· articole
· intamplari
ultimele mesaje   |   reguli  |   ajutor  |   lista membrilor
Ultima vizita a fost

Index www.parinti.com > Dezvoltarea, educatia si timpul liber al copiilor >Comportament > tipa/urla daca nu-i convine ceva!!!
< subiectul anterior :: subiectul urmator > pagina «  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  »
subiect nou  raspunde
autor tipa/urla daca nu-i convine ceva!!!     
Sinuhe




Locatie: Bucuresti
Copii
Alex: 17 ani, 1 luna

01.03.2006 11:01     citat 

daaaaaaaaaaaaaa rad , cunosc, ca si io-s nevricoasa, spumeg o zi intreaga, povestesc mamei la telefon, lui taica-miu, stie toata familia, dar de fatza cu el trebuie sa fiu calma idee , nu stiu cat o sa mai pot prostit

sus

Denunta
vsm





21.06.2006 9:51     citat 

Copiii nostri au nevoie de, in primul rand de Dragostea noastra!
Sa nu uitam!
Dragostea, cu rabdare, rezolva totul!


sus

Denunta
simonalexe1




Locatie: Bucuresti
Copii
Maria Beatrice: 14 ani, 11 luni
Stefan Patrick: 10 ani, 2 luni

30.06.2006 3:53     citat 

Si eu am aceeasi problema. Desi nu a implinit inca un an, a inceput sa tipe de ne dor urechile. Se intampla cand nu-i convine ceva si nu stiu cum s-o fac sa inteleaga ca nu rezolva nimic. Ma abtin sa nu iau nici o masura pentru ca imi spun ca nu intelege, dar de inteles intelege multe, daca ma intelegeti ce vreau sa zic trag cu ochiul
Ce sa fac? Cum sa ma port cu ea? In timp se rezolva?


sus

Denunta
alimary




Copii
Robin: 13 ani, 5 luni
Marcus: 16 ani, 2 luni

30.06.2006 6:15     citat 

Asa am crezut si eu ca se rezolva in timp dar am observat ca doar se agraveaza...eu am renuntat sa ma mai enervez,desi la ora actuala stau mai rau cu autocontrolul, si sa-i explic cu frumuselul ca mami ii da ce vrea si daca nu tipa si se miorlaie...si ma uit la el cu o fata serioasa si poate putin trista si baiatul intelege si imediat intinde buzele sa ma pupe...intelege pana data viitoare cand vrea ceva...dar cred ca perseverenta e foarte importanta si mai ales depasirea varstei critice a "primei adolescente" cum numesc unii psihologi aceasta periada...

sus

Denunta
karynyza




Locatie: Slatina
Copii
Luiza Andreea: 15 ani, 5 luni

18.07.2006 11:05     citat 

Fetelor, stiti ce ma scoate pe mine din sarite? Ca toata lumea imi zice "lasa copilul in pace ca e mic, nu stie, nu intelege"! Mor cand aud asta!!!
La aproape 1 an jumate, Iza mea face legea in casa. Cel putin, asa ar vrea ea! Fac tot posibilul sa ne intelegem cu vorba buna, dar degeaba.
Are aceleasi "crize" cum au majoritatea copiilor...
Si bineinteles ca mai ridic tonul la ea, sau ii mai dau cate una la poponeata! Si ce-mi zic ceilalti? (sotul, parintii, socrii) " Lasa fata in pace, ca e mica, nu stie multe!" Parca toti s-au aliat impotriva mea...
Sau or vrea sa ajunga o rasfatata insuportabila...
Ne jucam, radem, ne plimbam, dar cand ii interzic ceva, trebuie sa ma asculte!
Mai, si se duce tinta la ce nu are voie! ochi peste cap Parca sa-mi faca-n ciuda... plang sau sunt foarte trist


sus

Denunta
claudia_bla




Locatie: Germania
Copii
Denisa: 25 ani
Andreas: 16 ani, 3 luni

28.08.2006 2:44     citat 

Mai fetelor si eu am aceasi problema cu baietelul meu,am umblat si pe la psiholog cu el,astia de aici spun ca e prea mic sa inteleaga ceva,mentalitate nemteasca iar sotul si socrii au luat-o ca atare ca copilul nu intelege sa il las in pace,voi scrieti aici ca aveti acelesi probleme cu copiii de la 1 an inca si la mine de pe atunci dureaza si tot mai mult se agraveaza, e violent,arunca cu orice in noi,la masa arunca cu mancare,la colt nu sta pentru nimic in lume,la el in camera nici atat nu vrea sa inteleaga nimic,ia totul ca joaca egal ca ridic tonul si chiar ii dau si la fund,el rade si vine si da si el in mine cand il doare plange dar tot ma loveste in continuare,nu mai stiu ce sa fac,te astepti la orice de la el,nu reusesc sa ii captez atentia cu nimic,ma ocup de el doar sunt zilnic cu el acasa, ii desenez,construim cu lego,ne jucam cu trenulete electrice,cu masinute,are atatea jucarii pentru varsta lui,scriem pe tabla cu creta,il las sa ma ajute la bucatarie,dar degeaba se plictiseste foarte repede sau de fapt nici nu se joaca cu mine ii e cuida cand fac ceva si strica imediat in loc sa se bucure si sa ma urmeze, cantam,dansam,mergem zilnic la plimbare,sunt trup si suflet pentru el si la curatenie ma ajuta,dar tot nu reusesc sa stabilesc niste reguli cand ii sare tandara ma loveste sau tranteste cu te miri ce.Ce fel de nervi iti trebuie nu stiu,abia astept sa inceapa gradinita,poate atunci se schimba ceva,voi aveti noroc in Ro cu cresele sau cu gradinitele cu program prelungit aici nu am numai normal 4 ore,cu fetita mea nu am avut problemele ce le am cu Andi,dar ea de la 1 an jumate a fost la cresa,acolo a invatat atatea lucruri, a inceput sa mance bine,la 2 ani jumate stia poezii si cantece pe sarite dar oricum e altceva daca se mai ocupa cineva de educatia copiilor decat numai noi,nici bunicii nu fac treaba buna si ei se lasa condusi
de sentimente si cedeaza,de aia au studiat educatoarele sa se ocupe de copii si reusesc cel putin in Ro e ok din punctul asta de vedere,aici om vedea cum va fi dar din auzite nu se ocupa asa mult de copii,nu fac serbari,nu prea invata cantece sau poezii,ii lasa mai mult de capul lor si cum am citit niste discutii in forum din 2003 de la niste mame din Germania le-au dat acasa copilul care s-a purtat urat in loc sa incerce ele sa schimbe ceva in comportamentul lui ca doar de aia sunt platite,ma apuca groaza cand ma gandesc.Ramaneti cu bine.


sus

Denunta
sunny




Locatie: dincolo de curcubeu... copii, matt 2ani 5 luni

16.10.2006 12:31     citat 

sa stiti ca si al meu face la fel....draga claudia....sper ca nu va face pana la doi ani....... surprins cum rezistati fetelor, ca pe mine ma iau zapacelile.....ma simt neputiincioasa.....ca o mama ne-buna si care nu il poate intelege pe copilul ei......
plang sau sunt foarte trist


sus

Denunta
nane




Copii
Sorana Maria: 14 ani, 9 luni

16.10.2006 2:24     citat 

Oooooo ce-mi vad ochii , deci asta urmeaza? Si Sorana a inceput sa urle , sa se tranteasca , sa se zbata , si si eu imi zic ca trece , ca trebuie rabdare. Dar zau daca mai pot , uneori imi vine sa o las jos si sa plec , sa ma plimb , si asa rau ma mustra constiinta ca-mi trec astfel de ganduri prin cap plang sau sunt foarte trist plang sau sunt foarte trist plang sau sunt foarte trist . Saptamana trecuta am plans de nervi , eram obosita , cu casa vraiste , si nu ma intelegeam cu copilul . La noi nu dureaza mult , depinde , intr-adevar de mine , cat de calma sunt si cat de repede ii distrag atentia , dar .... uneori e prea mult plang sau sunt foarte trist plang sau sunt foarte trist plang sau sunt foarte trist

sus

Denunta
sunny




Locatie: dincolo de curcubeu... copii, matt 2ani 5 luni

17.10.2006 8:59     citat 

daca gasesti undeva niste calm si rabdare la kg......ia-mi si mie o tona..... scot limba

sus

Denunta
nane




Copii
Sorana Maria: 14 ani, 9 luni

18.10.2006 6:49     citat 

sunny am o prietene care e monument de rabdare iuliuta , e si ea aici pe forum , poate ne explica ea cum reuseste. Eu , in parc , de multe ori ma uit la ea si o admir , si ma potolec imediat zambet , sau acasa imi amintesc cata rabdare are cu fiica ei si aplic si eu .... mama mai zice sa trag aer si sa numar pana la 10 rad sa stiti ca tine faza .

sus

Denunta
ddadriana




Locatie: Germania

18.10.2006 1:12     citat 

Fetelor cind eram in perioada aia, si vedeam mame, ma gindeam ca toate sint fericite numai eu nu. Binenteles ca si eu aveam momente cind aveam mult calm,
si nu ma afectau crizele de nervi, a le lu fiica-mea, dar cite o data i-mi venea sa urlu, sa nu ma mai opresc. Ce as zice eu, ca este cel mai daunator, copilului, in astfel de momente, este sa-i zici: nu e voie/ nu i-ti dau, si dupa ce face el crize de nervi, sa-i faceti voia. Incerc sa traduc din germana, unde se foloseste expresia: invata din succes. Incerc sa dau exemple sa se poata intelege: daca copilul ordona ceva, si in momentul in care urla, loveste, se arunca pe jos, da cu capul de perete,tu executi ordinul, el invata ca trebuie doar sa: urle, sa lovesca, sa se arunca pe jos, sa dea cu capul de perete, si i se indeplineste ori ce dorinta. Consecventa voastra o sa-l ajute sa se acomodeze cu reguli. Daca nu, aveti sanse, sa faca si la 6ani crize, si sa pierdeti controlul asupra copilui. Cu batutul, ce sa spun daca da copilul in mine, ma simt indreptatita sa dau si eu in el, ca sa cunoasca efectul, binenteles ca nu dadeam tare, dar sa vada, ce efect are. Costa f multi nervi, dar noi trebuie sa raminem sef, nu ne lasam calcati in picioare, de copii, ca nu e sanatos ptr ei, si nici ptr relatia noastra fata de ei.


sus

Denunta
Inuca0212




Locatie: Germania
Copii
yvonne: 16 ani, 2 luni

19.10.2006 2:52     citat 

eeee fetelor...ce citesc eu e muzica pt creierii mei! io-te, cum de n-am descoperit io subiectul asta mai repede, si am suferit in tacere? zambet

copilul meu a luat-o zdravan razna in ultimele 2 saptamani. a mai avut ea a o faza de urlat si batut din picior pe la 2 ani, da a trecut repede! acu insa...s-au adunat nori negri asupra casei. a inceput copilul sa emita pareri si sa aiba idei! si n-as avea nimic impotriva, ca doar trebuie sa-si dezvolte personalitatea si creativitatea, dar ideile ei sunt sadice! de multe ori imi stau lacrimile-n ochi de nervi, si in ac. timp ma pufneste si rasul (clar, incep sa ma ticnesc..) pt ca-mi aduc aminte de filmul ala "Denis-copil problema", cand era un drac de copil care punea tot universul cu fundu-n sus. cam asa e si fiica-mea.

de ex. vrea Kinder Pingui. zice bitte, bitte (te rog) mama kinder pingui, si eu ii dau. se duce in sufragerie, mananca jumate, si jumate arunca pe jos (pe covorul gri deschis) dupa care sare cu ambele picioare pe biata prajitura. cand totul este manjit bine, se pune-n patru labe si analizeaza. ii explic cu frumosu, ii mai dau una la fund, mai urlu la ea, in functie de cat de intinsi mi-s nervii, d-e-g-e-a-ba. maine face la fel. o pedepsesc, si nu-i mai dau ciocolata. da nu-i nici o problema! se poate face ac. lucru cu plastilina. se confisca plastilina. nu-i nimic, merge si cu pasta ei de dinti. si tot asa.

alt ex. cere apa. ii dau apa in cana ei. bea putin, dupa care se duce si o toarna pe canapea, si se uita tandru cum se prelinge apa aia prin toate crapaturile canapelei. apa e cazul fericit. cazul nefericit e cand se intampla ac. lucru cu laptele, de se mira lumea care intra la noi in casa de ce miroase canapeaua a branza de burduf.

daca vrea ceva, recurge la toate metodele. incepe cu variantele "soft" (da te rog eu mamico, te plor! [te implor], vine ma pupa, ma ia in brate, etc.) si daca n-are succes, trece la artileria grea: urla de ma mir ca n-au chemat vecinii inca Protectia Copilului, se tavaleste pe jos, se straduie sa vomite, si tot asa. la fazele astea am invatat sa fiu " cool" , respectiv ii vorbesc pe un ton calm "fata mea, nu-ti dau, ca n-ai voie pt ca...etc., si poti sa urli pana maine, ca tot nu primesti". dupa un timp de (care mie mi se pare ani lumina) se calmeaza, si zice "bine, data viitoae".

mancarea nu se arunca la noi prin casa, pt ca a impresionat-o pe ea f tare un documentar la care ne uitam noi acu catva timp, cu copiii subnutriti din africa. erau din aia rahitici, slaaabi de le numarai coastele, si plini de muste, si eu, prinsa intr-o faza de mare profunzime filosofica, i-am zis "vezi mama, astia n-au ce manca, si noi facem mofturi?" nici prin cap nu mi-a trecut c-o sa memoreze chestia asta. problema este insa, ca mananca si frimiturile de pe jos ca 'neghii n-au si e pacat" (negrii n-au).

a vazut-o pe babysittera ca spala tricoutele la chiuveta (daca e 1 tricou murdar, il spala de mana, pana se aduna si alte haine de bagat la masina). prin urmare, azi dimineata si-a spalat body-ul in WC!!!! si l-a picurat prin toata casa sa-mi arate ce-a facut. i-am zis de o mie de ori ca e kk in WC. so what?!

azi inainte sa plec la serviciu am facut curat in casa, in ideea ca maine seara gatesc, si la weekend sunt libera. dupa ce-am aspirat si spalat pe jos in ditai casoiul (timp in care copilu a fost exemplar de cuminte, a stat in camera ei si s-a jucat cu jucariile), ma duc sa vad ce face botzul mamei de aur. botzul respectiv statea in fundul gol pe parchet si se juca (a invatat sa se dezbrace singura, chestie pe care eu am incurajat-o, ca mi se pare importanta). mai fetelor, da putzea in camera aia, de mi s-a pus stomacul in gat. cum naiba, ca abia spalasem cu smacuri pe jos! cand ma uit, ce sa vezi? statea ina cu ambele picioare intr-o mare de rahat. ce-ai facut Yvonne? la care ea mandra zice: Vovolica fake caca in kilotzi, scos ciopaleii (ciorapeii) si kilotii si spalat pe jos paketu. exact asta a facut: si scos chilotii plini (PLINI!) de rahatzi, si a spalat cu ei toata camera. am crezut ca mor. mai aveam 15 mins si trebuia sa plec la serviciu, si camera ei era ca masina de desfundat canalizarea: plina de rahat. ia copilu, spala-l (ca deh), baga babysittera-n priza sa spele pe jos, tine copilu sa nu intre-n camera.... nu mai stiu ce sa ma fac.

chestia e ca orice metoda incerc, e sortita din fasa esecului. ii explic ca la copiii mari, pricepe ca e gresit ce face, da face in continuare. o altoiesc la fund, tot degeaba, ca se pare ca n-o doare, pt ca in primul rand nu plange, si in al doilea rand ma trezesc cu cate un cap in gura, ca raspuns la "bataia mea", de-mi sar ochii, daca o pedepsesc o doare fix in cot...sunt total depasita! faza e ca atunci cand e cuminte, e cel mai dulce copil. ma ajuta, povestim, ne jucam...ce sa mai, painea lui Dzeu. da si cand o apuca, fratele meu, ma baga la balamuc!

si apropos de urlat: si-a pus la punct un planset de zici ca-i lupul care urla la luna. fara lacrimi, dar preeeeluuung si vaicareeet si din cale afara de strident...ca daca o aude careva zice ca e pe masa de tortura...


sus

Denunta
cricket




Locatie: Iasi
Copii
Codrin: 15 ani, 2 luni

20.10.2006 2:04     citat 

Doamne, Inuca, mi-au dat lacrimile de ras!
Si ce ma asteapta....asta chiar ma pune pe ganduri ...
Codrin urla cand nu-i dau crema de bubite (il ung cu Fenistil p/ o urticarie), sticluta cu vigantol (vrea sa-si toarne singur picaturi in mancare ca asa m-a vazut pe mine), cand stau la calc si vreau si eu sa mai vb cu oamenii, cand nu-i dau cana mea cu cafea (l-a invatat taica-su ca frige si vrea sa puna mana pe ea sa se convinga), cand nu-i dau trusa mea de cosmetice (am facut o data greseala asta si mi-a mancat din labello si se pare ca i-a si placut!), in general lucrurile care chiar nu se pot da copiilor.


sus

Denunta
magdutza




Locatie: Constanta
Copii
Ioana-Teodora: 18 ani, 4 luni

20.10.2006 3:10     citat 

Asta da, copila, Inuca! Cat de haios poti relata fazele care te fac sa te urci pe pereti, chiar m-au distrat!!! Sincer, facand doar o mica comparatie, eu cred ca am un copil exemplar! Te felicit ca nu-ti pierzi simtul umorului, stii ce mult conteaza? de ce nu-l aplici la maximum in relatia cu Yvonne, poate astfel va relaxati amandoua si va inceta cea mica cu nazbatiile (e uimitoare, cata imaginatie poate avea!)
Mai retin din cea ce am mai citit/vazut prin massmedia: pedepsirea copilului prin retragerea afectivitatii materne, pentru mici perioade de timp. La noi are efect, copila sufera si apoi isi cere iertare


sus

Denunta
Inuca0212




Locatie: Germania
Copii
yvonne: 16 ani, 2 luni

20.10.2006 3:31     citat 

in primul rand ca la mine simtul umorului functioneaza doar dupa un anumit timp de la cataclism. in timpul cataclismului iese fiara din mine. zambet

in al doilea rand, chestia cu retragerea temporara a afectiunii materne tine si la noi, dar nu pot eu, pt ca ma umfla rasul, si s-a dus naibii momentul dramatic. asta mica vine si ma pupa cu forta, imi baga degetele-n ochi, sa ma uit la ea, se stramba in toate felurile sa ma faca sa rad, se atarna de mine, ma rog...cert e ca in max. 30 de secunde ne tavalim pe jos de ras amandoua. aici tre sa-mi tin putin rasul in frau, cu certitudine e metoda cea mai de succes. saru-mana ca mi-ai adus aminte de ea, o bagasem deja la naftalina...


sus

Denunta


< subiectul anterior :: subiectul urmator> pagina «  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7  »
Data este GMT + 2 Ore
subiect nou  raspunde
mergi la: