· articole
· intamplari
ultimele mesaje   |   reguli  |   ajutor  |   lista membrilor
Ultima vizita a fost

Index www.parinti.com > Copiii >1-3 ani > Prea multa libertate versus grija exagerata.
< subiectul anterior :: subiectul urmator > pagina 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  »
subiect nou  raspunde
autor Prea multa libertate versus grija exagerata.     
roxmaryn





16.10.2008 9:46   Prea multa libertate versus grija exagerata.  citat 

M-am intalnit cu aceeasi dilema la primul copil, iar acum cand Luca incepe sa umble peste tot, problema imi revine in minte. Vazusem zilele trecute cum o mamica povestea ca puiul ei a cazut si si-a spart un dintisor abia iesit.In trecut am fost de fata cand un copilas a cazut atat de rau in gura , incat si-a sfasiat efectiv, buza de jos, in doua parti care atarnau. Dintr-o cazatura banala va ramane cu semne pe viata.2 exemple din FOARTE multe pe care le-as putea da.
Recunosc, de fel sunt prea protectiva.Admir cumva mamicile care pot pastra distanta atunci cand copilul lor cade si-l lasa sa se descurce singur, chiar daca s-a lovit destul de rau.Eu nu pot fi asa.Mi-e teama pentru ei si de multe ori, recunosc ,le ingradesc un pic libertatea de miscare.
Acum intreb... Se merita pentru "educarea" copiilor in sensul "sa vada ce e bine si ce nu" sa riscam sanatatea lor?Sa risc sa-l las cu semne pe viata doar sa invete unde are voie si unde nu?Mai ales ca acum uneori si daca da de 10 ori cu capul intr-un loc, tot acolo se duce.Sa-l las sa bage ceva nepotrivit in gura, sa manance iarba, pietre, nisip, mai stiu eu ce doar de dragul de a ma considera o mamica "cool" , riscand tot felul de boli .Mi se pare nepotrivit prin prisma faptului ca ei nu pot face inca alegeri, nu stiu ce-i bine si ce-i rau iar datoria noastra ca parinti este sa-i ferim la aceasta varsta de orice le-ar putea dauna, sub orice forma.
Voi cum procedati...le dati libertate de miscare absoluta sau le taiati din start accesul la zone sau situatii care credeti ca i-ar pune in pericol?


sus

Denunta
abramburica




Locatie: Bucuresti
Copii
THAISA DANA TEODORA : 14 ani, 11 luni
MARIUS DANIEL LAURENTIU ANDREI: 10 ani

16.10.2008 10:16     citat 

Eu sunt de acord cu putina libertate, in sensul in care eu stiu se impieidca, se loveste relativ usor...nu la faza gen cade pe scari, se impiedica isi sparge dinti sau capul...
Eu cred ca se poate o cale de mijloc...si pana la urma exista nesansa ca sa se intample ceva nedorit si cand este tinut in atentie exagerata...
Exemplu...prietena mea super enervant de grijulie si exagerata la limitele imposibilului...cobora pe scari cu fetitza care a vrut sa se tina de balustrada si nu a lasat-o ca s-o tina ea sa nu cada copilul...si prietena mea din prea multa atneti s-a impiedicat si a tras si copilul dupa ea...noroc ca nu mai erau multe trepte si copilul mai mult s-a speriat decat sa se loveasca.
Eu zic ca e cu doua taisuri ambele situatii si mai este si vb de un pic de soarta, destin..


sus

Denunta
Onush





16.10.2008 10:41   Re: Prea multa libertate versus grija exagerata.  citat 

----------
roxmaryn a scris:

Acum intreb... Se merita pentru "educarea" copiilor in sensul "sa vada ce e bine si ce nu" sa riscam sanatatea lor?Sa risc sa-l las cu semne pe viata doar sa invete unde are voie si unde nu?Mai ales ca acum uneori si daca da de 10 ori cu capul intr-un loc, tot acolo se duce.Sa-l las sa bage ceva nepotrivit in gura, sa manance iarba, pietre, nisip, mai stiu eu ce doar de dragul de a ma considera o mamica "cool" , riscand tot felul de boli .Mi se pare nepotrivit prin prisma faptului ca ei nu pot face inca alegeri, nu stiu ce-i bine si ce-i rau iar datoria noastra ca parinti este sa-i ferim la aceasta varsta de orice le-ar putea dauna, sub orice forma.
Voi cum procedati...le dati libertate de miscare absoluta sau le taiati din start accesul la zone sau situatii care credeti ca i-ar pune in pericol?
----------


De ce trebuie sa fie ori - ori confuz De cele mai multe ori calea de mijloc e solutia, o cale de mijloc pe care fiecare dintre noi o gaseste pentru copilul lui in functie de felul de a fi al acestuia.

Nu cred ca vreun parinte responsabil isi expune la riscuri copilul de dragul educatiei asa cum nu cred ca "balonul de sticla" ar fi o solutie.

In casa, poti sa aduni din calea lui lucrurile casabile sau in care s-ar putea impiedica sau rani ... poti sa pui protectii la colturile pieselor de mobilier in care poate da cu capul, poti pune opritoare la usi ca sa nu se inchida peste degetele lui si poti asigura prizele ... afara poti sa mergi cu el in locurile de joaca si sa fii atenta la ceea ce face si sa ii explici de ce un lucru sau altul este bun sau nu, de dorit sa il faca sau nu ... sunt lucruri firesti pe care le poti face fara a fi exagerari... cred eu...

Nu cred insa in interdictia sub orice forma... copilul va gasi calea sa o ocoleasca daca curiozitatea ii da ghes.


sus

Denunta
roxmaryn





16.10.2008 11:14     citat 

Desi pare o cale de mijloc ce spui si eu ma regasesc in cele ce ai enumerat tu, multi ar spune ca nu este. Stiu parinti care ar gasi exagerat pusul de opritori la usi , mutatul mobilei in functie de nevoia lui de miscare si asa mai departe. "Lasa-l sa dea cu capul, lasa-l sa-si prinda mana, data viitoare stie ca nu are voie acolo" surprins Si daca baga o piatra in gura, treaba lui, lasa-l sa vada ca nu e buna :oBine, bine, dar poate face vreo hepatita, vreo infectie la stomac..etc. Mi se intampla foarte des sa aud chestii de genul asta si sa mi se spuna mie ca sunt exagerata. Adica cum..el nu a luat niciodata o gura de pamant? Ehhh, nici chiar asa! surprins
Copilul alearga, mama racneste din celalalt capat al parcului(e prea greu sa se ridice , plus ca tigara nu poate decat pe banca sa o fumeze) Cutaricaaaa, nu mai alerga, o sa cazi, vezi ca iei un leagan in cap..etc. Dupa care se loveste, si-o ia peste diverse parti ale corpului..etc. Se duce il zmuceste bine...ai vazut..ti-am zis..data viitoare sa nu mai faci asa! Acum zic..e normal poate sa nu te "oparesti" prea tare cand e vb de un copil de scoala spre exemplu, dar cand vb de un copil de 1-3,4 ani , ce te astepti sa "inteleaga el doar din faptul ca-l certi sau il avertizezi?
De ce sa-l las sa cada de cateva ori de pe canapea, "sa invete" cum se face, in loc sa-i arat eu cum si sa-l incurajez sa o faca?Luca a priceput imediat cum se face. Acum se pune pe burtica si se taraste cu piciorusele pina in afara canapelei, apoi si mai mult, incet, pina ajunge cu picioarele jos si gata...


sus

Denunta
Onush





16.10.2008 11:27     citat 

Acum fara nici o suparare, din punctul meu de vedere, un parinte ca cel descris de tine nu e un parinte responsabil, nu e un etalon pentru mine si faptul ca ma judeca nu ma intereseaza cat de putin.

sus

Denunta
vera_g




Locatie: Turnu Severin
Copii
Mircea-Mihai - superb
14 ani, 3 luni

16.10.2008 1:38     citat 

Eu cred ca sunt putin cam exagerata. Prea protectoare.Si Mircea tot a cazut si are un dintisor spart. plang sau sunt foarte trist
Sa va povestesc 2 situatii traite de mine.
1.Mircea avea 1 an si 3-4 sapt. Abia invatase sa mearga. Eram in curte eu, soacra si sora mea asezate in asa fel incat Mircea era intre noi cam la 1 metru de fiecare. Mircea s-a dezechilibrat si a cazut in fund. Noi 3 in acelasi timp am tasnit spre el Soacra mea m-a calcat pe picior, eu m-am dezechilibrat si am cazut peste sora-mea si soacra mea care a vrut sa ma tina de mana a cazut peste noi. Toate 3 gramada una peste alta, iar Mircea s-a ridicat singur si a inceput sa bata din palme fericit si sa rada.
2. Saptamana trecuta. Eu cu Mircea in parc, ma aflam cam la 3-4 metri de el. Lui i se spune in parc Duracel, sau Piticu'atomic sau Ferari. Mircea vede un caine: Mami, uite ce cutu frumos! Si fuge spre el. Eu fug sa-l prind pe Mircea, sa nu ajunga la caine. Am calcat pe cateva castane si am cazut de am crezut ca ma sparg ca lubenita. Fix pe burta. Si acum ma mai dor genunchii.

Acum lasand gluma la o parte, nici eu nu suport parintii neglijenti.
Si ce nu mai suport. Mamele care intra in magazin si lasa copilul afara in carucior. Cu toate ca nu sunt o persoana violenta le-as bate. Sincer!


sus

Denunta
bblusa




Locatie: bucuresti , sector 2
Copii
eduard cristian: 13 ani, 1 luna

16.10.2008 1:54     citat 

----------
roxmaryn a scris:
. Adica cum..el nu a luat niciodata o gura de pamant? Ehhh, nici chiar asa! surprins
..
----------


cu toata grija mea 'exagerata' o gura de pamant tot a luat. foarte fericit
si cand spun exagerata stiu eu ce spun. are 2 ani si tot il mai urmarim prin casa. de la distanta ce-i drept si, de regula, cand intra intr-o camera ma duc si bag capul pe usa discret sa nu ma vada. si mi se umple inima de bucurie cand vad ca s-a facut mare si nu ne mai solicita in fiecare activitate a lui. sarut

are o 'atractie' catre prize si cand vrea sa ne atraga atentia se duce si trage de ele. aparatoare de prize avem in toate dar nu toate sunt zidite. unle sunt prinse in perete si tocmai de alea trage. asa ca de-aia il mai urmarim.
dar s-a intamplat sa fie langa mine sa se impiedice si sa cada. sau o ia la goana pe hol si cand vrea sa faca dreapta sa intre in sufragerie in marea lui goana aluneca si se da cu gurita de jos.

vera ieri dimineata o mamica iese cu carutul, cu un bebe de vreun anisor, de la metrou. trece pe langa o tanti care vindea covrigi, se duce cam 1 m mai departe, lasa carutul in mijlocul fluxului de calatori, se intoarce si-si cumpara covrigi. un tanar grabit si cu capu' in nori, la propriu ca era foarte inalt, nu vede carutul si da peste el. carutul, din ala sport, da sa se rastoarne. peste mine. nu stiu cum am oprit carutul cu piciorul si baiatul se chinuia sa ajunga la maner sa-l traga in partea ailalta. mamica nici o grija, isi platea covrigii. daca fura cineva copilul? nici nu avea cum sa-l vada din pozitia in care se afla ea pentru ca era foarte aglomerat! daca nu eram tocmai in clipa aia acolo si nu era chiar nimeni si carutul se rasturna? sunt prea multi de 'daca'? nu cred.


sus

Denunta
laura_badea




Locatie: bucuresti
Copii
STEFAN: 12 ani, 9 luni
am nascut deja!

16.10.2008 2:42     citat 

Nici nu stiu, de fapt, ce a vrut sa se scoata in evidenta cu acest subiect. Exagerarile noastre ca parinti in anumite situatii sau modul in care ne dorim a ne educa copii: libertin in functie de evolutia societatii sau dupa anumite principii in care credem si cu care am crescut? E u sunt de partea principiilor dar nu vreau sa le dezvolt aici de teama de nu fii din nou blamata ca ultima data cand am discutat despre educatia copiilor nostrii.

sus

Denunta
roxmaryn





16.10.2008 6:05     citat 

Mami Laura, am vrut sa stiu cat de liberi va lasati voi copii. Sa vad daca ma raportez la termenul de exagerata sau normala.Sa aud si argumentele altor parinti, pentru o extrema sau alta.Nu spun ca asa cum fac eu e cel mai bine, am recunoscut ca as vrea sa fiu mai "toleranta" uneori dar nu ma lasa inima scot limba Vroiam sa stiu voi cum procedati. zambet

sus

Denunta
vera_g




Locatie: Turnu Severin
Copii
Mircea-Mihai - superb
14 ani, 3 luni

17.10.2008 8:06     citat 

e adevarat ca uneori nici daca il tii "legat de pat"(nu va inchipuiti acum lantul legat de piciorul patului, ci ma refer la prezenta si grija permanenta a unuia dintre parinti) si tot se poate intampla cate ceva. Dar nici sa fii de o indolenta stigatoare la cer, pe principiul ca daca e sa se intample se intampla.
O cunostinta are o fetita de 3 ani jum. Intr-o zi eram pe la ea cu Mircea. Noi stateam in bucatarie sa bem o cafea. Mircea era langa mine ne uitam pe o cartulie de povesti cu poze. O intreb daca nu se duce sa vada ce face Adina. "Nuuu, Adina sta cuminte in camera ei se joaca cu lego. N-am nicio grija , nu face probleme, sta linistita, e cuminte" Nu trec 10 min, suna soneria. Era vecinul ei care o chema sa vina sa ia fata de la ei, ca a venit singura si a intrat in curte la ei. Deci fetita plecase din casa, iesise din curte pe strada , a traversat si s-a dus la vecinii de vis a vis. Si tot ea era suparata pe fetita si a certat-o. Cand nu a mai fost Adina de fata, eu i-am spus ca nu are dreptatae si ca ea e de vina ca nu asupravegheat-o si sta cu poarta descuiata. Desigur ca nu am mai vorbit cu ea de 2 luni. trist confuz


sus

Denunta
dabelea





17.10.2008 8:19     citat 

Cred, la fel ca Onush, ca exista o cale de mijoc. Cred ca a fi extrem de ingrijorat la orice pas si la orice miscare a copilului inseamna a-i fura copilului libertatea de a-si exprima dorintele si felul lui de a-ti cere ceva, dar la fel de bine stiu ca prea multa libertate si nepasare pot duce copilul la anumite experinte nocive asupra acestuia (psihice sau fizice).

In ceea ce priveste accitentele se pot produce avandu-l chiar tu in brate la o adica, cu toata grija ta exagerata.


sus

Denunta
DJ




Locatie: Bucuresti
Copii
Ionut-Horia: 12 ani, 3 luni
Ida Maria: 8 ani, 11 luni

17.10.2008 8:52     citat 

Si eu tot pro cale de mijloc sunt. Mai ales ca am vazut ca atunci cand e cu mama, care e super protectoare, Horia se loveste mult mai des si mai rau decat cu noi care il lasam destul de liber. E drept ca am "baricadat" casa (am desfiintat masuta de sticla, am pus coltare, opritoare la usi, sigurante de sertare si dulapuri, sigurante de prize) dar tot ar mai avea de ce sa se loveasca daca tine cu tot dinadinsul. Dar in general cand ii spun ca nu are voie undeva ii explic si de ce si ma asculta. De exemplu vine cu mine in baie si vrea sa puna mana pe peria de toaleta. Ii spun nu, mami, pentru ca e plina de microbi si te poti imbolnavi, mai face "mmmm" la mine si intinde manuta, dar nu pune mana pe perie. Tot cu ochisorii la mine sa vada daca il las. Daca ii repet de vreo 3 ori se lasa pagubas. Asa ca eu zic ca e OK.
E drept ca a si cazut de cateva ori, dar ce copil nu cade. Pe scari mari coboara tinut de o manuta, pe cele mici unde are siguranta le coboara singurel. Cand vrea sa coboare scari mari se opreste si ne asteapta.
Liber complet nu il poti lasa, iar cazul descris mai sus cu mamica cu tigarea mi se pare revoltator. Ala nu e parinte care lasa copilul liber, e parinte iresponsabil. Un copil de 1 an si un pic cu greu invata ca in locul x exista problema y pentru ca s-a mai lovit sau pentru ca asa tipa mama la el de la 10 metrii. Cel putin asta e parerea mea.


sus

Denunta
nemora




Locatie: Bucuresti
Copii
KAROLINA: 12 ani, 5 luni
MAIA ESZTER: 10 ani, 6 luni
am nascut deja!

17.10.2008 9:53     citat 

Karo la 7 luni a mers de-a busilea. am securizat toata casa, am ridicat sus tot ce era periculos, am mochetat holul, si am lasat-o prin toata casa.
cred ca s-a invatat de mica cu libertatea, ca nu s-a lovit si nu a cazut niciodata la modul grav; mereu si-a calculat bine distantele. si acum isi face de lucru prin casa singura, n-am treaba cu ea
deci prin casa, libertate totala.
afara, depinde: in parc, printre copaci, o las sa alerge, nu prea o las sa bage in gura. la mare, jumate din kk era insa nisip.
dar afara sunt mereu in spatele ei sau langa ea. o cam las sa faca ce vrea, cu exceptia mancatului de pe jos (mai nou nu prea mai baga in gura).
prima data am pus-o in nisip si pe jos in parc la 8 luni.


sus

Denunta
mami_rares




Copii
Rares: 12 ani, 3 luni

17.10.2008 2:50     citat 

Sincera sa fiu, printre mamicile cu care ma intalnesc la plimbare trec probabil drept o mamica mai "libertina".......
De ce? Pentru ca nu ma reped de fiecare data cand pici cade sa-l ridic (nu a cazut niciodata foarte rau) pentru ca se ridica singurel rad
Desigur ca il urmaresc de la o distanta "regulamentara" aproape non stop (spun aproape ptr ca mi s-a intamplat sa intorc ochii o clipa in alta parte si in secunda urmatoare sa-mi sara inima din piept pentru ca nu-l mai vedeam, fiind "pitit" dupa vreun pom sau in mijlocul unor copii).
E un copil independent, il suprind de multe ori ca vrea sa faca ceva anume singur (ba ma mai da si la o parte rad ), are si cu cine semana, subsemnata fiind mai rau la varsta lui din cate mi s-a povestit.
Poate gresesc, dar am adoptata o atitudine "relaxata" fata de activitatea copilului meu. Incerc sa nu-i transmit temerile mele, sa nu exagerez cu grija... Asta nu inseamna ca-l las sa bage degetele in prize sau sa se dea cu capul de pereti, sau sa bage in gurita tot ce gaseste prostit
Limitele le impun si le mentin non stop, incerc sa-i explic ce nu trebuie sa faca ( intr-o zi o sa si inteleaga), dar vreau sa-i las si libertate de miscare. Se murdareste pe manute umbland de-a busilea pe trotuar cu masinutele pentru ca asa vrea - il sterg frumos din cand in cand; vrea sa stea in popou pe iarba - il las (doar sa nu fie uda iarba scot limba ); Aduna de pe jos diverse obiecte - ii spun ca sunt "cahhhhh" si il incurajez sa le arunce la cosul de gunoi (activitate care ii face mare placere, de altfel); cade pentru ca s-a grabit sau cine stie de ce - daca nu s-a lovit, il las sa se ridice singurel, daca s-a lovit mai tare il iau un pic in brate si-l consolez, il alint si ma joc cu el si foarte curand o ia de la capat.
Apropo de "gura de pamant", la piciul meu a fost o gura de nisip luata pe plaja intr-un moment in care, desi eram la nici o lungime de brat de el, i-a trebuit doar o secunda sa bage manutza in gura prostit Ca sa nu se intample asta ar fi trebuit sa nu-l las deloc pe nisip, ceea ce mi s-a parut absurd dat fiind ca era in culmea fericirii rascolind cu lopatelele.
Cred ca am scris prea mult jenat Concluzia: parerea mea este ca exista acea cale de mijloc intre a fi prea protectiva si a fi nepasatoare. Totul e sa iti cunosti copilul si sa stabilesti tu ca parinte limitele, sa te gandesti la securitatea lui atat fizica cat si emotionala.


sus

Denunta
lauramaria




Locatie: Timisoara
Copii
Alexia Lara: 13 ani, 10 luni
Amira Iulia: 11 ani

17.10.2008 3:41     citat 

Buna! Sunt de acord cu mami-rares. Si eu am avut tendinta de a fi excesiv de grijulie. Decat sa o las sa mearga pe Lara singura pe teren accidentat (cand abia invata sa mearga), preferam sa o duc in brate. Mare gresala!
S/a dovedit ca cel mai rau s-a lovit cu mine de fa'a la o distan'a de nici 10 cm. Iata cum s-a intamplat. Lara avea vreun anisor cand abia facea primii pasi nesiguri. Intrucat nu voiam sa cada, o plimbam prin casa dupa mine de mana (ca avem gresie pe jos). La un moment dat, suna telefonul. Eu raspund, ma asez pe marginea patului iar Lara, sprijinita de pat, langa mine. La un moment dat se rasuceste (nici acum nu stiu cum), aluneca si da cu fruntea de coltul patului, care evident era foarte ascutit. Din fericire nu a fost nimic grav, ne-a confirmat-o doctorul de la urgenta, dar tot el m-a certat si mi-a spus ca daca nu o las sa se descurce singura, nu va invata niciodata sa evite pericolele.
Si de atunci i-am urmat sfatul si, in afara de cateva lovituri/cazaturi minore, nu am mai avut nici o problema


sus

Denunta


< subiectul anterior :: subiectul urmator> pagina 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  »
Data este GMT + 2 Ore
subiect nou  raspunde
mergi la: