· articole
· intamplari
ultimele mesaje   |   reguli  |   ajutor  |   lista membrilor
Ultima vizita a fost

Index www.parinti.com > Dezvoltarea, educatia si timpul liber al copiilor >Comportament > comportament exagerat sau firesc?
< subiectul anterior :: subiectul urmator > pagina «  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  »
subiect nou  raspunde
autor comportament exagerat sau firesc?     
e-alice




Locatie: ploiesti
Copii
Vlad Cristian: 10 ani, 9 luni
Paul: 7 ani, 8 luni

20.04.2011 8:27     citat 

----------
citat:
adana

e un lucru pe care il vad foarte des in parcuri si ma intristeaza de fiecare data: vad copii lovindu-se din greseala. si vad reactiile lor. copilul care a lovit nu se asigura decat foarte rar ca celalalt e bine. cel mai adesea se uita sa vada cine l-a vazut si, de cele mai multe ori, se indeparteaza. cel care a fost lovit se uita si el la altcineva, fara sa mai aiba sansa sa vad ca vatamatorul nu a avut intentii rele, cauta pe cineva care sa faca dreptate. (acum e randul altuia sa fie pedepsit. )

----------


copilul plonjeaza la picioarele bunicii. Tu ca adult te-ai uita in jur sa vezi de ce te-ai impiedicat, te-ai uita la genunchi sa vezi daca ti-i i-ai zdrelit....
"N-am cazut!" exclama picea, sa asigure adultul ca e totul ok, sa se salveze dintr-o situatie din care poate fi pedepsita, luata din parc, dusa acasa, ca am vazut ca "it' s a must" daca copilul face mofturi.

Inca un exemplu: pe Vlad il inteapa o musca/albina, o dracie de insecta de care nu vazusem nici eu, habar nu aveam ca inteapa.... El plange, eu incep sa ii explic ca l-a intepat insecta pe care o caut prin iarba....vine o mama si ii baga o zdranganitoare intre ochi, ca sa linisteasca saracul copil.
Cand plangea cand era mic, nu apucam sa vad de ce ca cineva in jur incepea sa bata din palme, sa faca catoate animalele....
Adultii trebuie sa controleze TOTUL, sa asigure copilul ca ei stiu totul inca din primele zile de viata. Asadar, pedepsele vin ca o consecinta normala.

Mie nu mi se pare deloc utopica o "educatie" fara pedepse. Habar nu am daca o sa reusesc, va trebui sa lupt mai degraba cu sotul decat cu mine, ca el crede in astfel de lucruri ochi peste cap


sus

Denunta
adana_




Locatie: Washington, o vreme
Copii
Delia: 14 ani, 10 luni

20.04.2011 8:49     citat 

Nu cred ca trebuie sa fim parinti perfecti. Nici nu cred ca e bine sa ne propunem asta. Cred ca poate fi periculos, de altfel.
Mie imi place mult mai mult "parinti suficient de buni". Si despre asta ne pot spune copiii proprii. Si ne spun. Din cand in cand.
Sigur ca nu suntem prefecti. Sigur ca ne enervam. Sigur ca gresim. Ce mi se pare important este sa recunoastem asta. Si, din punctul meu de vedere, sa nu ne consideram stapanii destinului lor. Nici macar cand sunt mici si ne lasa atat de mult sa o facem. Uneori nici nu realizam cate drepturi ne lasa sa avem asupra lor. Doar ne invatam si ne miram ca pe al 1001-lea drept revendicat in saptamana asa nu ni-l da si nu ne da ascultare absoluta. Eu m-am mirat sincer, de multe ori, cum de MA asculta.
Si ma asculta pentru ca-s de incredere.
Si ma asculta cand nu-s cicalitoare. Cand sunt cicalitoare ma trage de maneca si-mi zice ca nu-i place asta.
Si, mai ales, ma asculta probabil pentru ca ii dau sfaturi mai ales, si simte ca poate sa le urmeze sau nu.
Este intr-o situatie periculoasa? Se intampla sa o opresc inainte sa ii pot spune de ce. Si e foarte neplacut. Si ii explic de ce am facut-o si ca imi pare rau. Stiu ca am fost brutala si imi asum asta. stiu ca va fi suparata pe mine o vreme. Dar nu am avut incotro.
Sa o opresc este o varianta parca mai buna, insa, decat sa lovesc copilul. Si, in general, nu e nevoie sa fac asta prea des pentru ca i-am oferit o relatie plina de incredere si respect si ii pasa de ce spun eu, considera ca sunt o persoana competenta in multe privinte. La fel cum o consider si pe ea.

Este la fel de utopic ce spun eu, pe cat de utopic parea acum ceva vreme sa iti rezolvi conflictele si sa-ti salvezi onoarea altfel decat prin duel.
Asta era felul in care stiau oamenii sa procedeze, asa se cuvenea, asa faceau.
Pentru mine nu a existat niciodata ideea ca ar trebui sa aplic pedepse, sau sa conditionez, asa ca nu am conditionat, si nu am pedepsit. Si copila mea devine foc si para cand aude pe cineva care conditioneaza. Ai inceput asa, ai pierdut-o. Vorbesti cu ea firest, e cea mai joviala si prietenoasa copila din lume.
Vrei ceva de la ea, trebuie sa ii ceri frumos. Daca poate, va face. Daca nu, iti va spune ca nu. Si inca o face amuzant de prietenos: "Nu, multumesc " foarte fericit
Dar eu nu consider ca trebuie sa imi zica da la tot ce cer eu. Cum nici eu nu ii zic da la tot ce imi cere ea. Doar la ce ni se pare rezonabil.


sus

Denunta
adana_




Locatie: Washington, o vreme
Copii
Delia: 14 ani, 10 luni

20.04.2011 9:14     citat 

[quote="e-alice"]----------
citat:

copilul plonjeaza la picioarele bunicii. Tu ca adult te-ai uita in jur sa vezi de ce te-ai impiedicat, te-ai uita la genunchi sa vezi daca ti-i i-ai zdrelit....
"N-am cazut!" exclama picea, sa asigure adultul ca e totul ok, sa se salveze dintr-o situatie din care poate fi pedepsita, luata din parc, dusa acasa, ca am vazut ca "it' s a must" daca copilul face mofturi.
----------


delia se amuza foarte tare cand isi aminteste de un prieten de-al ei care a zis, cand l-am intrebat daca a cazut:
"nu, dar nu foarte tare".
a amuzat-o de numa. si pe mine. de atunci glumim asa foarte fericit.

----------
e-alice a scris:
Adultii trebuie sa controleze TOTUL, sa asigure copilul ca ei stiu totul inca din primele zile de viata. Asadar, pedepsele vin ca o consecinta normala.
----------


mi-ar placea tare mult sa mai devolti ideea asta. simt ca e ceva tare important acolo.
mie ce mi-a venit acum imediat in minte (nu stiu cum sa leg direct, e venit doar prin asociatie libera) este despre cum partintii si bunicii isi tot catara copiii/nepotii foarte mici pe diferite nivele ale ansamblelor alora cu tobogane. si cand saracutii pun mana pe cate o bara, sfoara la care ajung ei de jos, incep sa ii spuna: a, tu esti mic, nu poti.
cumva parca incearca sa le arate pardisul doar ca sa le spuna ca nu-i pentru ei.
si de cele mai multe ori copilul fie ar putea , daca ar fi lasat sa incerce, fie nici nu ar nazui sa faca mai mult decat poate. sau pur si simplu vrea sa atinga bara, dar adultul nu scapa o ocazie sa-i zica cat de neajutorat si dependent de el este trist. astea iar le vad (prea) des.


sus

Denunta
ana_348




Locatie: Bucuresti
Copii
M: 14 ani, 8 luni
D: 10 ani, 2 luni

20.04.2011 9:47     citat 

tocmai am vorbit cu ei.
in seara asta, maia a batut-o pe fetita, adica i-a tras o palma tare. Nu e stilul ei, sigur a deranjat-o ceva. insa nu vrea sa spuna de ce a facut-o. Dupa multe plansete a spus ca pentru ca e obosita....ce ai fi facut tu in locul tatalui ei (nu spun ce a facut el foarte fericit)

in alta ordine de idei si eu sunt varza ca am auzit-o la tel plangand rau...


sus

Denunta
adana_




Locatie: Washington, o vreme
Copii
Delia: 14 ani, 10 luni

20.04.2011 10:06     citat 

in primul rand nu stiu cat de neobisnuit este pentru ea sa faca asa ceva. pentru ca daca fata mea ar fi facut asa ceva, as fi fost sigura ca ceva foarte grav s-a intamplat acolo sau/si se intampla cu ea. si as fi convinsa ca si ea este la fel de socata ca si mine de ceea ce a facut.
m-as astepta sa repare. daca nu o face, m-as gandi ca se simte tare aiurea si nu stie cum sa reactioneze. m-as asigura ca cel putin eu merg sa ii spun copilului si parintilor cat de rau imi pare. si as incerca sa vorbesc cu ea sa vad ce s-a intamplat. pe cat posibil as incerca sa nu plecam de acolo fara sa mearga sa vorbeasca sau sa faca ceva sa indrepte.
dar vezi, e foarte greu sa spun ce as fi facut pentru ca mie nu prea imi zboara mana asa ca nici copilei mele nu prea ii zboara. deci nu ajungem la lucruri asa de grave.
atata timp cat un copil este lovit (inteleg ca asta a facut tatal ei, nu?) este normal sa inteleaga ca este o solutie sa rezolvam lucrurile lovind.
eu nu cred in "corectarea comportamentelor". nu m-as astepta in nici un caz sa corectez atunci. as incerca sa vad ce se intampla cu copilul de face astfel de lucruri posibile.


sus

Denunta
ana_348




Locatie: Bucuresti
Copii
M: 14 ani, 8 luni
D: 10 ani, 2 luni

20.04.2011 10:13     citat 

----------
citat:
dar vezi, e foarte greu sa spun ce as fi facut pentru ca mie nu prea imi zboara mana asa ca nici copilei mele nu prea ii zboara
----------


mi se pare gresit rau asta. Uite ca nu are legatura. Nici noua nu ne zboara mana.
Eu acum pot doar sa imi imaginez cam ce a fost acolo, dar prefer sa vorbesc pe exemple la care particip...asa ca...pe saptamana viitoare zambet .

Insa ca principiu, cam asa procedez si eu, insa uneori imi spune greu ce s-a intamplat, si mai ales imi baga chestia cu "sunt obosita rau, nu am dormit dupa-amiaza, sutn nervoasa de la ciocolata"...adevarul e ca o enerveaza cateodata niste lucruri pe care putini le observa (o privire ironica a altui copil, o rautate spusa, o jignire), si pur si simplu nu-si poate stapani nervii.


sus

Denunta
adana_




Locatie: Washington, o vreme
Copii
Delia: 14 ani, 10 luni

20.04.2011 10:18     citat 

te cred, si pentru delia a fost o mare provocare asta.
e greu sa ii pastrazi sensibili si puternici zambet.
deliei i-a luat un an de cand ne-am intors in state sa gestioneze situatia asta. acum imi pare ca o stapaneste. nu se mai enerveaza asa usor, e uneori ranita de ce fac unii copii dar in general isi alege prietenii dupa cat sunt de prietenosi zambet.

nu am inteles ce a facut tatal ei. am inteles gresit cred. imi pare tare rau. acum vad ca ai pus o fata cu ranjet acolo unde ziceai de el. cred ca vroiai sa spui ca e secret. ufff...

in general nu cred ca ajuta sa o intrebi de ce a facut asta. eu prefer sa o intreb ce s-a intamplat. sigur, ea zice ce aude ca spun adultii despre ea cand e irascibila, si isi da, probabil, cu presupusul.


sus

Denunta
ana_348




Locatie: Bucuresti
Copii
M: 14 ani, 8 luni
D: 10 ani, 2 luni

20.04.2011 10:33     citat 

da, clar o intreb ce s-a intamplat, sa stiu varianta ei...asa am si scris
----------
citat:
insa uneori imi spune greu ce s-a intamplat,
----------


da, ranjetul era ca e secret, adica pur si simplu nu am vrut sa spun varianta inainte. Acum mi-a scris in mesaj ca sutn ok, nu s-au culcat suparati, au discutat inainte.

ea din pacate acumuleaza multe frustrari si de regula eu sunt sacul ei de box....adica tipa mult la mine si imi spune vorbe grele desi ei nimeni nu ii spune asa ceva. Am auzit chiar si "mai bine aveam alta mama", apoi regrete, ca nu vrea asta deloc etc etc.


sus

Denunta
adana_




Locatie: Washington, o vreme
Copii
Delia: 14 ani, 10 luni

20.04.2011 10:39     citat 

uf saracuta trist. saracutele.
eu pot sa-ti spun cum am facut eu.
nu stiu insa daca e acceptabil pentru voi.
delia ajunsese sa se incarce foarte mult dupa ce statea printre copii. in special la gradi.
am vrut sa stiu ce se intampla si sa o ajut si pe ea sa stie.
asa ca am stat aproape de ea sa vad ce se intampla.
si pe masura ce vedeam ce anume ii creaza starile astea, i le traduceam*.
te-ai suparat pentru ca......
si ea confirma sau infirma.
in timp a reusit sa nu se mai aprinda ci sa-si explice, sa spuna sau sa se retraga, dupa caz.

de multe ori se infuria atat de tare incat nu mai stia bine cum/ce, ci doar ca simte sa faca rau cuiva care o enervase. si se simtea rea. si aiurea. si lucrurile ramaneau asa...



Ultima modificare efectuata de catre adana_ la 20.04.2011 10:47, modificat de 1 data in total

sus

Denunta
ana_348




Locatie: Bucuresti
Copii
M: 14 ani, 8 luni
D: 10 ani, 2 luni

20.04.2011 10:46     citat 

da, si eu am mers pe ideea asta...bine nu pot sta cu ea la gradi, dar vorbim destul si cam stiu ce chestii sunt in parc si la gradi. Ea e foarte cuminte, cred ca prea cuminte, acum incercam sa ii explicam faptul ca daca nu ii convine ce zice sau ce face cineva, coleg, educatoare etc...trebuie sa ii spuna.
Ea la orice critica sau observatie nu reactioneaza bine, e foarte afectata, chiar daca are replica pe moment, in capul ei ramane chestia aia. I-a zis o colega ca e mai grasa ca ea, ca a facut burtica...culmea, fetita aia are cred 5 kile in plus iar maia e slabanoaga...dar maia a crezut-o si mereu imi spunea asta. Sau doamna de engleza i-a spus odata ceva de genul ca daca mai vorbeste cu briana nu o sa invete niciodata cantecelul...sau ceva asemanator...la fel foarte afectata a fost... ochi peste cap


da, si maia imi spunea uneori ca e rea, ca nu stie de ce e asa, ca e cea mai rea fetita...

oricum ca s-a clarific tatal ei nu a dat vreodata in ea. Eu...am mai patit. Cand in furia ei necontrolata ma lovea (motive aiurea, ca nu-si gaseste o papusa si o vrea acum de exemplu)...tare...am mai bruscat-o.



Ultima modificare efectuata de catre ana_348 la 20.04.2011 10:55, modificat de 1 data in total

sus

Denunta
adana_




Locatie: Washington, o vreme
Copii
Delia: 14 ani, 10 luni

20.04.2011 10:53     citat 

imi amintesc ca intr-o zi mi-a povestit ce ii facea un coleg si cum ea nu reactiona. si i-am spus sa ii zica ca o deranjeaza. si fata a retinut. si dupa putin timp am mers in parc si un alt copil a venit sa se uite la ce facea ea. fara sa se bage chiar in sufletul ei. si am auzit-o spunandu-i : "ma deranjezi ..." foarte fericit

sus

Denunta
ana_348




Locatie: Bucuresti
Copii
M: 14 ani, 8 luni
D: 10 ani, 2 luni

20.04.2011 11:06     citat 

da, cunosc...ea spune chestiile astea. Doar ca daca o fetita ii spune ca e urata, cred ca are tendinta sa o creada, si se lasa ranita.

Desi la capitolul asta sutnem amandoi pe aceeasi lungime de unda si gandim cam ca tine adana, si cam asa o crestem....deocamdata are ceva probleme. Lumea zice pentru ca suntem noi asa si nu ...dam militaria jos din pod parca e vorba, nu o pedepsim, ca trebuie sa ne respecte, sa stie de niste limite....

Noi tot in directia asta mergem. desi rezultatele nu se vad. Adica se vad, ca se mira de copiii care se ascund de parinti si nu le spun cand au facut o prostie, s-au murdarit, au rupt ceva, se mira de amenintari de genul "te spun lui tati", se mira ca unii copii nu-s lasati sa alerge, sa se joace...mereu ne spune ca noi nu suntem ca nu stiu ce alt parinte care uite ce face...Si e foarte libera, independenta, curajoasa...are incredere i nea...dar mi-as dori sa aiba si mai multa.

Insa iesirile ei nervoase, faptul ca uneori e ciufuta si nu vrea sa stea langa anumiti copii, si daca incearca cineva sa o scoata din starea ei tipa sau raspunde urat, toate astea atrag multe critici asupra ei si aspra atitudinii noastre prea permisive cica. Ea mereu are motive, eu le observ si le inteleg (ca-s ma-sa si semanam), dar sunt mult prea subtile pt altii uneori sau par niste prostii.


sus

Denunta
e-alice




Locatie: ploiesti
Copii
Vlad Cristian: 10 ani, 9 luni
Paul: 7 ani, 8 luni

21.04.2011 6:33     citat 

----------
citat:
adana
----------
e-alice a scris:
Adultii trebuie sa controleze TOTUL, sa asigure copilul ca ei stiu totul inca din primele zile de viata. Asadar, pedepsele vin ca o consecinta normala.
----------

mi-ar placea tare mult sa mai devolti ideea asta.
----------


pai, s-o luam cu inceputul:

cati ml de lapte mananca bebelusul?
pai e alaptat
bine, bine, dar cati ml mananca la o masa?

Trebuie sa doarma cat zice la carte.

Trebuie sa nu se exprime deloc daca se poate, am cunoscut mama+bunica care faceau un sunet asemanator celui cu care ai corecta comportamentul unui caine de cate ori incerca sa scanceasca picea de 7 luni (creepy, stiu). Confortul lor trebuia protejat prin control.

Controlam tot ce bebelusul vrea sa prinda cu mana, tot ceea ce vrea sa guste. 99.99999 % ii sunt interzise.

Adultul are sub control data exacta cand bebelusul trebuie sa manance si altceva, forma sub care i se da mancarea si cantitatea exacta in mg/ ml.

Controlam locul de joaca, tovarasii de joaca, felul de a se juca (de parca ar exista vreunul anume). Nu care cumva sa fie atins cu nisip, sa murdareasca hainele, sa se aseze direct pe asfalt sau sa calce vreo balta.

Controlam cand sa se exprime si cum. trist Cand sa-i lasam sa fie ei insisi si cand sa fie copiii cu care vrem noi sa defilam. trist


Gata, inchei ca mi se strange inima.


sus

Denunta
adana_




Locatie: Washington, o vreme
Copii
Delia: 14 ani, 10 luni

21.04.2011 9:46     citat 

trist.

Am citit foarte fain despre diferenta intre incredere in sine si stima de sine in Jesper Jull. Dar nu-s sigura ca sunt cele mai fericite traduceri pentru self-confidence si self-esstem.
Oricum, ideea este ca adultii in general, americanii in special s-au gandit sa pompeze mult in self-confidence. ca urmare, auzi azi peste tot adulti spunand la copii "good- job!" chiar si pentru datul pe tobogan. Dar ca, de fapt, ceea ce te face sa te simti implinit (si, secundar/implicit, si de succes) este sa ai self-esteem. Si de unde vine acesta? Pai din faptul ca lumea se bucura de tine pentru simplul (oare - minunea poate e mai potrivit) ca esti.
Si acolo spunea o chestie care imi pare, din pacate, foarte adevarata pentru cei mai multi dintre noi: ne bucuram pentru de copil, dupa caz, cateva minute, sau ore, sau maxim saptamani dupa nastere, ne bucuram ca el este el. ca este. dupa care incepem sa ne gandim deja cum sa-l modelam. si ne mai amintim sa ne bucuram asa doar cand este intr-un mare pericol, cand simtim ca l-am putea pierde.
Mi-a amintit de asta ce ai zis.


sus

Denunta
e-alice




Locatie: ploiesti
Copii
Vlad Cristian: 10 ani, 9 luni
Paul: 7 ani, 8 luni

21.04.2011 1:01     citat 

good job e la moda si la noi. De ce ai felicita un copil cand face lucruri pe care si tu le faci tot timpul fara a fi felicitat?ochi peste cap Nu-i imprimi deja ideea ca el e mic si cretin?
Imi venea mie sa strig bravoooooooooo sa auda tot Ploiestiu' cand ieri Vlad mi-a dat drumul la mana si a impins-o usor pt. a urca singur in topogan. De absolut fiecare data pana acum a facut-o tarandu-ma dupa el. Pt. siguranta, de drag, you name it. Eh, ieri a fost diferit. Si m-am emotionat.
Bravo-ul asta continuu la inceput imi zgaria urechile, Mai nou ma face sa rad amar.


sus

Denunta


< subiectul anterior :: subiectul urmator> pagina «  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  »
Data este GMT + 2 Ore
subiect nou  raspunde
mergi la: