· articole · intamplari
|
 |
|
autor |
ingerasi mei rafael si antonio  |
pisu_pisu


|
19.01.2009 12:49 ingerasi mei rafael si antonio |
|
| |
|
am ezitat mult sa-mi scriu povestea dar in final m-am hotart in ideea ca o sa ma simt mai bine daca spun cuiva aceste lucruri sunt sigura ca voi ma veti intelege restul personelor din jurul meu imi spun lasa ca esti tanara si tot felul de chesti care dor pe sotul meu nu vrea sa-l supar ca il marcheaza tot ce ii spun si nu vreau sa-l supar ca face tot ce ii sta in putinta sa ma faca sa ma simt bine .povestea mea a nunta bucurie mare am aflat ca sunt insarcinata eram cei mai fericiti din lume totul a saptamini ,pana pe 27 decembrie 2006 cand sara fiind am intrat sa fac dus si m-au luat niste ameteli am zis ca nu este nimic ne-am baga in pat si au inceput sa ma ia niste dureri de mijloc m-am ridicat din pat sa ma plimb un pic in speranta ca o sa-mi treaca in clipa in care m-am ridicat a urgenta la spital cand am ajuns era prea tarziu bb murise si era cat pe ce sa mor si eu mi-au facut cezariana de urgenta ca aveam hemoragie interna a eu langa baietelul meu nu=mi imaginam viata fara el il vedeam peste tot nu vroiam sa vad pe nimeni si sa nu aud de nimic zicem in durerea mea ca nu mai imi trebuie niciodata copii eram sfasiat si inca sunt ca aceea durere nu mi-a pe mamale cu bb nu vroiam dar era ceva in subconstientul meu ;de cate ori trecem pe langa biserica aprindeam lumanari si ii rugam pe bunici mei sa aiba grija de el cum au avut de mine incet incet am inceput sa-mi revin la suprafata caci in sufletul meu au existat mereu acele clipe ;in 2007 m-am apucat serios de analize pt ca incepusm sa sper din nou sa fiu mama desi ma marca trecutul puteam sa jur ca nu se va mai intampla la fel am facut toate anlizele posibile si era totul ok pe 19 martie 2008 am aflat ca sunt insacinata eram in al 9-lea cer toata lumea imi garanta ca este ok la analize la eco super nici un indiciu de vreo problem eram fericiti visam ,ne certam pe nume baietelul nostru era cel mai frumos lucru pe care ni-l doream si nu faceam altceva toata ziua decat sa vb cu el si sa-i promit ca o sa fie cel mai fericit si o sa aiba tot ce isi doreste ,ne gandeam cum sa-l educam ca sa nu dam gres cu alte4 cuvinte traim intr-o poveste frumosa pana s-au implinit 37 desaptamani si in aceea zi tocmai imi trecuse prin minte ce patisem la prima sarcina dar mi se pare un vis urat si am trecut cu vederea iar seara am simtit o presiune sub burtica am luat un no-pa iar in urmatoarele 20 de secunde a am plecat spre spital exact cum eram imbracata am ajuns la spital in 7 min mie mi sa parut o vesnicie fratele meu conducea iar soutul meu ma mangaia pe burta si ii spunea lui bb sa reziste dar nu a ma lasat cu o suferinta pe care nu stiu cu sa o duc pana la capat ,nu inteleg de ce ma pedepseste dumnezeu ca nu am facut pacate nu am chiuretaje nu inteleg de ce imi da povara asta ata de grea asa de mult imi doream sa fiu mama sa ma strige cineva mama sa am pt ce sa traiesc si asa de tare ma doare ca nu toata lumea stie ce sa intamplat si trebuia sa ma opereze pe 23 dec si toata lumea imi trimitea mesaje de genu sa-ti traiasca sau ce ai nascut si vecini cand ma vad ma intreaba de imi vine sa plec departe sa nu ma mai intrebe nimeni nimic simt ca nimeni nu ma intelege nici macar mama mea care imi spune ca daca nu e sa fie asta e si ma dor ff tare toate vb desi imi este ff greu ce spun acum sper ca ingerasi mei rafael si antonio sa iba grija de ei acolo sus si sa nu uite ca mama lor ii iubeste ffff mult si nu va inceta niciodadta sa-i planga va iubesc mult
|
sus |
 |
|
|
alex_andra


Locatie: bucurestiCopii maria: 14 ani, 11 luni
|
19.01.2009 1:33 of Doamne |
|
| |
|
Foarte dureroasa povestea ta, crede-ma ca am citit-o cu lacrimi in ochi. asa este lumea nu te poate intelege doar tu stii ce simti. In astfel de situatii nu prea ai ce spune decat "imi pare rau" si cand ai nevoie de noi suntem alaturi de tine. Insa nu stiu daca stii ca exista si o adresa ( sper sa nu ma insel "www.biancabrad.ro"), incearca sa intri acolo sau sa dai un search pe google cu numele biancai si sunt convinsa ca iti va fii de ajutor site-ul respectiv, crede-ma.
Multa sanatate si toate cele bune.
|
sus |
 |
|
liana76


Copii Radu Stefan: 14 ani, 5 luni
|
19.01.2009 2:01 |
|
| |
|
Nu stiu ce sa spun. Parca si cuvintele dor in astfel de situatii. Stiu ca nu ai povestit pentru compasiune ci pentru a-asta nu iti scriu nimic compatimitor ci pot sa-ti spu doar: "Curaj! Sunt sigura ca intr-o zi Dumnezeu va repara tot ce ti s-a ma trec toti fiorii .....eu am avut 2 sarcini oprite in evolutie si un avort spontan si a prisos, vreau doar sa-ti spun ca iti doresc ca tu si sotul tau sa treceti peste aceasta tragedie, si sa aveti credinta in bunul Dumnezeu, ca intr-o zi veti avea bb mult visat! .................nu stiu daca te alina cu ceva, dar vreau sa-ti spun ca aici pe forum, eu stiu doua membre (poate sunt mai multe, eu decit povestea lor o stiu), care sper sa nu se supere pe mine daca le dau numele: connie_drg si steluzza care au trecut prin aceeasi tragedie si care au gasit taria de a a acum au amindoua cite un bb sanatos.
Imi cer scuze fata de ele ca le-am dat numele, nu vreau sa le rascolesc amintirile, m-am gindit doar ca poate te ajuta intr-un fel ...................
Multa sanatate iti doresc!
|
sus |
 |
|
pisu_pisu


|
20.01.2009 7:13 |
|
| |
|
da este adevarat nu am scris ca sa fiu compatimita ci pt a descarca ,pt a simti mai usurata si mai ales ca voi poate ma intelegeti si nu aud de la voi cuvinte de genu lasa ca ,nu mai trai in trecut dar daca ma credeti eu triesc acum ca intr-un vis un vis urat din care sper sa ma trezesc si sa fie totul bine;am intrat pe saitul biacai brad si mi s-au inodat lacrimile citind povestea ei ,am sa caut sa vad cand mai au loc intalnirile dep arinti cu ingerasi si am sa incerc sa-l conving si pe sotul meu sa mearga ,eu cred ca o sa ne ajute mult mai ales ca in viata normala nu poti sa aprinzi o lumanare pt un ingeras va multumesc fetelor imi sunteti de un real ajutor
|
sus |
 |
|
|
alex_andra


Locatie: bucurestiCopii maria: 14 ani, 11 luni
|
20.01.2009 11:34 |
|
| |
|
Tare ma bucur ca ti-a ajutor acel site. sunt convinsa ca ai incredere in Dumnezeu, si nu va vor lasa. Esti o femeie puternica si vei invinge.
pupici
|
sus |
 |
|
Luciaand


Locatie: Bucuresti
|
29.01.2009 2:45 |
|
| |
|
Draga pisu-pisu, sant alaturi de tine, stiu de pe pielea mea cum e, si eu am 2 ingerasi acolo sus. Mama nici unei adrese de pe internet nu te poate ajuta, nimeni, stiu, ca sant patita. Noi am pierdut si e si mai greu ca nu avem alt copil, sant altele care au pierdut, dar macar mai aveau un copil dinainte sau au fost norocoase si au facut imediat un copil dupa o singura pierdere. de la aceste persoane chiar ca nu ai ce invata, ca durerea lor e mai mica fatza de durerea ta, a la sfarsitul ultimului trimestru de sarcina... la a ingerasi-unde am scris la 32 de sapt si 5 zile cum am pierdut bb fara nici un simptom si ce analize am mai facut ca sa elimin toate cauzele posibile. Am pus si pe youtube niste videouri cu bb mea nascuta fara viata la 32 de sapt si 5 zile, altceva nu am ce sa mai fac, decat sa ma gandesc la ea, cat de perfect arata si cum si-a este bine, asa spuneau si ecografiile si dr.-ii, dar nici ei nu le stiu pe toate, m-am lamurit. Aici sant cu bebeulsa mea, in unele poze sant insarcinata cu ea in 1 trimestru cand eram in vacanta
www.youtube.com/watch?v=aVHv9GF-SU
www.youtube.com/watch?v=9YSysuvOH1M
http://www.youtube.com/watch?v=jbP37BxzGtA
|
sus |
 |
|
alis80


|
05.02.2009 10:14 |
|
| |
|
[b]pisu_pisu[/b],..ingrozitor..nu-mi vine sa cred ca se poate intampla asa ceva,..biet sufletul tau,..ce pot sa-ti
spun, ..curaj,..credinta ..putere,..dragoste, cred ca doar astea te mai pot ajuta..nici nu vreau sa-mi imaginez prin ce treci,..chiar a totusi care a de ce la 37 saptamani?..daca eu am atatea intrebari atunci oare tu cate ai???..iti doresc sa-ti fie mai bine..te imbratisez..o mamica de ingeras baietel nascut la 38 saptamani mort..
|
sus |
 |
|
Connie_drg


Locatie: BucurestiCopii Bianca Antonia: 14 ani, 11 luni am nascut deja!
|
20.04.2009 12:53 |
|
| |
|
pisu_pisu am dat intamplator peste un post de-al tau "decolare de placenta" si am intrat sa citesc de curiozitate... sa vad cine si in ce conditii a culmea povestea ta seamana incredibil de tare cu a doua ori si n-ai gasit un doctor bun care sa inteleaga ce problema de santatate ai....
si eu am pierdut doi copii... primul s-a am mers mai departe....
la al doilea copil (povestile noastre seamana ff tare, eram insarcinata cand am facut cununia religioasa in 2005) am facut toate analizele necesare, ecografii peste ecografii sa ma asigur ca totul va fi bine, dar la 37 de sapt. mi s-a am crezut ca a lung..., m-au monitorizat si atunci mi-au spus ca bataile inimii fatului sunt neregulate si ca ar fi o problema..., eu vroiam sa-l sun pe doctor sa vina, idioatele de asistente si doc. de garda spuneau "stai sa vedem, nu-l deranjam dc nu e cazul", eu aveam tel. in geanta care ramasese pe coridor si n-aveam cum sa-l sun...., pana la urma l-au sunat ele cand au vazut ca se ingroasa gluma, a cezariana, m-au operat... nici nu ma trezisem bine din anestezie si cretinul de doc. era langa patul meu spunandu-mi ca baietelul nu este bine deloc..., credeam ca am un cosmar, nu reuseam sa inteleg ce se petrece, incercam sa vb si nu puteam...., dar pana la urma am inteles...., creierul baiatului nu mai fusese oxigenat din cauza dezlipirii placentei si a sange rupte, eu facusem hemoragie interna, dar in partea de sus, pt ca nu mi-a aparate, l-au transferat de la elias unde nascusem la sp. municipal...., nu-mi venea sa cred ca mi se intampla asa ceva.... a langa el, cum am iesit de la el a nu mai stiu ce si a la el a ore conectat la aparate pana a
nu-ti mai spun cate mii si mii de intrebari fara raspuns am avut in cap, timp de luni de zile, nimic nu-mi putea alina suferinta, desi nu se vedea cat de mult sufar, am incercat sa merg mai departe, nu-mi mai doream copii, vroiam sa infiez, sotul nu era de acord...., spunea ca suntem datori cu inca o incercare...., a
am ramas din nou insarcinata la un an si ceva si am stat cu frica in san pana am implinit 36 de sapt. si atunci cu medicul meu am decis sa scoatem copillul, fara sa mai asteptam nici o zi in plus, am facut multe analize si ecografii, am gasit ca am o boala de sange care se cheama trombofilie, mi-am facut ff des analize la fundeni, am urmat tratament pe toata perioada sarcinii si de data asta am reusit sa am un copil sanatos si frumos..., am trei nasteri, doua cezariene si ... un copil, in sfarsit, acum ma gandesc ca-l vreau si pe al doilea...
dupa ce am nascut fetita n-am uitat prin ce experinte groaznice am trecut, doar s-au cicatrizat ranile...
asa ca nu trebuie sa-ti pierzi speranta ca intr-o buna zi vei fi mama, stiu ca e usor de spus, dar ti-o spune o femeie care nu mai credea ca se va intampla asta vreodata dar uite ca s-a sunt ff fericita acum
iti doresc tot binele din lume si ca dorinta de-a sunt alaturi de tine ,se pare ca varsta asta de sarcina nu e deloc buna pt unele din noi,la 37 am pierdut si eu un ingeras .Iti doresc multa putere sa lupti si s-o poti lua de la capat fiindca sunt sigura ca vi reusi.Dovada sunt eu si multe alte fete .
|
sus |
 |
|
pisu_pisu


|
22.11.2010 4:44 |
|
| |
|
stiu ca raspunsul meu vine cam tarziu dar am avut nevoie de timp sa-mi revin si iata vin cu vesti bune ,am facut si eu analize la Fundeni si am trombofilie ,am facut tratament si acum sunt insarcinata in 6luni si fac injecti cu clexane in fiecare seara pt a ne rugam la Dumnezeu sa fie bine pana la capat multumesc pt tot 
|
sus |
 |
|
Connie_drg


Locatie: BucurestiCopii Bianca Antonia: 14 ani, 11 luni am nascut deja!
|
22.11.2010 5:51 |
|
| |
|
ma bucur ca ai impartasit cu noi bucuria asta, multa bafta.. sunt sigura ca de data asta vei reusi sa nasti un copil minunat care o sa-ti aduca numai bucurie si eu am urmat acelasi tratament si am reusit, acum fetita mea are 2 ani si 7 luni sper sa ne povestesti cum merg lucrurile in continuare...
|
sus |
 |
|
vyronis


|
|
vyronis


|
|
vyronis


|
|
|
|