isi dau seama ce se poate intampla.
Imi este fff greu si tot incerc sa ma analizez sa vad ce VREAU EU.....insa nu reusesc inca sa imi raspund la intrebare. Cred ca il vreau si ca sunt in stare sa lupt pt el si in alte momente simt cum sunt luata de proasta si simt ca imi pierd cumpatul. :(
Vine weekendul si sunt f curiosa cum vor decurge lucrurile .........
Vreau sa fiu calma si senina momentan insa mi-e groaza de faptul ca ar putea veni cat de curand ziua in care cauta variante de a merge din nou......si atunci imi vine sa urlu.

01.06.2012 10:03
Amalian
S-a intors sotul acasa si a fost cu mine numai lapte si miere si aseara si azi dimineata inainte de a pleca la servici iar eu am incercat sa ma port cat am putu eu de normal si natural......nu am discutat mai nimic, ne-am limitat la cuvinte de dor sa zic asa.
Insa mie banuiala mi s-a confirmat, a facut escala la femeia aceea, a petrecut cu ea 3-4 ore (am gasit in geanta de laptop hartii, bonuri, chitante).....barbatii vad ca ori nu vor sa acunda ori nu isi dau seama ce se poate intampla.
Imi este fff greu si tot incerc sa ma analizez sa vad ce VREAU EU.....insa nu reusesc inca sa imi raspund la intrebare. Cred ca il vreau si ca sunt in stare sa lupt pt el si in alte momente simt cum sunt luata de proasta si simt ca imi pierd cumpatul. :(
Vine weekendul si sunt f curiosa cum vor decurge lucrurile .........
Vreau sa fiu calma si senina momentan insa mi-e groaza de faptul ca ar putea veni cat de curand ziua in care cauta variante de a merge din nou......si atunci imi vine sa urlu.

01.06.2012 10:10
zuzalina
atunci tu faci parte dintre norocoasele care sunt rasfatate de soti cind acestia calca strimb...sunt extrem de putini care fac asta
incearca sa iei partea plina a paharului, respectiv ca se poarta frumos, ca e totul (in aparenta) bine...si gata

01.06.2012 11:49
DJ
Locatie: Bucuresti
----------
zuzalina a scris:
atunci tu faci parte dintre norocoasele care sunt rasfatate de soti cind acestia calca strimb...sunt extrem de putini care fac asta
incearca sa iei partea plina a paharului, respectiv ca se poarta frumos, ca e totul (in aparenta) bine...si gata
----------

Crezi tu ca asta consoleaza? Pe mine nu m-a consolat, dimpotriva, mi-am pus mai multe intrebari.... oare cat de bun actor este....

02.06.2012 1:46
zuzalina
----------
DJ a scris:
----------
zuzalina a scris:
atunci tu faci parte dintre norocoasele care sunt rasfatate de soti cind acestia calca strimb...sunt extrem de putini care fac asta
incearca sa iei partea plina a paharului, respectiv ca se poarta frumos, ca e totul (in aparenta) bine...si gata
----------

Crezi tu ca asta consoleaza? Pe mine nu m-a consolat, dimpotriva, mi-am pus mai multe intrebari.... oare cat de bun actor este....
----------


eu cred ca o relatie intre doi oameni trebuie sa aiba, in primul rind, respect...daca prinzi partenerul ca te insala e lipsa de respect...mare
dupa aia, fiecare isi face balanta pentru sine si decide daca accepta sau nu pentru ca, totusi, efortul de a fi o bomboana este si el demn de apreciat

02.06.2012 9:17
Amalian
Nici nu mai stiu ca sa fiu sincera care parte a paharului sa o iau.....degeaba se poarta frumos cu mine cate o ora pe seara cand are chef de dulcegarii si mai ales de sex daca in rest e absent total :(
Se joaca pe calculator si atat.....se uita urat la mine si ii sare tandara din orice intrebare sau orice propunere as face......ma omoara......incerc sa ma gandesc la starea lui proasta, la depresie, dar la mine cine se gandeste, am senzatia ca numai eu m-am schimbat ca numai eu depun efort si ca din partea lui zero barat. E foarte chinuitor, vreau putere si forta sa trec peste acest hop si vreau sa ii mai acord timp si sanse insa nu stiu cat am sa rezist in stresul si starea actuala.

03.06.2012 2:33
Manucrissa
Citesc si ma chinui sa nu imi sara tandara ! O sa incerc sa imi aleg cuvintele ca am prea multe de zis.

Ai zis la inceput ca stii ca te inseala, ca l-ao confruntat si ca ti-a recunoscut, dar ca nu se vede ca ea ca doar vorbesc la tel, dar ca apoi de fapt a vazut-o de cateva ori. Si apoi ai fost la psiholog si ca ea ti-a zis ca el nu te inseala ci ca este in depresie si ca nu ar avea energia necesara sa te insele, asta dupa tu ce l-ai confruntat si stiai deja ca te-a inselat. Apoi a plecat in delegatie si de fapt a vazut-o si pe respectiva, tu stii si nu i-ai zis nimic ci incerci sa te porti normal pentru ca el este in depresie prostit si incerci sa il intelegi, etc etc etc

1. Cum poti sa stai cu el stiind ca te-a inselat si ca vorbeste cu aia la tel in continuare si ca o vede in continuare ???? Deci nu a fost o data si gata....nuuuu ei au o intreaga istorie
2. Cum poti sa iti para atat de rau pentru el dar la tine nu te gandesti nici o secunda????
3. De ce inca mai esti cu el si nu i-ai facut bagajele si sa vezi atunci ce ii trece si depresie si de toate???? Pentru ca DA te ia de proasta ochi peste cap
4. Cum dintre toate fetele care i-au raspuns (si care din postari au cam trecut prin acelasi lucru) nu i-au zis pana acum ca da, acest individ o ia de proasta si ca DE CE Doamne iarta-ma ea sta si suporta ???????

Nu zic ca nu e si vina ta pentru felul in care a ajuns relatia voastra. Nu stiu detaliile si e foarte posibil sa fie vina amandoura ca v-ati indepartat si ca el a simtit nevoia sa isi caute oe alta. Dar e VINA TA ca esti acum in situatia asta. Pentru ca in loc sa astepti sa iasa el din ''depresie'' si totul sa revina la normal, ai putea sa termini relatia si sa incerci sa te respecti mai mult. Ca sa iti sparg un bic bula in care esti....el nu o sa iasa din aceasta ''depresi'' pentru ca lui ii convine : e acasa cu tine, are mancare, curat, haine spalat, plus sex, si pe cineva sa ii aibe grija de copil, si in acelasi timp o are pe respectiva la care face escapade cand simte nevoia de ceva nou. Iar tu accepti, si nu ii faci scandal, si nu il lasi, ci stai acolo si suferi si inghiti. Si atunci.....normal ca lui ii convine situatia. Si normal ca profita la maxim de situatie. Vaaaaaaaaaaaaiiiiiiii si amar.....sunt dura stiu.....dar oare cat o sa mai induri pana o sa ii pui bagajele la usa????

03.06.2012 8:07
ocrisu
Locatie: Ploiesti
----------
Manucrissa a scris:

Cum dintre toate fetele care i-au raspuns (si care din postari au cam trecut prin acelasi lucru) nu i-au zis pana acum ca da, acest individ o ia de proasta si ca DE CE Doamne iarta-ma ea sta si suporta ???????
----------


Vezi, e usor sa stai pe margine si sa dai sfaturi...dar nu iti inchipui, daca ti s-ar intampla tie, ce ai face...nu stii ce e in sufletul fiecaruia...
Ce era sa ii zicem noi, tu crezi ca ea nu-si da seama de asta? Dar accepta situatia asta sperand ca lucrurile o sa revina la normal...incearca sa faca ceva ca sa repare lucrurile...pentru ca, probabil, asta isi doreste...

03.06.2012 9:33
ralu-mada
Cum dintre toate fetele care i-au raspuns (si care din postari au cam trecut prin acelasi lucru) nu i-au zis pana acum ca da, acest individ o ia de proasta si ca DE CE Doamne iarta-ma ea sta si suporta ???????

Pentru o multitudine de motive psihologice, sociologice, de dezvoltare personala si risc, pentru ca suntem doar spectatori virtuali situatiei sale, pentru ca nu stim adevarul adevarat si nici nu avem certitudinea ca aceasta femeie este inselata...Si pentru ca sincer vorbind, personal, nu cred ca a consultat un psi, sau daca a facut-o, ma indoiesc de asa zisa consiliere...

Tocmai cum am scris anterior, psihologul nu critica, nu iti spune ce sa faci, nu iti impune, nu iti da sfaturi, nici presupuse diagnostice de depresie (caci acestea sunt date de psihiatru), ci te ajuta sa gasesti singur resurse in tine, astfel incat "vindecarea " sa fie de durata... cel mult te conduce in mod subtil spre solutie, dar nu ti-o indica.
...

De aceea, draga Amalian, iti spusesem ca rezolvarea nu o gasesti aici...noi putem cel mult sa exprimam o parere obiectiva (sau nu) a ceea ce percepe fiecare dintre noi din ceea ce vrei tu sa ne scrii !!! Singura in masura sa te ajuti esti TU..cu un indrumator specializat, evident...

Lucrul cert, pe care cred ca il poti face in momentul de fata pentru a lupta cu asa presupusa infidelitate a sotului tau, este sa -ti castigi libertatea de individ si puterea interioara ...e greu, dar nu imposibil ! Afla ce vrei de la tine si viata ta zambet

.



Ultima modificare efectuata de catre ralu-mada la 03.06.2012 9:43, modificat de 1 data in total
03.06.2012 9:43
zuzalina
eu am divortat...de doua ori...stiu cum se creste un copil de una singura...si cum e s-o iei de la zero iar si iar...si nu-i nici placut, nici usor, nici amuzant
plus ca eu nu cred in monogamie...eu cred ca fidelitatea este o alegere personala, nu-mi poate impune nimeni de pe planeta asta sa-i fiu fidela daca eu nu consider asta

eu nu caut, nu verific, nu intreb, nu scotocesc prin viata nimanui...sigurul lucru pe care il cer este sa nu stiu, sa nu aflu, pentru ca asta mi se pare mojicie si o lipsa totala de respect

fiecare face ce vrea si traieste cu crucea propriilor alegeri...deci vezi, tu, Manucrissa, nu-i pot spune nimanui sa divorteze acum, ca asa zic eu

03.06.2012 1:40
Amalian
Va rog sa ma credeti ca stiu prin ce trec, constiientizez, si umilinta si absolut tot, ideea este ca acest om a fost si este inca un om minunat care a facut enorm de multe pentru mine si care a renuntat la viata lui pt mine si familie. Acum este in „butoi” si oricat de mult as suferi, (pentru ca sufar enorm) ma gandesc ca trebuie sa ii fiu alaturi si sa incerc cu toate puterile mele sa il ajut, desi nu stiu nici macar cum sa fac acest lucru.
Respinge pe toata lumea din jurul lui si asta nu ajuta cu absolut nimic, nu cred ca e doar infidelitate, cred ca e bine de tot amestecata cu depresie.
Chiar nu are chef de nimic omul acesta, de absolut nimic, s-a izolat complet si nu ma lasa sa intervin :(
Ma tot gandesc in fiecare minut ca trebuie sa ii mai acord o zi si inca o zi si tot asa pana am sa simt eu ca pot avea o discutie cu el. Se straduieste in fiecare zi cateva minute, razlete, in total poate adun 1 ora in care e bine (in rest nu e acasa sau sta la calculator). Sper ca aceste minute sa se indeseasca si sa reusim sa vorbim civilizat, sa reusesc sa aduc vorba despre un ajutor medical, etc........momentan e un butoi cu pulbere care sta sa explodeze la cea mai mica atingere.
Din pacate in toata povestea asta totul mi s-ar parea inzecit mai usor daca nu am vb de persoana a 3-a :( ...... acolo mi se strica si mi se naruie tot; ma gandesc ca ei poate sa ii acorde timp sa vorbeasca fara sa stea cu ochii in monitor, cu ea poate sa condimenteze si sa alimenteze dicutiile....etc. si asta doare, doare rau de tot.

03.06.2012 9:34
Carmella
Unui om in depresie nu prea-i arde de flirturi si aventuri, mai ales cu escale de citeva ore la alte femei, chestie care i-ar fi alimentat puternic anxietatea ce survine in cazul depresiilor. El e, probabil, suparat ca e insurat si nu poate face chiar ce vrea fara sa-l traga cineva de urechi. Sub masca depresiei poate sa iti ceara liniste si libertate ca altfel ii vine brusc cheful sa se sinucida prostit Pe scurt, nu cred ca e depresv ci doar furios si confuz, probabil are nevoie doar de timp de gindire ca sa stie ce sa faca. Ti-a aruncat provocarea cu "cealalata femeie", a vazut ca rezisti, a mers un pas mai departe cu intilnirea, nu mai trebuie decit sa te supuna probei finale sa vada ca le poti duce pe toate. Daca nu stiai, asta se cheama "frisbee de relatie", aruncam discul din ce in ce mai sus ca sa vedem cit de sus poate "sari" celalalt.
Iar atitudinea ta cea mai potrivita in acest moment este sa-ti arati exact sentimentele de sotie si femeie, nu de psiholog, medic sau duhovnic la care el sa se poata confesa cu absolut toate detaliile si amanuntele. Pare un gest nobil dar nu e decit o mizerie faptul ca el ti se confeseaza. Stopeaza chestiunea asta cit poti de repede si nu te mai erija in salvatorul unui suflet depresiv, ci evalueaza-ti propriile sentimente si trairi si adu-le pe masa negocierilor laolalta cu "depresia" si infidelitatea lui.

04.06.2012 8:50
Amalian
multumesc de raspuns Carmella.....m-ai pus pe ganduri .....
sunt si eu din ce in ce mai confuza si trec foarte des de la o stare la alta, ba ma hotarasc sa tac si sa rabd si sa astept (nici eu nu stiu exact ce anume), ba imi vine sa urlu si sa spun tot ceea ce stiu si gandesc.
Ieri am iesit la o terasa cu niste amici si a fost destul de ok pt aproximativ 3 ore, pe ultima suta insa nu a mai reusit sa tina pasul bunei dispozitii si se vedea pe fata lui ca e nervos si ca se implica fals in discutii. Cand am ajuns acasa am vrut sa vorbim insa mi-a spus sa nu poate, nu are chef si vrea sa fie singur, ca a depus un efort imens de a fi bine dispus atata timp si ca acum nu mai suporta pe nimeni in preajma. Totusi l-am mai tinut vreo 10 min la discutii si i-am povestit ca am fost la pshiholog, nu am putut sa imi dau seama ce a gandit, parca nici de bine nici de rau, ma tot intrebat ce a zis femeia, eu am relatat si atat a ramas. Nu l-am presat sa mearga ci doar i-am accentuat ca ar fi fff indicat, i-am spus ca ii sunt alaturi si ca tot astept sa vorbeasca cu mine sa ne apucam de undeva insa a spus ca a fost plecat o saptamana si ca na trecut inca suficient timp :((((( .... ca e daramat ca are multe pe cap si ca nu este in stare sa se concentreze la mai nimic. Cam atat a fost discutia noastra, dupa care a plecat la calculatorul lui unde a stat pana la 2 noaptea. Zilele acestea fiind liber a petrecut pe calculator aproximativ 10 ore/zi :((((((
Am citit pe net ca si dependenta asta de calculator e groaznica si poate da in depresie.....nici nu mai stiu ce se intampla si care sunt cauzele si ce atitudine sa iau. Asa cum a scis Carmella si mi-e mi-a spus psiholoaga ca un om in depresie nu are putere si energie sa insele si totusi sotul meu a depus un mega efort pt asta.....deci oarecum se ridica mari semne de intrebare. Oare e depresiv sau satul de mine si tot ceea ce ne inconjoara? Neavand raspuns la acesta intrebare ma torturez zilnic, daca as sti sigur ca e depresie si aventura a picat pe langa as lua o atitudine (aceea ce sotie a unui om „bolnav”care are nevoie de ajutor, intelegere si sprijin) daca doar ma inseala si e confuz, nu stie daca ma mai vrea sau nu si de aici rezulta si starile de iritare si nervi atunci l-as pune la zid si l-as pune sa aleaga (pt ca dragoste cu forta nu se poate si nici nu simt nevoia sa fiu tratata ca un gunoi).
Din cauza ca nu stiu unde stam in relatia noastra, din acesta cauza inca stau, tac si rabd.

04.06.2012 2:32
ralu-mada
----------
Amalian a scris:
Asa cum a scis Carmella si mi-e mi-a spus psiholoaga ca un om in depresie nu are putere si energie sa insele si totusi sotul meu a depus un mega efort pt asta.....deci oarecum se ridica mari semne de intrebare.
----------


total fals zambet !
depinde de tipul de depresie constatata... ochi peste cap

05.06.2012 1:31
Manucrissa
Eu nu cred ca e in depresie ci cred ca e indragostit lulea de cealalta si nu stie cum sa faca sa fie cu ea dar nu poate ca e legat de tine si de casa.

Dar eu as face altceva in locul tau : nu vrei sa il lasi ?! ca vrei sa ii fii alaturi in momentul acesta urat din viata lui..foarte bine..te admir pentru ca eu l-as fi scos pe usa de prima oara cand auzeam ca m-a inselat oricare ar fi fost motivul zambet Dar ai putea foarte bine sa nu il mai bagi in seama. Nu vorbeste cu tine, nu vorbi. Nu se uita la tine, nu te uita la el. Vrea sex, zii ca nu. Vrea mancare, zii sa isi faca. Vrea haine curate, zii sa isi spele. Si cand o sa inceapa sa iti reproseze ceva atunci poti sa ii zici ca daca te-ar respecta poate te-ar interesa si pe tine de el.

Dar presupun ca nu poti sa il tratezi asa ca il iubesti si vrei sa ii fii alaturi !!! Ceea ce e pacat, pentru ca din ceea ce descrii nu v-a ajunge nicaieri...sau as putea sa iti dau eu vreo doua finaluri si nu cred ca ti-ar placea nici unul ochi peste cap

05.06.2012 11:35
flish
Locatie: Villeneuve St Denis
Poate e, poate nu e depresie.

Din pacate tu nu ai niciun atu in jocul asta.
Daca ii esti alaturi el va continua relatia cu cealalta femeie, daca nu ii esti alaturi el va continua relatia cu cealalta femeie.
Sa zicem ca peste ceva vreme ii trece si se intoarce inapoi la tine 100%. Il mai crezi? Poti sa mai ai incredere in el ca a trecut printr-un eveniment unic si de aici inainte totul va fi bine?

Bineinteles ca ai putea sa tragi niste atuuri si sa te hotarasti sa le joci, dar este important sa intelegi ca poti sa castigi runda si sa-ti pierzi sotul.

Deci cel mai important lucru este sa te hotarasti ce vrei tu de fapt.
Daca e musai sa ramai cu acest sot, atunci fa orice ca sa ramai cu el. O sa trebuiasca sa te tarasti destul de mult la picioarele lui totusi. Sau cel putin asa se vede acum situatia.
Daca e musai sa fie el fericit, atunci incearca sa intelegi ce-l face pe el fericit si da-i asta. Dar e posibil ca raspunsul sa fie ca cealalta femeie il face fericit.
Daca pe primul loc este copilul, atunci condu situatia in functie de ce este cel mai bine pentru copil.
Daca vrei sa fii tu fericita, atunci gandeste-te cum e fericirea asta si incearca sa ajungi acolo.

Situatia e prea inaintata ca sa existe chiar si cea mai mica garantie ca lucrurile vor merge bine intre voi doi in viitor. Psiholoaga te poate ajuta, dar chiar daca mergeti amandoi nu este posibil sa-l convinga pe sotul tau ca e fericit cu tine, daca el nu este. Si nu este nici de dorit sa incerce sa-l convinga de asta.

Ce spun eu este ca nu trebuie sa te agati de anumite actiuni ca fiind niste pasi absolut necesari pentru a ajunge la o anume solutie.
Tu inca nu stii unde vrei sa ajungi. Afla.

Si incearca sa lasi deoparte mandria. Da te-a ranit unde doare mai rau, da se pare ca nu esti deajuns de buna ca femeie si sotie, da nu te mai iubeste, da si-a gasit pe alta in timp ce era cu tine si tot asa. Sau poate e doar confuz si de fapt el te iubeste, dar tu nu i-ai fost alaturi asa cum ar fi trebuit sa fii, nu l-ai inteles destul, si tot asa si tot asa.
Din ce spui tu vina e pe tine oricum ai da-o, nu prea conteaza ce gandeste el.
Asta e o chestie de mandrie - toata responsabilitatea cade pe tine. Lasa mandria deoparte.

E posibil sa tragi linie si sa mergi mai departe. Nu ca ar fi usor, dar e posibil

05.06.2012 2:27
zuzalina
or Effective vs Efficient: Being effective is about doing the right things, while being efficient is about doing the things in the right manner.
mda...asta e jocul, despre asta vorbim: daca face ceea ce trebuie sau ce e corect...si mai cred ca este a lose-lose-situation, pentru toti cei 4 implicati: sotie, sot, amanta si copil...si mai cred ca nu exista vinovat(i), ci doar oameni care se schimba

totusi, ce e mai bine pentru copil?
1. sa traiasca rupt intre cei doi oameni care i-au fost universul pina mai ieri? sa-si duca o existenta dubla, doua case, doua familii? cu o instanta care hotaraste pentru el?
sau
2. sa traiasca cu frustrarile celor doi adulti captivi, cu inteparurile dintre ei, cu certurile, cu atmosfera tensionata din casa?
ambele sunt la fel de rele, cred eu...ambele marcheaza pe viata...deci? atunci care este calea corecta?
pedepseste-l si da-l afara! pai e sigur pedeapsa? poate asta vrea, sa aleaga altcineva pentru el...arata-i cum e fara tine si daca lui i se pare fezabil sa-si spele, gateasca, duca gunoiul etc. singur-singurel?
eu nu vad atuuri....vad umilinte, da...si vad furie bine-meritata...si vad multa tristete...nu vad vinovati....vad, in schimb, victime...si mai vad o relatie care s-a terminat

06.06.2012 4:45
Manucrissa
zuzalina ai dreptate, insa vezi tu eu una as prefera sa termin o relatie asa pe cai amicabile decat sa stau si ma distrug si pe mine si pe copil. Pentru ca oricum e greu si pentru el, oricat de mici sunt isi dau seama de situatia dintre parinti.

Si da, ai dreptate, si eu consider ca din ceea ce zice ea relatia lor s-a terminat. Doar ca ea nu vrea sa realizeze si inca mai spera ca o sa revina la normal. Insa chiar daca el o lasa pe amanta, eu una intr-o situatie asa nu as putea reveni la normal pentru ca as avea tot timpul umilinta in cap.

Sunt multe de scris asa din afara. Insa cea care tre sa ia decizia e ea, dar ea nu cred ca e pregatita sa infrunte realitatea.

06.06.2012 8:48
Amalian
am citit tot ceea ce ati scris si probabil ca unele lucruri sunt adevarate, probabil ca din afara asa se vede situatia..........eu cred pe zi ce trece tot mai mult ca sotul meu este in depresie si ca partea cu „amanta” (refugiul acesta) este doar un amanunt (e adevarat ca unul foarte dureros pt mine)......ideea este alta: sotul meu e daramat, vede numai partea neagra a lucrurilor si are o nepasare si o goliciune legata de tot ceea ce il inconjoara......nu are ceva perosnal cu mine desi si eu am contribuit la starea lui actuala.......eu personal m-am mai linistit, in masura in care m-am putut linisti si accept situatia si starea lui ca fiind o boala (sunt convinsa de asta), m-am hotarat sa ii fiu alaturi, nu am voie sa fiu dura sau sa il parasesc in aceste momente (oamenii aflati in depresie at cand sunt lasati singuri asa cum cer ei ajung sa se urasca si mai mult pt ca toata lumea ia parasit si recurg la masuri extreme), el oricum se macina enorm chiar daca in aparenta pare ca face nimic si nu gandeste nimic doar zace, in sufletul lui se dau mii de batalii si nu e in stare sa faca nimic. Am tot citit despre depresie in ultimele saptamani si e foarte urata, chiar de neimaginat si destul de greu de acceptat de persoanele aflate intr-o stare normala. Asadar m-am hotarat sa ii fiu alaturi si sa lupt cu el si alaturi de el si pentru el pana in momentul in care totul va fi bine, chiar daca poate la capatul acestei perioade noi doi nu o sa mai fim un cuplu, consider ca in acest moment sanatatea lui si viata lui sunt mai importante decat mandria mea sau poate un an din viata mea pe care sunt dispusa sa il pierd pentru ca acest om sa isi revina la normal si sa poata duce o viata linistita. Poate eu l-am dezamagit si nu am fost tot ceea ce el si-a dorit si poate nu o sa mai putem fi niciodara NOI insa pentru toti anii frumosi si pentru toate amintirile minunate eu CRED ca merita sa ii fiu alaturi in aceste momente.
06.06.2012 10:15
DJ
Locatie: Bucuresti
----------
zuzalina a scris:
or Effective vs Efficient: Being effective is about doing the right things, while being efficient is about doing the things in the right manner.
mda...asta e jocul, despre asta vorbim: daca face ceea ce trebuie sau ce e corect...si mai cred ca este a lose-lose-situation, pentru toti cei 4 implicati: sotie, sot, amanta si copil...si mai cred ca nu exista vinovat(i), ci doar oameni care se schimba

totusi, ce e mai bine pentru copil?
1. sa traiasca rupt intre cei doi oameni care i-au fost universul pina mai ieri? sa-si duca o existenta dubla, doua case, doua familii? cu o instanta care hotaraste pentru el?
sau
2. sa traiasca cu frustrarile celor doi adulti captivi, cu inteparurile dintre ei, cu certurile, cu atmosfera tensionata din casa?
ambele sunt la fel de rele, cred eu...ambele marcheaza pe viata...deci? atunci care este calea corecta?
pedepseste-l si da-l afara! pai e sigur pedeapsa? poate asta vrea, sa aleaga altcineva pentru el...arata-i cum e fara tine si daca lui i se pare fezabil sa-si spele, gateasca, duca gunoiul etc. singur-singurel?
eu nu vad atuuri....vad umilinte, da...si vad furie bine-meritata...si vad multa tristete...nu vad vinovati....vad, in schimb, victime...si mai vad o relatie care s-a terminat
----------

Zuzalina, nu ca in tot ce ai scris in rest n-ai avea dreptate, dar de unde l-ai scos pe sot victima? Ca din punctul meu de vedere el e calau sau sursa raului.

06.06.2012 11:00
zuzalina
bun, Amalian, that's the spirit! sarut
acum sti ce vrei, si asta e minunat...iti doresc putere si succes sarut nu exista probleme pe lumea asta fara rezolvare, uneori oamenii se intorc si din moarte, deci fii deschisa la minte si departeaza-te emotional de ceea ce se intimpla, si totul va fi bine...daca nu te lasi doborita emotional, oricare va fi deznodamintul acestei povesti, va fi unul bun, previzibil, pentru care esti pregatita sarut

06.06.2012 11:11
zuzalina
hmmm...de ce este si sotul victima? pentru ca pare sa fie sfisiat emotional de ceea ce traieste....orice ar trai el acolo, nu e fericit cu ce i se intimpla, pare prins intre ce trebuie si ce ii trebuie, care sunt doua lucruri diferite...care are legatura cu cam toata viata lui, inclusiv la locul de munca (spunea Amalian la inceput ca nici de munca nu mai este la fel de interesat)
06.06.2012 11:27
flish
Locatie: Villeneuve St Denis
Da, e bine ca te-ai hotarat. Ma bucur si pentru tine si pentru sotul tau si pentru copilul vostru.

Daca intr-adevar e depresie, atunci:

Sfatul meu de om care a ingrijit deja o persoana grav bolnava psihic este sa iti planifici cat mai multe pauze.
Gaseste cat mai multi oameni care sa aiba grija de copil. Du-l cat mai des la bunici sau la alte rude si prieteni si ai grija sa inteleaga si copilul si prietenii ca asta urmeaza sa fie situatia pe termen lung.

Ai grija sa iesi din casa cu prietenele tale cat mai des si sa discuti despre subiecte neutre ca sa zic asa: nu despre copil, nu despre sot, nu despre depresie. Discuta despre farduri, chiar daca nu folosesti, despre politica, chiar daca nu te intereseaza, si despre asigurarile de inundatie, chiar daca nimeni din familia ta nu e afectat. Intelegi ideea

Continua sa te duci la psiholog, asta te va ajuta foarte mult pe tine.

Desi nu prea ai cum sa scoti un om din depresie, desi intr-adevar e posibil sa nici nu mai vrea sa traiasca, exista mereu sanse ca situatia sa se rezolve.
Din pacate este ingrozitor de posibil sa te distrugi pe tine. Eu am trecut foarte aproape de momentul asta si 4 ani mai tarziu nu cred ca mi-am revenit complet.
Sfatul meu extrem de egoist si realist este ca mai bine sa planga mama lui decat mama ta. Daca simti ca cedezi gandeste-te la copil, care are nevoie macar de un parinte, si lasa-l in plata domnului pe sotul tau.

Sper sa treceti cu totii cu bine peste asta.

p.s. Atat timp cat mananca, se spala si nu se drogheaza cu nimic (pastile sau alcool in principiu) e inca buna situatia. Daca se schimba si cu un mm situatia si incepe sa refuze mancarea si igiena e momentul sa-l duci la spital impotriva vointei lui.
Vorbeste si cu parintii lui si explica-le din timp ce vrei sa faci ca sa nu-ti faca probleme mai tarziu.

06.06.2012 11:40
DJ
Locatie: Bucuresti
----------
zuzalina a scris:
hmmm...de ce este si sotul victima? pentru ca pare sa fie sfisiat emotional de ceea ce traieste....orice ar trai el acolo, nu e fericit cu ce i se intimpla, pare prins intre ce trebuie si ce ii trebuie, care sunt doua lucruri diferite...care are legatura cu cam toata viata lui, inclusiv la locul de munca (spunea Amalian la inceput ca nici de munca nu mai este la fel de interesat)
----------

OK, dar e victima cui? Nu tot a lui? Si atata timp cat tu esti cel care a pornit totul mai conteaza ca nici tie nu ti-e bine? Cum i-ar putea fi cuiva mila de tine?
Nu stiu, poate am eu un mod de a vedea lucrurile in alb si negru....


Amalian, eu iti doresc mult putere si succes!

06.06.2012 2:21
zuzalina
DJ...daca am fi toti la fel, ar fi o plictiseala pe planeta cum rar trag cu ochiul rad rad rad rad
fiecare are varianta lui de poveste, chiar daca e vorba de scufitza rosie sau viata in general....care poveste se schimba pe parcurs, pentru ca noi ne schimbam, uitam, intelegem altfel si altele, avem revelatii etc.

07.06.2012 8:01
Amalian
Din nou am avut o seara aprinsa :( ...... ieri s-a purtat mai rece si mai ciudat cu mine decat de obice, parca asteptam din moment in moment sa spuna GATA, atat a fost, dar nu a facut-o si de aceea am pus eu intrebarea. ”Ce e cu tine, ai luat o hotarare?” Raspunsul nu a venit insa ci se pare ca doar a avut o zi din aceea ffff proasta mai ales ca a vb la tel cu femeia aceea cam 2 ore in total, adica din ora in ora cate 10 minute......mi se pare cumplit in continuare.......zic ce zic si gandesc una insa mi se rupe sufletul cand ma gandesc unde am ajuns. Vreau sa las lucrurile sa decurga intr-un anumit fel dar nu reusesc nicicum.....ma omoara incapatanarea si nepasarea lui, nu vrea sa faca nimic, nicicand si nicicum. Nu vrea sa auda nici de mine nici de medic, vrea pur si simplu sa vegeteze in continuare si atat, problema este ca mai depune cate un minim de efort ca sa fie bine si zambaret insa din cate discutam ulterior si asta il face pe urma sa pice si mai rau :( .....groaznic.
In momentele de judecata limpede isi cere scuze pt suferintele care mi le cauzeaza, se simte prost pt ceea ce face, sufera ca este indiferent fata de copil, insa totul se rezuma la cateva minute de discutie si apoi incepe o noua zi mai urata si mai fara tel decat precedenta.
Nu cred ca ne indreptam catre nimic bun.......dar nici nu stiu catre ce ne indreptam, simt doar ca nu il intereseaza nimic din ceea ce face si ca nimic si nimeni nu il atinge intr-un mod pozitiv.

07.06.2012 7:43
Kurai_Lucy
Locatie: undeva in Ardeal
am tot urmarit subiectul asta...de cateva ori am si vrut sa scriu dar m-am oprit...
oricum, mi se pare ca te torturezi teribil, eu in situatia asta in mod clar as lua o pauza pe termen nedelimitat de la aceasta relatie.am inteles ca exista si un copil, cred ca ar trebui sa te detasezi de toate astea, sa te focusezi pe copil, pe tine, pt ca in momentul asta mi se pare ca esti intr-un punct mort, s einvarti in cerc si toata situatia asta tensionata nu face bine nimanui, mai ales copilului care e la mijloc si care simte toate tensiunile.
ia o pauza, fa-ti ordine in viata, in ganduri, detaseaza-te si...mai vezi mai incolo ce se intampla.
nu vreau sa par nedreapta fata de sot...dar nici nu cred ca e deprimat , cred ca e doar satul, plictisit cine stie...?mi se pare ca nu are niciun pic de respect fata de tine si/sau relatia voastra, poate ar fi bine si pt el sa aiba o pauza si sa vada ce simte si ce si-ar dori pe viitor.
din pacate am vazut destule cazuri unde comportamentul barbatului a fost f asemenator cu ce descrii tu, femeia s-a facut toata praf sa il ajute pe saracul, s-a sacrificat, s-a daruit, si s-a ales dupa o vreme buna cu un sut in fund...de la barbatul cu pricina...si cu justificarea ca "draga am stat cu tine din mila pana acuma , nu puteam s ate las ca erai prea indragostita de mine..dar acum chiar nu te mai suport"...si in timp ce el statea din mila, cica, cu dansa, si era servit si tratat regeste, mai umbla si cu altele, ca cea de langa el era plictisitoare, alergand atata dupa el... trist
e clar ca nu rezolvi nimic sa tot stai cu gura pe el, e clar ca nu il intereseaza si nu da doi bani pe ce vrei tu d ela el...asa ca ...ia mai trimite-l la plimbare, vezi-ti de tine, si daca isi va da seama la un moment dat ca te iubeste si isi doreste cu adevarat sa fie cu tine sa aveti o familie, nu are decat sa alerge el dupa tine....
sau desigur te poti amagi si chinui asa in continuarepana cand aceste lucruri vor deveni normalitate si le vei accepta... trist

07.06.2012 11:28
mianda
Locatie: Gorj
El vrea sa-l eliberezi si tu te tii ca scaiul de el...

Nu e depresie, e doar reactia lui de aparare in fata ta. Ii este frica sa faca el primul pas asa ca-ti forteaza tie limitele.

Spune-i ca tu te-ai saturat si propune-i sa divortati ... vei vedea ce repede-i vine cheful de viata!

08.06.2012 8:07
Amalian
Constat ca sunt atat de slaba :((( imi vine sa urlu!!!!
Lui i se rupe de mine si de suferinta mea si eu stau in genunchi in fata lui si ma umilesc in ultimul hal, amagindu-ma ca ceva bun se va intampla si totul va reveni la normal. :cry:
Nu imi vine sa cred cum reactionez si ca nu sunt in stare sa pun piciorul in prag :( , si voi pe forum si cele doua prietene ale mele imi spun acelasi lucru: sa imi vad de viata mea si sa il ignor sa il indepartez, daca vine la mine bine daca nu inseamna ca asta este.
De ce nu pot?????????
Ieri ma umilit din nou si am incercat sa fiu dura, i-am cerut sa aleaga, am zis ca nu mai pot, ca nu am ce sa astept in situatia de fata......el ma inseala, eu sufar si automat sunt nevasta cicalitoare......nu am cum sa ii acord lapte si miere in acesta situatie asa cum ar vrea el. I-am zis sa isi faca geanta si sa plece si......nu a vrut......mi-a cerut timp pana in 15.06 sa vada ce e cu el si ce vrea. :(
Sincer nu stiu daca se va rezolva ceva si mi-e frica de inebunesc de gandul ca va alege sa plece......clar sunt slaba si el vede asta.....posibil ca sa stea cu mine doar din mila, nu stiu ce sa zic........
Ma simt infiorator, nu sunt in stare sa fac nimic si sa ma concentrez la nimic mai mult de cateva minute......

08.06.2012 8:29
Kurai_Lucy
Locatie: undeva in Ardeal
nu zice nimeni ca este usor sa treci prin aceasta situatie.este normal si firesc sa te simti asa.
dar cu cat mai mult o lungesti, cu atat vei fi mai confuza, si va fi si mai dificil.
----------
citat:
I-am zis sa isi faca geanta si sa plece si......nu a vrut......mi-a cerut timp pana in 15.06 sa vada ce e cu el si ce vrea. trist
----------

da ce se intampla in data de 15 ? ii vine brusc mintea la cap?! prostit rad
este viata ta si numai tu ai dreptul sa decizi ce vrei sa faci.dar daca vrei sa fii respectata si iubita incepe tu prin a face asta.dovedeste ca te respecti si te iubesti tu pe tine indeajuns ca sa nu te mai lasi manipulata , calcata in picioare, santajata emotional.
detaseaza-te, nu ai cum sa vezi lucrurile obiectiv sau la rece atata timp cat continui in aceasta situatie.
----------
citat:
mi-e frica de inebunesc de gandul ca va alege sa plece....
----------

dar de ce ti-e frica, mai exact??de ce esti atat de disperata?nu e sfarsitul lumii...si poate nici sfarsitul relatiei...dar daca ar fi, de ce este atat de grav?
gandeste-te nu doar la tine (ai vrea ca viitorul tau sa fie exact ca si prezentul? pt ca daca nu faci ceva in sensul asta, va merge in aceasta directie si poate chiar mai rau).gandeste-te la copilul tau.are nevoie de tine, sa fii acolo pt el, nu sa fii toata imprastiata si praf pt sotul care nu isi da niciun interes pt tine sau pt familie.gandeste-te bine care iti sunt prioritatile.
numai bine!

08.06.2012 8:39
ocrisu
Locatie: Ploiesti
----------
Amalian a scris:
Ma simt infiorator, nu sunt in stare sa fac nimic si sa ma concentrez la nimic mai mult de cateva minute......
----------

La asta ar trebui sa lucrezi cel mai intens, draga mea...concentreaza-ti toata atentia asupra ta...nu el, nimeni altcineva nu te va scoate din starea asta decat tu, prin propria vointa...
Stiu ca e greu, dar nu te mai gandi la el...lasa-l in plata Domnului, nici macar nu-i mai cere sa-si revina...nici sa plece...nu-i mai acorda atata atentie in defavoarea ta si a copilului tau...

08.06.2012 9:51
ralu-mada
Intelegerea este o strada cu doua sensuri, si trebuie circulate amandoua.

Iti inteleg perfect durerea si frustrarea, senzatia de insuficienta, senzatia ca nu faci ceea ce trebuie..insa daca persoana pe care o doresti langa tine nu te vrea, nu ai ce face. Nu o sa reusesti decat sa iti faci mai mult rau singura , sperantele desarte secatuindu-te mai rau decat dezamagirile, pentru ca dezamagirea e un rau infaptuit la un moment dat, iar speranta, un rau continuu....
Posibil ca ati gresit amandoi, in foarte putine cazuri greseala este de o singura parte, daca este in vreunul… si ce mai conteaza asta, acum ?!
Incearca sa te regasesti pe tine, sa preiei controlul asupra propriei persoane si nu mai continua sa traiesti intr-o confuzie infinita ... Nu trebuie sa iti fie teama, nu trebuie sa te victimizezi, si pe viitor sa fii constienta ca o relatie e mai mult sau mai putin o lupta continua, in care cei doi incearca, daca vor, sa se sincronizeze emotional si pe restul planurilor. Cand ceva iti lasa senzatia de rau, probabil ca este rau. Daca nu primesti ce oferi, incearca in primul rand sa afli de ce si daca nu primesti un raspuns cinstit (sau mai multe), nu are rost sa iti terfelesti sufletul incercand sa fii ceva pentru cineva care nu te vrea, ci pastreaza-ti demnitatea…
Daca nu poti gasii intelegere pentru simplul fapt ca nu exista, accepta situatia, si apeleaza la cineva specializat, care te poate ajuta mai mult decat orice sugestie primita aici .
Si intotdeauna sa iei in calcul, ca intr-o relatie, de multe ori diferentele de temperament dintre cele doua persoane, daca nu sunt intelese, duc la foarte mult rau. Cauta informatii despre temperamente, o sa te ajute sa intelegi de ce este asa greu sa cantati amandoi aceeasi melodie, daca nu va cunoasteti nevoile care variaza foarte mult de la om la om.

Realitatea doare, stiu, dar te scuteste de mai multa suferinta pe viitor. Iar daca n-ai invatat din greseli esti condamnata sa le repeti iar si iar...si iar .

Si pentru ca ai nevoie de timp pentru a-ti linge ranile, incearca altceva: pune-te la punct. Mergi la coafor. Incearca un fitness, o sauna, un coafor... iesi in oras. Fa toate astea mai ales cand este el acasa. Si ai grija sa lipsesti cateva ore, chiar daca in rastimpul asta nu faci nimic altceva decat sa te uiti pe garduri sau afise... Fa-o cat mai des cu putinta, iar in week-end ia-ti si copilul cu tine la plimbare.
Si chiar daca acum nu iti surade ideea, incearca, pofta te asigur ca vine mancand...

08.06.2012 11:22
flish
Locatie: Villeneuve St Denis
Mi-e teama ca Amalia nu are nevoie de solutii, ci de incurajari. Solutiile exista, au fost expuse si sunt destul de evidente de altfel.

Din pacate e greu sa primesti incurajari aici, atat timp ca perceptia este ca-ti faci rau singura.
Pot sa spun ca te inteleg si stiu exact prin ce treci. Din pacate nu exista cale de iesire, nu exista rezolvare usoara.

Banuiesc ca stii deja ca, daca e intr-adevar depresie, faze de genul asta o sa ai in fiecare zi. Chiar de mai multe ori pe zi. Tot ce sper este ca iti cunosti limitele si nu pici si tu odata cu el.

Chestia cu responsabilitatea, vointa, bunavointa, intelegerea, gandirea logica si orice altceva de genul asta nu se aplica in niciun fel unei persoane cu o astfel de afectiune psihica. Eu am fost si pacient si ingrijitor. Si nu doresc nimanui sa experimenteze situatiile astea. E imposibil pentru cineva din afara sa inteleaga ca omul respectiv nu mai are nicio legatura cu realitatea.
Daca ar fi sa aleg as prefera sa fiu pacient totusi.

08.06.2012 12:11
ralu-mada
Eu sincer, chiar nu inteleg de ce se tot insista pe tulburare depresiva (care se regaseste in stadiul de ipoteza) . Din pacate, vad ca in afara unei presiuni relative, tradusa printr-o oarecare comunicare, nu se iau alte masuri, iar in cazul unei confirmari, poate fi depistata intr-o forma avansata...

... Amalia nu are nevoie de solutii, ci de incurajari.
incurajare la ce...la sperante desarte create pe supozitii false, pe ganduri ireale?

Din pacate nu exista cale de iesire, nu exista rezolvare usoara.
Cale usoara nu va fii, dar cu siguranta exista o cale de iesire ..Amalian e singura in masura sa decida cum si cand vrea sa paseasca pe ea...

11.06.2012 11:46
Amalian
Va multumesc inca odata pt toate mesajele, sunt bine venite indiferent de continut, in fiecare am gasit cate o replica sau cate o parere care m-au ajutat.
Sper ca noi sa fi intrat intr-o alta etapa, dupa o cearta intensa pe care am avut-o in acest weekend sotul meu a luat o hotarare: VREA sa faca ceva, vrea sa iasa din acesta stare si a ales sa mergem mai departe impreuna, sa luptam impreuna ca sa depasim acesta criza.
Ne este teama si mie si lui de un eventual esec insa am decis sa nu ne mai gandim la asta si sa mergem mai departe sa construim totul de la zero centimetru cu centimetru in fiecare zi.
Am incredere ca este puternic si ca o sa reusim.

11.06.2012 1:51
ralu-mada
Ma bucur. Sper ca data aceasta sa fie cea buna !

Rabdare, curaj si perseverenta ...

11.06.2012 2:50
Lucion
Mie mi'e mult mai usor daca cunosc cit de cit ce se'ntimpla sau s'a'ntimplat. Incearca sa aflii care'i treaba cu femeia, oare?, cealalta.
Se poate ca'i maritata sau mai are pe cineva, nu vrea sa se mute in orasul unde locuiti, poate'i gravida sau alte lucruri asemanatoare.
Sint de acord cu tine ca sotul tau ieste bolnav si, daca poti, trebuie ajutat; poate nu'i prea tirziu. Daca spun ca'i bolnav nu vreau sa'i iau apararea numai sa arat ca'i slab, cel putin in aceasta situatie.

11.06.2012 10:23
zuzalina
----------
Lucion a scris:
Mie mi'e mult mai usor daca cunosc cit de cit ce se'ntimpla sau s'a'ntimplat. Incearca sa aflii care'i treaba cu femeia, oare?, cealalta.
Se poate ca'i maritata sau mai are pe cineva, nu vrea sa se mute in orasul unde locuiti, poate'i gravida sau alte lucruri asemanatoare.
Sint de acord cu tine ca sotul tau ieste bolnav si, daca poti, trebuie ajutat; poate nu'i prea tirziu. Daca spun ca'i bolnav nu vreau sa'i iau apararea numai sa arat ca'i slab, cel putin in aceasta situatie.
----------


ooo, daaaaa...tu lipseai, zau asa ochi peste cap
rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad rad

12.06.2012 7:48
Kurai_Lucy
Locatie: undeva in Ardeal
Amalian iti doresc din suflet sa gasiti impreuna o cale sa va (re)descoperiti dragostea. zambet
03.07.2012 5:09
Denisz
Locatie: Bucuresti
Problemele de depresie trebuie luate foarte in serios...avand in familie un astfel de caz va pot spune ca depresia este o boala si trebuie tratata ca atare. Din cauza unei despartiri fratele meu ajunsese de nerecunoscut, parintii mei erau foarte ingrijorati, eu eram socata si nu as fi crezut niciodata ca o depresie te poate aduce intr-o stare atat de proasta. Din fericire am apelat la timp la ajutorul unui psiholog si si-a revenit.
La cat am citit despre depresie am inceput sa-mi dau seama cand cei din jur incepe sa aiba astfel de stari si acum ma tem ca o prietena de-a mea este la un pas de depresie. O sa fiu alaturi de ea si o sa o sprijin. Pe site-u; www.depresiv.ro am gasit o groaza de informatii care ma vor ajuta sa o sustin psihic pentru ca din nefericire momentan ea nu isi permite sa mearga la psiholog.

12.07.2012 11:24
Amalian
Nu am mai scris de multaaa vreme desi m-am tot gandit la asta.....azi sunt putin mai libera si m-am gandit sa o fac. Asa cum am scris in ultima postare am decis sa o luam de la zero si asta am si facut, avem o luna de zile si desi inca nu este totul roz lucrurile se deruleaza favorabil. Am facut schimbari de look, de comportament, de atitudine atat eu cat si sotul meu si in acest moment pot spune ca ne construim pic cu pic relatia. Dupa indelungi discutii am ajuns la conluzia ca nu a fost depresie ci o indragostire adolescentina de unde au degenerat si celelate stari :(
S-a incheiat relatia si sper din tot sufletul ca nu mai exista nici un pericol in acest sens, cel putin asa simt eu momentan.
Au mai existat cateva momente de comunicare in acesta luna intre ei dar asta este....s-a mai aruncat cate o propozitie, nu stiu de ce si nu pot intelege dar sunt convinsa ca vor disparea si acestea in cel mai scurt timp.
Simt afectiunea sotului fata de mine si fata de copil asa cum nu am mai simtit-o de ffff multa vreme si nu cred ca s-ar putea preface o perioada atat de indelungata, cred ca daca nu ar mai vrea sa fie langa noi ar fi ales sa plece si nu sa stea sa se prefaca ca ii este bine.
Vine acasa de la servici cat poate de repede, avem activitati impreuna, facem iesiri in weekenduri, nu isi mai petrece timpul pe calculator (a redus la 1/3 timpul alocat jocurilor), sper eu ca lucrurile merg din ce in ce mai bine si asa va ramane.
Stiu ca nu exista garantii nici acum dar eu sper ca nu e prefacatorie. Va dati seama ca increderea mea e zero din pacate si trebuie sa ma bazez pe ceea ce simt, dar am ales un drum si deoacamdata sunt multumita de ceea ce am ales.
Va multumesc ca m-ati citit si m-ati sfatuit atata timp.

12.07.2012 12:01
zuzalina
daca tu esti impacata cu situatia, atunci sper sa va mearga bine pe viitor
bravo!

13.07.2012 12:50
flish
Locatie: Villeneuve St Denis
In primul rand ma bucur ca nu e depresie!

In al doilea rand va urez mult succes!

13.07.2012 4:03
DJ
Locatie: Bucuresti
Amalian iti doresc sa fii fericita si sa ai sufletul impacat si usor!
16.07.2012 8:40
BMel
Amalian ti-am citit povestea si te-am admirat, in primul rand pentru sinceritatea ta, pentru modul in care ti-ai deschis sufletul si n-ai "inflorit" nimic.
Vroiam sa-ti scriu dar nu ma consideram buna de sfaturi, insa de un lucru eram mereu sigura si tind sa-ti spun acum, mai ales pt ca ai atins si tu ideea principala.
Atatia ani, amintirile toate cu voi si copilasul vostru, emotiile tuturor trairilor, cu bune cu rele, nu se pot uita sau sterge, indiferent ce sa fi fost in sufletul lui, pe voi nu avea cum sa va inlocuiasca, si de pleca, undeva, ceva din el ramanea mereu cu voi si aceea femeie nu reusea niciodata sa-i umple acel gol.
Tu, chiar daca ai recunoscut la inceput ca ai pus lucruri in fata relatiei voastre, ai lasat sa va raciti poate, esti si acum indragostita de el, si nu pot fi decat de acord cu toate deciziile tale, chiar daca ele te-au purtat prin iaduri, eu cred si am crezut mereu, atata timp cat omul iubeste nu are voie sa renunte.
Va doresc absolut tot binele din lume, va doresc liniste si armonie si ca relatia voastra sa dainuie pana la adanci batranete si sa ne fie invatatura de minte la toate, ca indiferenta este poate cea mai grava maladie a unei iubiri.

30.07.2012 1:48
Sorii
Eu cred ca daca zice ca este in depresie ar trebui sa incerci sa-l ajuti sa o depaseasca..iti recomand site-ul depresiv(.)[ro], care va poate ajuta cu informatii despre depresie si chiar si cu sfaturile unui psihiatru. Aveti mare grija de relatia voastra si incercati sa va impacati!
13.09.2012 12:15
depresie
elennaa
dragele mele, sunt noua pe site si sper sa nu supar pe nimeni cu interventia mea. fiind singura din al doilea trimestru de sarcina, eu recunosc ca nu as fi facut fata situatiei fara un psiholog bun. am citit aici pareri pro si contra psihologului. poate acela nu a fost o alegere inspirata, insa nu se poate generaliza. nu as fi putut fi mama daca nu mergeam sa imi rezolv problemele cu ajutorul unui specialist. astfel ca eu va recomand sa apelati la un psiholog decat sa va consumati acasa.
13.09.2012 4:18
DianaBarbu
Buna! Sunt fericita mamica a unui copil de doua luni. Am trecut si eu printr-o stare depresiva, dar mi-au fost aproape tot timpul sotul si familia. Pe langa asta, am cautat ajutor pe internet si am dat de site-ul depresiv.ro unde am citit multe articole care m-au ajutat. Am apelat si la sfatul psihiatrului de acolo care mi-a raspuns rapid si m-a ajutat sa trec mai repede peste situatie. Acum ma bucur de Irinuca mea si ma gandesc la un al doilea copil!
26.11.2012 2:49
Amalian
Revin dupa muuuult timp si totusi nu foarte mult atunci cand astepti ca ranile sa se vindece :(
Relatia merge bine, cea mai problematica este increderea din pacate, nu vrea nicicum sa creasca :cry: , sotul meu pot spune ca si-a schimbat f mul comportamentul insa tot ceea ce a fost si tote prin care am trecut m-au marcats e pare mai mult decat m-am asteptat.
As avea nevoie de un sfat din partea voastra, daca m-ati putea ajuta cu o parere ar fi minunat pt mine sa pot lua o hotarare (as vrea sa vad si cum gandesc alte persoane).
As avea posibilitatea sa ii fac sotului meu un test, sa vad in ce masura este adevarat tot ceea ce imi spune, ca ma iubeste, ca vrem sa fim impreuna ca totul in cealalta parte s-a terminat si ca nu il mai intereseaza sau ca nu ar mai da nici un semn in aceea directie indiferent ce s-ar intampla. Pot sa ii fac un test in acest sens, e adevart ca implica si un mic risc ca sa zicem asa si nu stiu daca sa actionez sau nu. Voi cum ati proceda?
Prietena mea imi spune ca este gresit! Ca daca imi este bine sa las lucrurile asa cum sunt, ca inca procesul de vindecare nu s-a incheiat si sa nu zgandar lucrurile daca nu este nevoie.
Va multumesc anticipat pt comentarii.

26.11.2012 3:15
krmnn
http://www.parinti.com/modules.php?name...15#1300615

Va rog sa semnati si voi petita asta on line... si va doresc multa sanatate si voua si puilor vostri !!!!
E in scopul ajutarii copiilor cu hemofilie pentru care statul nu face nimic sa le amelioreze starea, agonia si durerea...Haideti sa-i ajutam noi, prin semnarea petitiei...Daca suntem mai multi, nu vor putea ignora aceasta categorie de bolnavi!!! Va multumesc!!!

26.11.2012 3:53
zuzalina
----------
Amalian a scris:
Revin dupa muuuult timp si totusi nu foarte mult atunci cand astepti ca ranile sa se vindece trist
Relatia merge bine, cea mai problematica este increderea din pacate, nu vrea nicicum sa creasca plang sau sunt foarte trist , sotul meu pot spune ca si-a schimbat f mul comportamentul insa tot ceea ce a fost si tote prin care am trecut m-au marcats e pare mai mult decat m-am asteptat.
As avea nevoie de un sfat din partea voastra, daca m-ati putea ajuta cu o parere ar fi minunat pt mine sa pot lua o hotarare (as vrea sa vad si cum gandesc alte persoane).
As avea posibilitatea sa ii fac sotului meu un test, sa vad in ce masura este adevarat tot ceea ce imi spune, ca ma iubeste, ca vrem sa fim impreuna ca totul in cealalta parte s-a terminat si ca nu il mai intereseaza sau ca nu ar mai da nici un semn in aceea directie indiferent ce s-ar intampla. Pot sa ii fac un test in acest sens, e adevart ca implica si un mic risc ca sa zicem asa si nu stiu daca sa actionez sau nu. Voi cum ati proceda?
Prietena mea imi spune ca este gresit! Ca daca imi este bine sa las lucrurile asa cum sunt, ca inca procesul de vindecare nu s-a incheiat si sa nu zgandar lucrurile daca nu este nevoie.
Va multumesc anticipat pt comentarii.
----------


nu cauta, nu zgindari, nu-ti va aduce nimic bun....discuta cu el, el trebuie sa resadeasca increderea intre voi, nu sa-ti demonstrezi tu...ce-ai putea face? s-o contactezi pe ea, sa-ti confirme ca s-a terminat totul? si daca ea iti spune ca-s mai fericiti ca niciodata, o s-o crezi? de ce ar fi ea mai credibila ca el?
eu zic sa stai cuminte si sa astepti, sa iei zilele fiecare asa cum vin, sa nu mai scotocesti, sa nu cauti explicatii si sa nu faci scenarii

asta e parerea mea, de fosta "cealalta" femeie
dar tu faci ce vrei, e casnicia ta in joc

26.11.2012 3:59
Amalian
multumesc frumos pt sfat!
am sa incerc sa ma concentrez pe prezent si mai ales pe viitor
tocmai am primit de la sotul meu un mail cu o invitatie la munte in acest weekend.... :wink:

26.11.2012 4:07
zuzalina
perfect! traieste clipa si lasa ginditul, ca nu aduce nimica bun! trag cu ochiul
02.04.2013 2:13
depresie
geo87
Si eu sunt de acord cu faptul ca singura metoda sigura de tratare a depresiei este vizita la psihiatru. Am trecut printr-o situatie dificila acum ceva timp si am dat intamplator peste www.depresiv.ro, o platforma foarte bine pusa la punct despre depresie. Asta m-a determinat sa vad lucrurile altfel si am facut ce trebuia sa fac.
01.02.2016 2:58
C0druta81
Buna tuturor. am gasit intamplator acest forum si l-am citit pe nerasuflate. M-am confruntat si eu cu aceiasi situatie acum ceva vreme si numai eu stiu prin ce am trecut. Eu si sotul meu aproape ca ajunsesm la divort. Intamplarea a facut ca niste prieteni sa ne recomande pe doamna psiholog Camelia Dracsineanu care m-a ajutat extrem de mult.

Pagina
http://www.parinti.com/modules.php?name=Forums&file=print&topic_id=40964
a fost generata de pe site-ul
http://www.parinti.com.