· articole
· intamplari
ultimele mesaje   |   reguli  |   ajutor  |   lista membrilor
Ultima vizita a fost

Index www.parinti.com > Sanatatea copiilor >Sanatate > tratament pentru tuse
< subiectul anterior :: subiectul urmator > pagina 1, 2, 3  »
subiect nou  raspunde
autor tratament pentru tuse     
muztu




Locatie: US
Copii
Eca
Peter

06.07.2003 4:56   tratament pentru tuse  citat 

Fetelor, va rog frumos ajutati-ma si pe mine cu niste "retete de la bunica" contra tusei. Ecaterina de doua zile a inceput sa tuseasca destul de rau si nu stiu ce sa ii mai fac. Stiu cand eram mici si tuseam mama ne facea un amestec de ou crud si nu mai stiu cu ce. Parca am citit si pe forum, aici, cate ceva, dar tot caut de vreo jumate de ora si nu gasesc.
Ajuuutor.
Multam aniticipat de raspunsuri.


sus

Denunta
Roby




Locatie: Japan
Copii
Roberta-Manami: 18 ani, 9 luni

06.07.2003 7:03     citat 

Nu stiu daca te ajuta cu adevarat dar asta este tot ce am gasit in revista Formula AS:

Ceapa-tusea si bronsitele sunt vindecate cu decoct de ceapa.Se iau doua cepe intregi,cu tot cu coaja,de marime medie,se spala si se pun la fiert in 1 si 1/2 cana de apa,timp de un sfert de ora.Se bea decoctul cald,indulcit sau nu,pe stomacul gol si fara alte adaosuri.Ceaiul are un gust nu tocmai placut,insa actioneaza foarte rapid si se zice ca nu exista leac mai bun contra tusei si durerilor de gat si de piept.

Insanatosire grabnica!!!

Mirela


sus

Denunta
Cora





06.07.2003 7:21     citat 

Muztu astea sint ce cautai?
http://parinti.com/modules.php?name=For...ght=muguri
http://parinti.com/modules.php?name=For...ght=muguri
http://parinti.com/modules.php?name=For...light=tuse

Sanatate Ecaterinei... mai caut si eu solutii...


sus

Denunta
muztu




Locatie: US
Copii
Eca
Peter

06.07.2003 7:35     citat 

Roby, multumesc mult, din pacate fiica-mea abia bea ceai de tei, dar sa ii mai dau si ceai de ceapa cred ca imi da afara totul. Dar am sa retin "reteta".

Cora, sarumana, hai ca m-ai salvat. Am vazut ca scria Anne de ou crud cu lapte caldut. Asta vroiam sa aud si nu imi mai aduceam aminte.

Sper in seara asta sa putem dormi, ca de doua nopti tuseste in continuu. trist


sus

Denunta
Cora





06.07.2003 8:03     citat 

Muztu, uite ce am mai gasit eu legat de tratamente naturiste pt. tuse:
Tusea apare datorita iritatiei cailor respiratorii, iar tratamentul este diferentiat. In prima faza iritativa, tuse seaca, se recomanda plante emoliente, iar in faza de coctiune, plante expectorante cu continut bogat in uleiuri volarile. Infuziile sau decocturile se beau calde eventual indulcite cu miere. Dintre plantele emoliente, pentru faza iritativa se recomanda:
- LUMANARICA (Flores Verbasci) infuzie din o lingurita de flori la o cana de apa, care se bea treptat in cursul zilei.
- MACUL DE CAMP (Flores Rhoeados) infuzie - o lingurita la o cana de apa; se bea intreaga cantitate fragmentata in cursul unei zile.
- NALBA DE CULTURA (Flores et Florium Malvae) NALBA MARE (Flores et Radix Althaeae). Din flori si frunze se prepara o infuzie - o lingurita la cana de apa. Se beau 2 cani pe zi. Din radacini se prepara un macerat la rece, din o lingurita la cana de apa rece, timp de 30 minute, la care se adauga apoi un varf de cutit de bicarbonat de sodiu; se bea treptat in cursul zilei.
- POTBALUL (Flores et Folium Farfarae) infuzie din 1-2 lingurite la cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi. Infuzie concentrata din 2-3 linguri la cana de apa; se ia cate o lingura la 2-3 ore.
- TEIUL (Flores Tiliae) care are si proprietati expectorante. Infuzie din 1-2 lingurite la cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
- PATLAGINA (Folium Plantaginis) infuzie , o lingura la cana de apa; se bea treptat in cursul unei zile.
Pentru faza de coctiune a tusei, se recomanda plante expectorante:
- CIUBOTICA CUCULUI (Flores et Radix Primulae) infuzie din flori 1-2 lingurite la cana de apa. Decoct pe radacini (la care se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu) se beau 2-3 cani pe zi.
- MUGURI DE PIN (Turiones Pini) infuzie din o lingurita la cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.
- ULEI DE PIN se iau pe o lingurita cu zahar 3-4 picaturi de 5-6 ori pe zi. La copii doza e pe jumatate.
- SCAIUL VANAT (Herba Eryngii Plani) decoct din 2 linguri la cana de apa. Se iau 4-6 linguri pe zi.
- IARBA MARE (Radix Inulae) decoct din 3-4 linguri la cana de apa. Se iau 4 linguri pe zi.
- IENUPARUL (Fructus Juniperi) infuzie cu 2 lingurite la cana de apa. Se beau 3-4 linguri pe zi. Decoct diluat cu 10-20 bace la litru; se beau 2 cani pe zi. Ceai pectoral (Formula Plafar) care are in compozitie plante cu actiune emolienta, expectoranta, fluidifiante ale secretiei bronhice, precum si antiseptice. Infuzie cu 1-2 lingurite la cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.


Alte tratamente legate de tuse gasesti aici si aici.


sus

Denunta
Denise




Copii
Tyron.B: 18 ani, 6 luni
Imara Romina Luona: 13 ani, 11 luni
Amylyn: 19 ani, 9 luni

06.07.2003 9:24     citat 

buna
pt. tuse de astea uscate cum se zice aici sint siropuri le cumperi peste tot.
cit despre ceapa ...........eu una stiu ca ceapa .............o ceapa mare o tai in citeva bucati si pui pe o farfurie si pui in camera copilului pe noptiera ajuta foarte bine la raceli si deschid atit nasul infundat si face bine la caile respiratorii.
nu numai pt. copii dar si pt. adulti ..............darrrrrr un singur lucru e ca pute rad


sus

Denunta
Nina




Locatie: M-Ciuc
Copii
Nina-Cristina: 17 ani, 9 luni

07.07.2003 9:57     citat 

Noi am folosit ceai de cimbrisor, de la farmacie, indulcit cu miere, si a ajutat-o pe micuta noastra.

sus

Denunta
muztu




Locatie: US
Copii
Eca
Peter

07.07.2003 12:46     citat 

Sarumana fetelor pentru raspunsuri. Voi incerca sa fac rost de cat mai multe plante cand ajung in tara. scot limba

Denise, e adevarat ca se gasesc siropuri peste tot, dar m-am saturat sa bag in ea asemenea siropuri si sa nu vad nici un rezultat. trag cu ochiul


sus

Denunta
Denise




Copii
Tyron.B: 18 ani, 6 luni
Imara Romina Luona: 13 ani, 11 luni
Amylyn: 19 ani, 9 luni

07.07.2003 4:16     citat 

ehe muztu da daca acele siropuri nu ajuta si nu se vede nici un rezultat atunci cred cai timpul sa mergi la nenea doctor cu ea si sa vezi ce mai are de zis si ala scot limba

sus

Denunta
Misilina




Locatie: Japonia
Copii
Oana Monica: 19 ani, 11 luni
am nascut deja!

08.07.2003 5:42     citat 

Cand eram in Ro aveam un doctor pediatru super bun . Omul era aproape de pensie, dar pus la punct cu orice noutate aparuta in domeniul pediatriei si in plus mergea si pe metode mai naturale(cand se putea). El m-a invatat sa fac siropelul si mai stiu destule persoane care il foloseau cu succes.
Cand Monelul meu tusea ii dadeam un siropel facut de mine. Siropelul continea zeama de lamaie, glicerina( de la farmacie) si miere. Se ia o lamaie potrivita si se fierbe putin in apa( ca sa aibe mai multa zeama), se stoarce zeama intr-o cana potrivita, se adauga 20 ml glicerina si apoi se pune miere pana ce se umple cana. Se amesteca si se tine la rece.Ii dadeam trei lingurite pe zi. Era foarte bun la gust.

Mihaela


sus

Denunta
CORINA




Locatie: BUCURESTI
Copii
DRAGOS-ANDREI: 18 ani, 1 luna

08.07.2003 3:55     citat 

Eu am gasit un sirop la farmacie din plante -STODAL . Se iau cam 4-5 lingurite pe zi atit adultii cit si copiii. La mine a mers.

sus

Denunta
xyzadita




Copii
Andreea: 18 ani

10.07.2003 3:38     citat 

Pentru gand am o reteta care este buna, minuni nu face dar e buna.
O cana de lapte caldut in care se adauga un galbenus de ou proaspat de o zi, doua, nu din ziua in care l-a ouat gaina si o lingura-lingurita de miere. Se amesteca bine si se bea.
Sper sa o ajute, asta daca te incumeti sa incerci!
Insanatosire grabnica!


sus

Denunta
alina_bm




Locatie: baia mare
Copii
ingeras: 13 ani, 10 luni
david marius: 9 ani, 6 luni

04.11.2009 10:09     citat 

buna
am gasit cateva remedii naturiste ,sper s ava ajute:


Tratamente naturiste pentru tuse si gripa


In perioada de iarna, vremea rece si umeda declanseaza, o serie de "boli de piept", adesea cu complicatii mai mult sau mai putin grave, in functie de gradul de scadere a imunitatii. Durerea de gat si tusea sunt simptomele cel mai des intalnite in bolile aparatului respirator. Tusea constituie o reactie de eliminare a corpurilor straine patrunse in caile respiratorii (fragmente de alimente, corpuri dure, gaze iritante, produse inflamatoare, mucozitati).

La fel de frecventa in sezonul rece este gripa, o boala acuta, contagioasa, care, desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, trebuie sa fie tratata cu mare grija, pentru a evita complicatiile agravante.

Ca urmare a stimularii unor terminatii nervoase din mucoasa respiratorie, se declanseaza o inspiratie scurta si adanca urmata de o expiratie brusca, spontana si zgomotoasa, datorita inchiderii traheei, in grade diferite.

Tusea uscata este provocata de iritatiile mucoaselor care captusesc caile respiratorii. Fiind fara expectoratii, devine foarte obositoare si greu de suportat, repetandu-se, la scurte intervale, atat ziua, cat si noaptea.

Tusea umeda consta din eliminarea unor secretii ale mucoaselor cailor respiratorii (sputa, mucus, secretii nazale, sange), care invelesc eventuale corpuri straine din plamani si le transporta spre exterior prin miscari ritmice si bine coordonate ale cililor.

Tusea convulsiva, denumita pertusis, este o boala infecto-contagioasa, intalnita frecvent la copii prescolari si scolari, mai ales la varste sub 3 ani, punandu-le viata in pericol. Dupa o incubatie de 7-14 zile, se declanseaza inflamatia acuta a cailor respiratorii, cu crize violente de tuse spastica, mai ales noaptea, uneori cu varsaturi. In bronhii se aduna cantitati mari de secretii, la inceput fluide si apoi vascoase, care necesita a fi eliminate pentru a evita asfixierea si voma. In timpul crizelor, bolnavul devine cianotic (se inroseste sau se invineteste usor), nu are pofta de mancare, ochii ii lacrimeaza si se ineaca cu propriile secretii care se ingramadesc in piept si franeaza respiratia, provocand starea de raguseala. Maladia poate sa dureze circa 6 saptamani, desi respiratia gafaitoare (denumita "cantecul cocosului") persista, in unele cazuri, cateva luni de zile, mai ales pe fondul unei noi infectii sau iritari ale cailor respiratorii superioare. La copiii sub 2 ani, tusea convulsiva este o boala foarte grava, cu complicatii care pot duce la o mortalitate de 1-2%.

Tratamente recomandate pentru tuse

Cea mai frecvent utilizata reteta in medicina casnica are la baza ceapa, din care se prepara un suc stors din aproximativ 100 g ceapa coapta in spuza, din care se beau cate 2-3 linguri.

O alta reteta foloseste un decoct din doua cepe cu coaja, taiate marunt, si trei nuci zdrobite, fierte impreuna intr-un litru de apa, timp de 10-15 minute; se indulceste cu miere de albine si se bea intreaga cantitate prin inghitituri mici, in cursul unei zile, avand efecte emoliente, expectorante si imuno-stimulatoare.

Actiune deosebita in calmarea tusei are infuzia din flori de tei, un valoros remediu natural, cu o multitudine de calitati neurosedative, antispastice, sudorifice, antiinflamatoare ale cailor respiratorii superioare, emoliente ale secretiilor pulmonare si expectorante. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita flori uscate la 200 ml apa clocotita si se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere sau zahar.

Alte infuzii pentru calmarea tusei folosesc:

flori de soc, podbal, salcam, bujor (petale), mac rosu (petale), trandafir de dulceata (petale), lavanda, nalba mare, ciubotica-cucului, lumanarica, piersic, porumbar;
frunze de menta, patlagina, salvie;
iarba de isop, cimbru, cimbrisor, busuioc, trei-frati-patati, sunatoare, cimbru de cultura, busuioc salbatic, catuse, sovarv, brancuta, toporasi, unguras;
muguri de brad si pin;
fructe zdrobite de ienupar, maces si fenicul (pentru copii).

Sunt mult utilizate cateva amestecuri de plante, pentru eficienta lor in combaterea tusei:

patlagina, lumanarica, podbal, soc si mierea ursului;
lumanarica, ciubotica- cucului, nalba mare;
tei, ciubotica-cucului, nalba de gradina, cimbru de cultura, isop, trei-frati-patati, fenicul;
patlagina, tei, podbal, coada-soricelului, limba-mielului, limba-cainelui, muschi-de-piatra.

Alte produse antitusive sunt siropurile din muguri de brad si de pin.

Comprese si bai fierbinti

In uz extern sunt eficiente:

comprese calde pe gat si piept, in faza de debut, cu decoct de musetel;
comprese cu bitter suedez aplicate pe piept, dupa ungere prealabila cu alifie de galbenele;
cataplasme cu rasina de brad topita in ceara (parti egale);
cataplasme calde cu faina de mustar, cu faina de in sau frunze proaspete de branca ursului;
bai fierbinti de maini si de picioare, dimineata si seara, timp de 8 minute, cu extract de nalba mare, mac, menta, iarba mielului, rotungioara, patrunjel si toporasi (in parti egale);
frectii pe piept, de 3 ori pe zi, cu amestec din 2 linguri ulei de ricin si 1 lingura ulei de terebentina dupa care se inveleste cu o patura.

Apiterapia recomanda:

miere de albine (4 linguri) amestecata cu 4 linguri unt si 100 ml alcool rafinat 30%, din care se ia cate o lingura dimineata, pe nemancate;
polen (3 ligurite pe zi), pentru imbunatatirea imunitatii;
tinctura de propolis (30 de picaturi) se amesteca cu 2 linguri de miere si se iau cate 3 lingurite pe zi. Se pot adauga si 2-5 picaturi de ulei volatil de ghimbir, menta sau brad.

Retete garantate, cu remedii la indemana

Regimul alimentar va fi obisnuit, dar cu ratii sporite de legume proaspete (varza, salate crude, ridichi negre) si de fructe (in special gutui), mesele calde fiind servite dupa accesele de tuse. Se recomanda:

suc de lamaie obtinut prin stoarcerea unei lamai intr-un pahar cu apa calda, se indulceste cu zahar sau miere de albine si se bea cu inghitituri rare;
sirop din 250 ml suc de morcov proaspat, amestecat cu 3 linguri zahar si putina apa; se fierbe pana se ingroasa ca un sirop si se iau 3-4 lingurite pe zi;
sirop din 100 g catei de usturoi zdrobiti, care se infuzeaza, timp de 15 minute, in 250 ml apa clocotita; se adauga 200 g zahar si se iau cate 2 linguri pe zi;
decoct din 100 g frunze de salata verde in 150 ml apa; se fierbe 5 minute, se indulceste cu miere si se beau cate 2 ceaiuri caldute pe zi;
lapte fierbinte intr-o cana, indulcit cu miere si o lingura de sirop sau decoct de ceapa sau praz, care se consuma dimineata si seara;
sirop cu extract natural dintr-o ridiche neagra, care se taie in doua jumatati egale si, in fiecare parte, se face o scobitura cu ajutorul unei linguri de fier; se umple, ras, cu miere, iar dupa 6 ore se formeaza un sirop cu extract din ridiche care se bea, avand efecte emoliente si imuno-stimulatoare. Prepararea se repeta cu aceeasi ridiche de 2-3 ori pe zi, astfel ca tusea sa fie oprita dupa 2 zile consecutive de tratament;
fiertura dintr-un pumn de ovaz intr-un litru de apa data in clocot 5 minute; se strecoara, se adauga 3 linguri miere de albine, zeama unei lamai sau 2 linguri sirop de zmeura si se bea cate o cana in fiecare dimineata, pe stomacul gol;
fiertura dintr-un stiulete de porumb cu boabe galbene si cocean rosu intr-un litru de apa; cand lichidul se coloreaza se strecoara si se bea caldut, timp de 2-3 zile;
amestec din 10 cepe taiate marunt si cateii de la o capatana de usturoi curatati si dati pe razatoare; se fierbe 5 minute intr-un litru de lapte, se indulceste cu miere de albine si se ia cate o lingura, la intervale de 2 ore, cu bune efecte in tusea convulsiva.

Regimul de viata

Intrucat tusea convulsiva are un caracter infectios, se recomanda izolarea bolnavului la domiciliu intr-o incapere bine incalzita si aerisita. Se interzice, in mod categoric, fumatul atat bolnavului, cat si persoanelor care intra in incaperea celui suferind.

Zilnic se va face gimnastica respiratorie pentru reglarea functiilor plamanilor, precum si un masaj energic, cu degetul, in scobitura osului stern de la baza gatului.

Dintre toate asa-zisele remedii, cele care trebuie cu desavarsire ocolite sunt la copiii care au intrat in contact cu bolnavii de tuse convulsiva sunt "vaccinarea preventiva",vaccinul dizenteriei sau tratamentul cu gamma-globulina, care nu asigura catusi de putin cresterea rezistentei la infectii. Dimpotriva, acestea scad imunitatea si rezistenta la boala.

Gripa, o boala contagioasa

Gripa este o boala acuta, destul de frecventa in sezonul rece al anului (ploi reci, vanturi, ceata, ninsori, viscole, temperaturi foarte scazute). Are un caracter infecto-contagios, fiind provocata de peste o suta de tulpini de virusuri gripale (din serotipurile A, B, C).

Transmiterea bolii se realizeaza, de la persoane bolnave, prin picaturile de saliva emise prin tuse, stranut sau vorbire, punand in pericol sanatatea celor din jur, mai ales la copii, bolnavi de afectiuni cronice, persoane slabite si in varsta de peste 65 de ani, cu carente vitaminice acute si cu sistemul imunitar scazut.

Simptome ale bolii

Dupa o incubatie de cateva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse seaca, iritanta, stranut, febra mare (39-400C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzatie acuta de frig, dureri de cap, lacrimare, dureri si roseata in gat, raguseala, dureri articulare si musculare, indispozitie, oboseala, somnolenta, stare de astenie asociata cu transpiratie.

Desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, gripa trebuie sa fie tratata cu mare grija, pentru a evita complicatii agravante: pulmonare (bronsita, laringita, sinuzita, angina, pneumonie severa), neurologice si digestive (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale), apoi conjunctivita, meningita, otita, pericardita, miocardita si chiar decese bruste la copii si batrani, in numai 24-48 ore. Cele mai frecvente epidemii de gripa survin pe neasteptate si sunt declansate in aglomeratii urbane, in colectivitati de muncitori si, mai ales, la copiii din crese, gradinite, scoli si camine.

Tratamente fitoterapeutice

Sunt recomandate ceaiuri fierbinti din plante medicinale cu proprietati neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive si de protectie fata de contaminarea virotica. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparata din scoarta de salcie.

Luate intern, sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei si de soc (cate 1-2 lingurite la o cana de apa), din care se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine, avand actiune sudorifica pentru declansarea transpiratiei.

Consumate separat, sunt eficiente infuziile din:

flori de ciubotica-cucului;
frunze de coacaz negru si salvie;
herba de cimbru, isop, busuioc, unguras, tintaura;
fructe de anason.

Sub forma de decoct, prin fierbere 5-10 minute (2 linguri la 250 ml apa, din care se iau 3-4 linguri sau 2-3 cani pe zi prin inghitituri rare), se folosesc:

radacini de ciubotica-cucului si brusture;
scoarta de salcie pentru combaterea durerilor musculare;
herba de ghintura, scai vanat si traista-ciobanului.

Un decoct utilizat mult in medicina casnica se prepara din 3 cepe, care se fierb in 600 ml apa, pana scade continutul la jumatate. Dupa strecurare se adauga trei linguri miere de albine si o lingurita tinctura de gentiana, din care se ia cate o lingura din ora in ora.

Amestecuri de plante recomandate

Formule de amestecuri cu mare eficienta sunt:

flori de tei si soc, frunze de menta, herba de nalba mare si fructe de maces;
flori de tei, frunze de salvie si eucalipt;
flori de tei, soc si musetel, herba de cimbrisor si sovarv, radacina de cerentel si scortisoara (infuzie indulcita cu miere);
flori de tei si soc, herba de tintaura si papadie, scoarta de salcie si conuri de hamei;
flori de tei, soc, musetel, lumanarica, porumbar si cretusca si scoarta de salcie (decoct cu efecte sudorifice in infectiile gripale);
flori de tei, soc, salcam si trifoi rosu, frunze de coacaz negru si urzica, herba de sovarv si scoarta de salcie (infuzie indulcita cu miere).

Efectele acestor ceaiuri cresc simtitor daca se adauga o lingurita de scortisoara si cuisoare, macinate fin, care au actiune antivirotica.

Alte preparate valoroase sunt:

tinctura de tintaura, din 20 g herba macerata 5 zile in 100 ml alcool 70%, din care se iau cate 30-40 picaturi de 3 ori pe zi, cu 60 minute inainte de mese;
tinctura din 4 linguri de radacini de papadie tocate marunt si macerate 3-4 ore in 500 ml rachiu; se bea cate un paharel de 3 ori pe zi pentu combaterea frisoanelor;
bitter suedez, din care se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi in ceai sau apa, cu 30 minute inainte de mese.

Frectii pe piept cu otet aromatizat

In tratamentele externe sunt recomandate:

inhalatii cu aburi fierbinti din infuzie de busuioc, menta, musetel si chimion sau picaturi de ulei de pin si lavanda (de 2-3 ori pe zi dintre care una seara la culcare);
frectii cu otet aromatizat cu flori de lavanda (40 g), frunze de menta (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrisor (10 g) si fructe de ienupar (10 g); din amestec se iau 100 g la 1 litru otet care se macereaza 7 zile, se strecoara si se fac frectii pe piept;
frectii cu macerat din boabe de ienupar (zdrobite si lasate 7 zile in 250 ml alcool 40%) sau cu otet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, din 100 g petale de trandafir (de dulceata) in 100 ml alcool 70% si 900 ml otet; se strecoara prin tifon cu stoarcere si se fac 2-3 masaje pe zi;
masaj general cu ulei eteric de molid pentru a mari capacitatea de rezistenta a organismului, intarirea psihicului si redarea increderii in fortele proprii;
bai fierbinti la picioare cu flori de soc si fan, sare (6 linguri la 2 litri apa) sau faina de mustar (250 g si o lingura sare la 5 litri apa) pe durata de 10-15 minute, cu adaos treptat de apa fierbinte.

Alimentatia recomandata

In primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentatie usoara, cu multe lichide (1,5 - 2 litri pe zi) sub forma de ceaiuri, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfecla rosie, varza rosie, tomate) si sucuri de fructe (lamai, portocale, grapefruit, mere).

Treptat, se introduc in hrana zilnica lapte cald, iaurt, frunze proaspete de marar mestecate permanent si cruditati (salata verde, broccoli, varza, sfecla rosie, morcov, castraveti, tomate, patrunjel, ceapa, ridichi, hrean, 2-3 catei de usturoi inghititi intre mese). Se mai adauga rasol din carne de vita, paste fainoase, compoturi indulcite cu miere de albine si fructe zemoase (caise, mere).

O combinatie savuroasa se poate obtine amestecand sucul de la 200 g lamai cu miere de albine si scortisoara.

Intre mese se vor lua cate 1-2 lingurite de bitter suedez si o lingura cu fructe de catina alba.

Dupa scaderea febrei este indicat vinul de cirese (1 kg fructe la 1 litru vin si cateva linguri de miere), care se fierbe 10 minute la foc mic si se consuma cate un paharel (50 ml) inainte de mesele principale.
Ratiile de alimente la masa vor fi mai reduse, pentru ca organismul sa poata lupta impotriva bolii si fara consum energetic suplimentar in digerarea excesului de alimente.
Se va evita consumul de afumaturi, mezeluri, grasimi animale, exces de oua, conserve, fasole uscata, condimente iuti, cafele si bauturi alcoolice tari.
Bolnavul va evita locurile aglomerate, mai ales unde sunt persoane contaminate de gripa. La declansarea bolii se impune un repaus la pat timp de minimum 3 zile, de preferat in pozitie sezand, intr-o incapere bine aerisita si incalzita.

Impachetari cu otet de mere in cazul copiilor mici

La copiii mici cu febra mare se fac impachetari cu otet de mere si apa (1:1) sau bai generale cu apa la temperatura sub 35ºC pe durata de maxim 5 minute; dupa baie se pun comprese cu suc de lamaie imbibat pe o panza pusa in jurul gatului si pe piept, peste care se infasoara un sal din lana, cu urcare imediata in pat pentru a declansa transpiratia.

- adaptare dupa prof. univ. dr. Constantin I. MILICA -

sursa: www.ecolife.ro


Alte articole in legatura:
Infectii respiratorii de sezon
Vitamina C - surse naturale
Colonul iritabil - afectiune destul de frecventa
Vezi toate articolele din aceasta categorie Cele mai citite articole:
Ayurveda - Scop si obiective
NOU! TERAPIA CU APA DE IZVOR
Curs intensiv - Ayurveda
Pulberile din plante medicinale
Cele trei cerinte fundamentale pentru a avea o viata sanatoasa
Armonizarea polara cu ajutorul plantelor vindecatoare
Fructele uscate in dieta ayurvedica
Starea de ARMONIE in viziunea sistemului Ayurveda
Trupul si mintea
Vitaminele - sursa vietii
Comentarii utilizatori


Adauga comentariul tau, Acorda un punctaj: 12345 Comentariu


sus

Denunta
alina_bm




Locatie: baia mare
Copii
ingeras: 13 ani, 10 luni
david marius: 9 ani, 6 luni

04.11.2009 10:10     citat 

----------
xyzadita a scris:
Pentru gand am o reteta care este buna, minuni nu face dar e buna.
O cana de lapte caldut in care se adauga un galbenus de ou proaspat de o zi, doua, nu din ziua in care l-a ouat gaina si o lingura-lingurita de miere. Se amesteca bine si se bea.
Sper sa o ajute, asta daca te incumeti sa incerci!
Insanatosire grabnica!
----------


acest remediu e primul care il folosesc si eu pt copil

chiar are efect si e bun la gust

se bea cat mai caldut

multa sanatate


sus

Denunta
bubulina77




Locatie: Cluj
Copii
Thia: 12 ani, 2 luni
Patric: 10 ani

02.06.2010 3:31     citat 

----------
alina_bm a scris:
----------
xyzadita a scris:
Pentru gand am o reteta care este buna, minuni nu face dar e buna.
O cana de lapte caldut in care se adauga un galbenus de ou proaspat de o zi, doua, nu din ziua in care l-a ouat gaina si o lingura-lingurita de miere. Se amesteca bine si se bea.
Sper sa o ajute, asta daca te incumeti sa incerci!
Insanatosire grabnica!
----------


acest remediu e primul care il folosesc si eu pt copil

chiar are efect si e bun la gust

se bea cat mai caldut

multa sanatate
----------


oare de cate ori pe zi se bea??


sus

Denunta


< subiectul anterior :: subiectul urmator> pagina 1, 2, 3  »
Data este GMT + 2 Ore
subiect nou  raspunde
mergi la: