· articole
· intamplari
ultimele mesaje   |   reguli  |   ajutor  |   lista membrilor
Ultima vizita a fost

Index www.parinti.com > Copiii >Pana la 1 an > refluxul...
< subiectul anterior :: subiectul urmator > pagina 1, 2  »
subiect nou  raspunde
autor refluxul...     
marcomedia2007




Copii
Andrei Mario: 11 ani, 11 luni

08.05.2009 9:12   refluxul...  citat 

buna! baietelul meu are 6 luni si sufera de reflux. urmam un tratament dar care nu da rezultate prea mari. daca este vreuna dintre voi care are aceeasi problema, va rog sa ma ajutati spunandu-mi cum ati scapat de acest reflux....multumesc.

sus

Denunta
ANYA




Locatie: Cluj-Napoca
Copii
Amalia Catalina: 15 ani, 3 luni
Andrei Alexandru: 9 ani, 2 luni

20.05.2009 9:01     citat 

Salut, am avut si noi probleme de genul asta....am cautat mai jos cateva subiecte pe la care am discutat si eu in disperare...acum ne-am revenit binisor, nu perfect dar suntem ok (vorbesc la plural: ea cu stomacelul si eu cu capul), daca pot sa te ajut cu orice informatie...cu drag sarut
http://www.parinti.com/modules.php?name...highlight=
http://www.parinti.com/modules.php?name...highlight=
http://www.parinti.com/modules.php?name...highlight=


sus

Denunta
marcomedia2007




Copii
Andrei Mario: 11 ani, 11 luni

20.05.2009 12:18   buna!  citat 

mersi mult Anya! super ceea ce mi-ai trimis. tin sa iti spun ca din ce in ce baietelul meu se simte mult mai bine. La fel ca celelalte mamici acelasi lucru si la noi, faptul ca a luat mereu in greutate foarte bine, chiar daca vomita, e mereu vesel, nu a avut niciodata temperatura sau sa ii lipseasca pofta de mancare. Eu inca ii dau piept, de lapte praf nici nu vrea sa auda, am incercat si eu cu AR dar nu ii place alt fel de lapte, decat cel de la tatica. De cand am inceput sa ii dau mancarica solida nu mai vomita asa mult, doar cand il baltacaim noi ca il luam in brate, ne jucam cu el. Secretul lui a stat in mancarea solida. Pediatra lui mi-a spus sa nu ii dau ceai pentru ca ii irita stomacelul, dar eu am reinceput sa ii dau pentru ca lui ii place foarte mult cel de marar si musetel. Cel de marar ii faca bine la burtica, elimina gazele, il ajuta la digestie si il ajuta si la caca mult. Asa e cum au spus toate mamicile MULTA, MULTA RABDARE....si trece cu timpul. MIe aici un pediatru mi-a spus cand am intrebat pana cand va avea acest reflux: " rabdare si veti vedea ca la 20 de ani nu va avea absolut nici o problema...." bineinteles ca eu nu cred pt ca deja vad ca el sta mult, mult mai bine. pupici.

sus

Denunta
lelutika




Copii
Matei: 14 ani, 5 luni
Stefan: 12 ani

28.05.2009 10:10     citat 

baietelul meu s-a nascut cu reflux, vomita tot lapticul, eram disperata. a trecut in cateva luni, si mai ales cand manca usor-usor cu lingurita si putin cate putin, nu mai varsa. cand a trecut la alimente solide chiar n-au mai fost probleme.

sus

Denunta
dr_house




Copii
Gargaritza-Veveritza-Papusica-: 11 ani, 7 luni

29.05.2009 9:25     citat 

refluxul este fiziologic pana la 3 luni, maxim pana la 6 luni. trebuie sa ne facem probleme daca persista dupa aceasta varsta sau daca apare la 2-3 ore dupa masa.

fetitei mele ii dau la nevoie un prafulet cu omeprazol, motilium si lactoza. pt colici ii dau debridat suspensie orala la nevoie si ajuta si asta.

inainte de diversificare, mai ales daca ii dati bebeului completare sau e alimentat artificial, exista formule de lapte anti-refux sau anti-regurgitare. cel mai promovat e novalac AR, 40 ron cutia. e subtire ca un lapte normal in biberon si se transform intr-un gel, ceva ca o gelatina in mediul acid din stomacel. celelalte formule antiregurgitare sunt cam groase in biberon si copilasul suge mai greu, oboseste mai repede si mananca mai putin.

si se mai poate pune copilul in pozitie anti-reflux, adica semi-sezand, la aproximativ 45 de grade fata de planul patului, sprijinit de perne. socat


sus

Denunta
ANYA




Locatie: Cluj-Napoca
Copii
Amalia Catalina: 15 ani, 3 luni
Andrei Alexandru: 9 ani, 2 luni

29.05.2009 10:23     citat 

Pozitia la 45 de grade (ma rog nu stiu daca chiar 45 dar oricum inclinat...peste 30 de grade) e foarte indicata...dar nu pe perne....in nici un caz...se ridica patutul...sau salteaua dar NU se pune copilul pe perne la cateva luni doar.
Noi am ridicat patul Amaliei la un capat (am introdus inaltatoare sub picioarele patului ) si era inclinat in jur de 30-40 de grade....si asa a ramas pana dupa un an....a baut doar lapte de la Humana HN care desi e antidiareic (noi nu aveam nevoie de asta)...are consistenta mai mare, e mai gros (gustul lui mai special, de banane, ne-a facut mai grea trecerea la un lapte normal...decat dupa 1 an si 2 luni am reusit , desi nu mai era nevoie de lapte antireflux de ceva vreme).
Se poate adauga in lapte faina de orez, cereale pentru copii mai marisori. Copilul trebuie sa manance des si cate putin si dupa fiecare masa sa fie tinut la verticala, in brate, macar jumate de ora( Amalia a ajuns sa adoarma f.bine in pozitia asta ca o tineam si cate o ora pentru ca nu dadea aerul afara decat greu).
Dupa ce iese aerul (ragaie) cea mai indicata pozitie in care sa-l pui in patut e pe partea stanga deoarece astfel stomacelul este mai jos decat esofagul si astfel este impiedicata intoarcerea laptelui in esofag, acest lucru se poate intampla deoarece muschiul care inchide stomacul este inca insufient maturizat.
Amalia primea inainte de aproape fiecare masa picaturi de Metaclopramid pentru relaxarea stomacului ...treptat imi aduc aminte de multe alte chestii care le-am facut si despre care m-am informat in momentul acela....
Imi pare bine ca marcomedia2007 ca copilul tau isi revine, noi ne-am luptat fff tare cu boala asta , ne-am informat mult si am reusit si noi sa trecem peste aproape de tot.
Multa sanatate si orice intrebari ai avea imi face placere sa ajut


sus

Denunta
dr_house




Copii
Gargaritza-Veveritza-Papusica-: 11 ani, 7 luni

29.05.2009 12:45     citat 

mie asa mi-a zis proful de pediatrie.
eu nu sunt pediatru si nu indraznesc sa ma bag nici la a-mi trata propriul copil, d'apoi pe al altcuiva decat in cateva - putine - situatii.

pupicutzi.


sus

Denunta
roxanamirela




Locatie: Bucuresti
Copii
Andrei Darie: 13 ani, 11 luni
alaptat, purtat, rasfatat

29.05.2009 12:52     citat 

----------
dr_house a scris:
mie asa mi-a zis proful de pediatrie.
----------


Profu' de pediatrie isi actualizeaza informatia regulat? (nu de alta, dar tot citesc aici pe forum ce mai scrii si am impresia ca citesc cartea lui Capraru, care e cam veche si ne-revizuita! sa inteleg ca le stii de la profu' de pediatrie? daca da.........atunci e cam trist!).

rox


sus

Denunta
dr_house




Copii
Gargaritza-Veveritza-Papusica-: 11 ani, 7 luni

29.05.2009 1:15     citat 

omul e tare in pediatrie
dar alea care nu mai sunt de actualitate le-am luat si eu de pe net... si apoi m-am consultat cu niste prietene pediatre si m-au lamurit scot limba


sus

Denunta
Teodora29




Locatie: France
Copii
Elouan: 14 ani

29.05.2009 1:22     citat 

si daca te-ai informat asa de bine,cum poti sa confunzi refluxul cu regurgitarile, afirmind ca refluxul e fiziologic???
cit despre asezatul pe perne, nu mai zic nimic, a explicat deja Anya corect


sus

Denunta
dr_house




Copii
Gargaritza-Veveritza-Papusica-: 11 ani, 7 luni

29.05.2009 1:34     citat 

regurgitarea este urmarea refluxului gastro-esofagian. de fapt regurgitarea se traduce ca eliminarea pe gura de alimente nedigerate din stomac, iar refluxul este refluarea prin imaturitatea cardiei, a continutului gastric in esofag.

pana la urma merg mana in mana, nu se confunda.

quod erat demonstrandum... socat


sus

Denunta
Teodora29




Locatie: France
Copii
Elouan: 14 ani

29.05.2009 1:42     citat 

nervos
mai citeste, mai citeste
un copil care regurgita nu sufera neaparat de reflux
da, un copil care are reflux, regurgita
insa sint grade complet diferite, desi asemanatoare ca manifestari
daca tot esti doctor, pune mina corect pe informatie, si apoi balanseaz-o pe un forum unde lumea tinde sa te ia in serios cind iti acorzi o asemenea profesie trag cu ochiul


sus

Denunta
dr_house




Copii
Gargaritza-Veveritza-Papusica-: 11 ani, 7 luni

29.05.2009 1:45     citat 

Incidente digestive frecvente in perioada de sugar.html


Gina Palicari, Rodica Nanu medici pediatri, consultanti UNICEF

Rezumat

Medicul de familie, pediatrul si asistentul care se ocupa de puericultura sunt adesea confruntati cu ingrijorarile parintilor foarte preocupati de unele fenomene digestive ale sugarului (regurgitatii, varsaturi, constipatie s.a.). De obicei, acestea sunt incidente fara semnificatie patologica, trecatoare. Daca anamneza amanuntita si empatica, insotita de examenul clinic atent, urmate de supravegherea copilului conduc la concluzia ca tulburarea digestiva este functionala si tranzitorie, de importanta majora se dovedeste a fi ingrijirea globala, corecta, a sugarului, buna comunicare cu familia si cu copilul. Recurgerea la medicamente este inutila in cea mai mare parte a cazurilor, deseori devenind agresiva, cu urmari pe termen lung. Chiar daca unii parinti sunt foarte insistenti in solicitarea de tratamente medicamentoase, principiul "PRIMUM NON NOCERE" ramane calauzitor!

Regurgitatiile (din limba latina, regurgitare = a revarsa)

Definitie

Regurgitatia este evacuarea fara efort, prin gura, a unei cantitati mici (sub 20 ml) din continutul gastric. De obicei, laptele regurgitat este nemodificat, nedigerat.

Etiologie

Cauza cea mai frecventa este suptul lacom, cu aerofagie, eventual inghitirea unei cantitati mai mari decat capacitatea gastrica.

"¢ Anomaliile congenitale ale esofagului sunt foarte rare si, de obicei, diagnosticate si sanctionate terapeutic in maternitate (absenta esofagului, atrezia, esofagul scurt, stenozele, diverticulii esofagieni).

"¢ Relativ rara este tulburarea functionala a cardiei, a sfincterului jonctiunii eso-gastrice.

In astfel de cazuri apare refluxul gastro-esofagian. Amintim ca starea de repaus a cardiei este in pozitia de inchidere. Sfincterul cardiei opreste trecerea continutului gastric in esofag.

In repaus, presiunea esofagiana este mai mica decat cea intragastrica. Activitatea cardiei este reglata prin reflexe cu centrul in bulb si control din centrii superiori. Imaturitatea functionala a diverselor aparate si sisteme, caracteristica sugarului mic, conduce si la tulburari de motilitate la nivelul cardiei. Calazia esofagiana (din limba greaca, chalasis = relaxare) este insuficienta functionala a cardiei, insotita de refluarea continutului gastric in esofag. Concretizarea consta in regurgitatii sau varsaturi. Calazia esofagiana este relativ frecventa la sugarul mic, de cele mai multe ori trecatoare fara tratament. Acalazia esofagiana, incapacitatea musculaturii netede a cardiei de a se relaxa, determina incetinirea accentuata a tranzitului esogastric. Este rara la sugar.

Examenul clinic complet si atent al sugarului care regurgiteaza frecvent poate pune in evidenta modificari ale starii de nutritie, eventual mici malformatii externe. In acest caz se impun examene complementare, la care se va recurge cu mult discernamant, avand in vedere ca ele sunt mai mult sau mai putin invazive. Aprecierea curbei ponderale este esentiala; daca sugarul creste in greutate respectandu-si culoarul lui de crestere, nu sunt necesare investigatii, nici tratament medicamentos. Tratamentul regurgitatiilor sugarului care creste si se dezvolta bine consta in ignorarea fenomenului, dar nu si a copilului si a familiei. Parintii vor fi incurajati, asigurati ca regurgitatiile nu influenteaza negativ starea de sanatate. Tinerea copilului mai mult timp in brate, in pozitie verticala, mai ales dupa supt, apoi culcarea lui pe o parte sunt benefice.

Varsaturile

(din limba latina, versare = a varsa)

Definitie

Varsatura este un act reflex prin care continutul stomacului este expulzat, de obicei violent, prin gura.

Fiziopatologie

Mecanismul consta in inchiderea pilorului, relaxarea cardiei, contractii gastrice antiperistaltice, contractarea peretelui abdominal si coborarea diafragmei. In mod obisnuit, glota si nasofaringele se inchid. Foarte rar apare regurgitarea nazala, extrem de rar - inhalarea lichidelor gastrice (generatoare de pneumonii trenante la sugarii cu varsaturi cronice). Neurologic, varsatura este mediata prin arcul reflex care include centrul bulbar al varsaturii, vecin cu centrii respirator, salivar, cardiac, ceea ce explica participarea acestora in timpul evacuarii stomacului.

Clasificarea pentru care optam, considerand- o de importanta practica, este cea in varsaturi acute si cronice, ambele putand fi de origine digestiva/extradigestiva. Vom aborda problema varsaturilor sugarului care apar frecvent in practica medicului de familie, constituind "incidente" sau care sunt semnale de alarma pentru situatii pastologice ce impun investigatii/interventii speciale.

Varsaturi acute

"¢ Varsaturile ocazionale sunt foarte frecvente; se datoreaza greselilor de tehnica a hranirii, supraalimentarii, aerofagiei, oferirii unui aliment nepotrivit/alterat. Anamneza atenta poate fi concludenta; examenul clinic (complet, amanuntit!) este negativ. Tratamentul consta in repaus digestiv timp de aproximativ 0 de minute dupa varsatura, apoi corectarea greselii alimentare depistate (alaptare la cererea copilului, limitarea volumului altor mese, eliminarea apei/ceaiului, chiar a celui neindulcit din alimentatia copilului sub luni). Medicamentele sunt inoportune.

"¢ Varsaturile acute de cauze medicale digestive sunt adesea expresia unei enterocolite acute. Imbolnavirile virale (relativ frecvente sunt cele cu rotavirus) se manifesta prin varsaturi frecvente urmate - la cateva ore - de diaree. Anamneza poate fi orientativa (cazuri similare concomitent sau anterior in anturaj). Examenul clinic poate pune in evidenta o suferinta exprimata fizionomic; meteorism abdominal. Aspectul scaunului (daca a aparut si diareea): apos, uneori chiar afecaloid, eventual cu filamente de mucus. Intotdeauna este necesara cautarea semnelor de deshidratare, semnal al agravarii.

De obicei, tratamentul se suprapune pe cel al varsaturilor ocazionale, recomandand in plus o buna hidratare: san la cerere, iar la copilul care nu mai beneficiaza de alaptare - ceai - eventual indulcit cu zahar in concentratie de g/dl, solutii de rehidratare procurate din farmacie sau, in situatii speciale, preparate in casa (1 l apa clocotita cu 10 lingurite de zahar si o lingurita de sare de bucatarie). De obicei, in maximum - zile tulburarile digestive dispar. In cazul sugarilor mari, poate fi utila sararea alimentelor de diversificare (aproximativ 1 g sare pe zi, evident iodata) pe durata tulburarilor digestive. Enterocolita microbiana poate debuta cu varsaturi, succedate repede de scaune frecvente lichide/ semilichide, cu mucus adesea sangvinolent.

"¢ Varsaturile acute de cauze medicale extradigestive survin in boli respiratorii, otita medie, infectii urinare, infectii ale sistemului nervos central sau alte cauze de crestere a tensiunii intracraniene. Anamneza si examinarea clinica completate prompt cu probe paraclinice neinvazive (hemograma, examen sumar de urina) pot orienta diagnosticul. N.B. Varsatura exploziva, fara greata, fara efort, mai ales cea insotita de febra, impune SPITALIZAREA URGENTA‚; foarte probabil este expresia unei afectari meningo-cerebrale. Varsaturile incoercibile, cele sangvinolente (cu sange rosu - nedigerat/sange digerat - maroniu, comparat cu zatul de cafea), cele fecaloide reprezinta o urgenta care obliga la spitalizarea imediata a copilului.

In tratamentul simptomatic al varsaturilor de cauza medicala se accepta, si in cazul sugarilor mari (dupa varsta calendaristica si biologica de luni), bautura de tip cola: maximum 0 ml in 2 de ore, la temperatura camerei, cat mai "aplatizata" prin pastrare in cana, oferita cu lingurita in cantitate de - ml la fiecare 10-1 minute. Este singura situatie in care recomandam astfel de bauturi! De altfel, tinctura din frunze de coca si nucile de kola au fost introduse initial in consum ca medicament stimulant, antiemetic si antidiareic!

Varsaturi cronice

Medicul este chemat uneori pentru ca sugarul varsa zilnic, de mai multe ori pe zi, de cateva zile, chiar saptamani. Daca starea de nutritie este afectata (curba ponderala urmeaza un culoar inferior celui pe care se afla sugarul), daca anamneza si examenul clinic pun in evidenta modificari (icter prelungit peste saptamani dupa nastere/bombarea fontanelei/crize de convulsii/anorexie rebela/edeme/tuse persistenta/poliurie/hermafroditism sau pseudohermafroditism) este oportuna trimiterea copilului la esalonul care are capacitatea de a investiga suplimentar sugarul, clinico-paraclinic. Mentionam cateva entitati clinice in al caror diagnostic putem fi orientati de prezenta varsaturilor cronice.

"¢ Varsaturile frecvente, asociate cu constipatie, stagnare ponderala in ciuda aportului alimentar corespunzator si a apetitului foarte bun, chiar exagerat, la un sugar de -10 saptamani, mai ales la un baietel, contureaza deseori tabloul clinic al stenozei hipertrofice de pilor (SHP). In acest caz, varsaturile contin lapte digerat, "branzit", cateodata filamente de mucus sangvinolent, niciodata bila.

Originea bolii ramane necunoscuta. SHP are o frecventa de 1/800 la caucazieni, 1/2.000 la populatiile de negri. La baieti este de ori mai des intalnita decat la fete. Uneori examenul clinic pune in evidenta unde peristaltice vizibile de la stanga spre dreapta hipocondrului stang, dupa ce copilul a supt si nu a varsat inca. Atunci cand copilul este relaxat si cu stomacul gol, se poate palpa - in 8 % dintre cazuri - "oliva pilorica", o tumoreta de aproximativ 2 cm, ferma si mobila, situata profund, la dreapta ombilicului, putin mai sus de acesta. Daca diagnosticul de SHP nu este pus in timp util, apar semne de deshidratare si alcaloza hipocloremica. Dirijarea prompta a sugarului spre un serviciu chirurgical specializat este foarte importanta. Examenul clinic chirurgical asociat cu investigarea ecografica (imaginea in "cocarda" este tipica, muschiul piloric este mai mare de mm, iar canalul piloric mai lung de 1 mm) si, eventual, radiologica transeaza diagnosticul, iar interventia chirurgicala - simpla si de scurta durata - este salutara.

"¢ Varsaturile frecvente, asociate cu anorexie persistenta si pronuntata, cu polidipsie si poliurie, aparute la un sugar mai mare de 2- luni, pot fi semnul unei intoxicatii acute cu vitamina D. Daca se poate masura tensiunea arteriala, aceasta va fi constant marita. Un examen al urinii din 2 de ore pune in evidenta hipercalciurie. Boala este iatrogena! Amintim ca doza zilnica necesara de vitamina D pentru prevenirea rahitismului este de 00-1.000 UI. Preparatele farmaceutice orale pentru sugari, existente acum in comert, au 00- 0 UI in fiecare picatura. Este inoportuna si periculoasa o doza profilactica de vitamina D din astfel de preparate mai mare de 1-2 picaturi/zi, indiferent de sezon, de greutatea sugarului, de culoarea pielii sale, de conditiile de mediu, de gradul de poluare a atmosferei. Profilaxia rahitismului sau/si tratamentul diferitelor forme de rahitism impun, intr-adevar, alte doze care vor fi stabilite de specialist, in urma evaluarii clinicoparaclinice.

Copilul, sanatos sau bolnav, este o persoana. Sa-l respectam, sa nu-l traumatizam inutil cu investigatii invazive, dar sa nu lasam boala sa se agraveze. Si sa nu uitam: PRIMUM NON NOCERE!

Bibliografie

1. E. Ciofu, Carmen Ciofu. Varsaturile, in "Esentialul in pediatrie", pg. 293-297, Ed. Med. Amaltea, Bucuresti, 1997.
2. Claude Le Coultre. Vomisments in "Precis de pediatrie" (Pierre C. Siyonenko, Claude Griscelli et. Col), pg. 1240-1262, Ed. Payot Lausanne Doin editeurs, Paris, 1996.
3. Hatieganu. Fodor, Curs de patologie medicala, vol. III, Tipografia Minist. Invatam, 1956.
4. A. Rusescu. Pediatrie, vol. I, Ed. Didactica si Pedagogica, 1965.
5. Alina Stanescu. Varsaturile - in "Compendium de pediatrie" ed. a II-a (sub coord. A. Georgescu), pg. 340-345, Ed. Bic ALL Medical, Bucuresti, 2005.

de ajuns dna academician?


sus

Denunta
dr_house




Copii
Gargaritza-Veveritza-Papusica-: 11 ani, 7 luni

29.05.2009 1:51     citat 

Refluxul gastroesofagian la copil


Refluxul gastroesofagian la copil Refluxul gastroesofagian (RGE) a devenit, in ultima perioada de timp, o importanta problema de sanatate publica ce determina cheltuieli enorme in sistemul sanitar si afecteaza calitatea vietii. RGE este definit ca fiind pasajul involuntar al continutului gastric in esofag. RGE este foarte frecvent in primul an de viata si, desi determina regurgitatii si varsaturi, de obicei copilul are o crestere normala. Diferenta dintre refluxul fiziologic si boala de reflux este in mai mica masura corelata cu frecventa, durata si severitatea episoadelor de reflux, fiind mai ales determinata de aparitia unor semne si simptome suficient de intense pentru a afecta calitatea vietii sau pentru a genera aparitia complicatiilor. Cand RGE produce sau contribuie la aparitia leziunilor tisulare sau la aparitia inflamatiei precum in esofagita, apnee, bronhospasm, aspiratie pulmonara, esecul cresterii, carenta martiala, anemie sau hematemeza si stenoza esofagiana, se numeste boala de reflux gastroesofagian (BRGE). RGE primar este consecinta unei tulburari primare functionale a tractului gastrointestinal superior. RGE secundar este consecinta dismotilitatii care apare in boli sistemice sau poate fi determinat de factori mecanici ce intervin in boala pulmonara cronica sau in obstructia cronica a cailor respiratorii superioare. Alte cauze includ infectii sistemice sau locale (infectii urinare, gastroenterite), alergia alimentara, boli metabolice, hipertensiune intracraniana. Uneori, refluxul secundar apare ca urmare a stimularii centrului vomei. DATE EPIDEMIOLOGICE Prevalenta regurgitatiilor este crescuta la sugari; rezultatele comunicate de diversi autori variaza de la 18% la o populatie neselectionata la 40% la sugarii din mediul urban care consulta un pediatru. Studii recente arata ca aproximativ 50% dintre mamele ce au sugari sanatosi in varsta de 6-8 luni afirma ca acestia regurgiteaza de 2 sau mai multe ori/zi ceea ce sugereaza ca RGE este o perturbare a motilitatii intestinului proximal extrem de frecventa. In SUA se nasc mai mult de 4 mil. copii/an; cel putin ? au reflux in primii 2 ani de viata. RGE apare frecvent la sugar si copilul mic, in primele 18 luni, pana la 2 ani si in 90% dintre cazuri simptomele dispar la aceasta varsta. FIZIOPATOLOGIE Au fost descrise mecanisme antireflux, mecanisme ce se opun gradientului dintre zona de presiune intratoracica negativa a esofagului si zona de presiune intraabdominala a stomacului care este pozitiva: ♦ Mecanisme anatomice ligamentul freno-esofagian si ligamentul gastrofrenic asigura fixarea esocardiotuberozitara. Exista rapoarte stranse intre portiunea ascendenta a ligamentului frenoesofagian si stratul muscular circular al peretelui esofagian. S-a acordat importanta unghiului esogastric sau unghiului Hiss si orificiului esofagian al diafragmului. ♦ Mecanisme functionale masurarea presiunii intraesofagiene demonstreaza o zona de inalta presiune in esofagul inferior care defineste functional sfincterul esofagian inferior (SEI). Se observa cresterea in lungime a acestei zone de inalta presiune: ∀ 0,75 - 2 cm la copilul < 3 luni ∀ 0,75 - 3 m la copilul > 1 an ∀ 3 - 4 cm la adult Tonusul si presiunea sfincterului inferior al esofagului (pSEI) este in medie 25±10 cm H2O. Aceasta zona de hiperpresiune dispare fiziologic o secunda dupa deglutitie pentru o durata de 6-8 secunde pentru a reaparea apoi cu o usoara hipertonie reactionala. La prematuri si nou-nascuti, raspunsul poate fi insuficient coordonat si mai putin patent. SIE poate fi influentata de factori alimentari, hormonali, nervosi, medicamentosi. Episoadele de reflux sunt cel mai adesea determinate de relaxarea tranzitorie a sfincterului esofagian inferior. Totusi, alte cateva mecanisme pot fi implicate: tonusul bazal scazut al SEI, deschiderea prelungita a SEI in timpul deglutitiei. Disfunctia sfincterului si afectarea barierelor ce se opun gradientului de presiune dintre abdomen si esofag determina reflux. Aparitia bolii de reflux e determinata mai ales de lipsa clearence-ului acidului din esofag din cauza perturbarii activitatii peristaltice a corpului esofagului. SIMPTOMATOLOGIE Nu orice pacient care varsa si regurgiteaza are obligatoriu un reflux gastroesofagian patologic si nu orice pacient care are un RGE patologic varsa sau regurgiteaza obligatoriu, chiar daca frontiera dintre RGE patologic si RGE fiziologic nu e evidenta. Simptome digestive. Sunt cele mai frecvente. Regurgitatii. Survin fara efort si fara participare diafragmatica. Sunt anormale prin frecventa, usurinta cu care apar la schimbarea pozitiei si trebuie sa fie deosebite de mici regurgitatii imediat postprandiale survenind in timpul eructatiilor fiziologice. Varsaturi. Implica o participare diafragmatica, deci un efort si sunt resimtite penibil, determina plans si urmeaza uneori dupa regurgitatii; pot fi predominant nocturne. Diferenta dintre varsaturi si regurgitatii este adesea dificil de stabilit. Regurgitatiile si varsaturile apar la 90% dintre copiii cu RGE. Hemoragiile digestive. Apar la 20-30% bolnavi. Sunt de obicei hematemeze in cantitate mica, dar uneori pot fi abundente. Corespund de regula unei esofagite si destul de frecvent unei gastrite asociate. Mericismul cu faze de ruminatie caracteristice poate fi observat independent de orice context psihopatologic. Daca este legat de RGE, mericismul dispare dupa efectuarea tratamentului chirurgical antireflux. Elementul disfagic este dificil de evaluat in pediatrie. Totusi, se poate observa la sugar refuzul biberonului sau plans care evoca senzatia de durere. Pirozisul este descris la copiii de varsta scolara sau la adolescenti. Simptomele se intensifica dupa efort, stres, aparitia obezitatii; au spectrul bolii observate la adulti si prezinta recurenta simptomatologiei dupa intreruperea tratamentului. Simptomatologia RGE difera in functie de varsta (tabelul nr. 1). Consecinte nutritionale Refuzul alimentatiei, varsaturile pot antrena tulburari de crestere ponderala, apoi staturala daca manifestarile persista. Anemia, consecinta a hemoragiilor digestive macroscopice sau microscopice, este rara. Caracterul hipocrom microcitar al anemiei si asocierea varsaturilor evoca RGE si trebuie sa fie cautata esofagita. Frecventa si severitatea consecintelor nutritionale depind de rapiditatea cu care este stabilit diagnosticul de RGE si de eficienta tratamentului instaurat. Asfel, consecintele nutritionale au tendinta de a deveni din ce in ce mai rare si mai putin importante. Manifestari respiratorii Cand evaluam manifestarile respiratorii, trebuie sa tinem seama de varsta. Bronhopneumopatiile asociate RGE sunt bine invidualizate abia dupa 2-3 ani. Manifestarile respiratorii sunt variabile. Trebuie cautate argumente clinice pentru a le atribui RGE: exacerbare in decubitus, tuse nocturna survenind la 1-3 ore dupa culcare. Este necesar sa se caute existenta varsaturilor, regurgitatiilor. Caracterul nocturn al varsaturilor e evocator. Constatarea endoscopica a unei esofagite este un alt argument. Topografia pneumopatiilor poate fi considerata ca un alt argument in favoarea unei aspiratii, cand afectarea este repetat localizata in teritoriul drept si mai ales la nivelul lobului mediu. Relatia cauza-efect intre RGE si simptomatologia respiratorie este dificil de determinat. RGE poate exista independent si fara legatura cu manifestarile respiratorii si poate sa fie cauza, dar si consecinta lor. De aceea, pare justificat sa se instituie un tratament anti-RGE de proba, chiar daca relatia cauzala intre manifestarile sistemului digestiv si respirator nu a putut fi stabilita. Vecinatatea anatomica a traheei fata de esofag si faptul ca este necesara o coordonare exacta intre epiglota (care protejeaza traheea de continutul esofagian) si peristaltica esofagiana au constituit baza ipotezei conform careia aspirarea continutului esofagian determina patologia tractului respirator. Se considera ca aspiratia continutului esofagian produce inflamatie si edem, determina stridor sau ca reflexele neurale determina laringospasm. Daca evaluarea CRS (cai respiratorii superioare) sugereaza inflamatie cronica, este prudent sa se considere RGE ca o posibila cauza. A fost cercetat posibilul rol al RGE in aparitia crizelor de apnee si in aparitia bradicardiei. Desi unele studii au aratat ca sugarii cu istoric de apnee au RGE mai mare decat normal, nu exista o corelatie a episoadelor de apnee cu RGE. Este dificil sa asociem RGE cu astm, bronsita sau pneumonie. Manifestarile clinice observate la pacientii studiati sunt sistematizate in tabelul nr. 2. Exista mai multe modalitati de diagnostic, dar exista un numar mic de studii care compara diferitele abordari de diagnostic. Manifestari neurologice. Au fost atribuite RGE manifestari neurologice si tulburari de comportament. Se poate considera ca tulburarile somnului, crizele de agitatie si plans corespund manifestarilor dureroase. Sindromul Sandifer se caracterizeaza prin hernie hiatala (sau cel putin RGE), postura anormala a capului si a gatului cu aspect de torticolis, uneori asimetrie faciala si anomalii ale craniului. Acest sindrom ar fi consecinta unei atitudini antalgice pentru a diminua durerea produsa de esofagita. INVESTIGATII Examen radiologic. Practicata fara manevre de provocare a refluxului (compresie abdominala, pozitie Trendelenburg, sifonaj), opacifierea esofagului, a stomacului, a cadrului duodenal a fost multa vreme metoda utilizata pentru a vizualiza RGE, fiind singura metoda disponibila. Din cauza iradierii, cuantificarea RGE e imposibila. In plus, metoda de detectare se limiteaza la perioada postprandiala, de fapt intervalul de timp in care refluxul e fiziologic. Durata scurta a investigatiei determina rezultatele fals negative, iar frecventa aparitiei refluxului non-patologic determina rezultate fals pozitive. Astfel, ex. rad. cu substanta de contrast nu e un test capabil sa determine prezenta sau absenta BRGE. Datele din literatura demonstreaza ca incidenta rezultatelor fals pozitive (~ 35%) si a rezultatelor fals negative (~ 14%) e crescuta. Totusi, ex. radiologic are importanta in investigarea etiologiei sau a complicatiilor RGE (anomalii anatomice sau functionale, stenoza esofagiana). Examenul radiologic trebuie sa fie efectuat la sugarii cu simptome severe de RGE pentru a exclude o hernie hiatala, stenoza pilorica atipica, malrotatie, diafragm duodenal, stenoza esofagiana sau alta cauza de varsaturi recurente. Scintigrafia. Se realizeaza prin administrarea orala sau instilarea in stomac a unei formule sau a unor alimente cu technetiu. Ariile de interes (stomacul, esofagul si plamanii) sunt scanate pentru a evidentia RGE si aspiratia. Sensibilitatea scintigrafiei este cel putin comparabila cu a examenul radiologic, dar tehnica ofera cateva avantaje. Iradierea e mai mica decat pentru o radiografie toracica. In plus, tehnica permite cuantificarea numarului, volumului si a duratei episoadelor de reflux in timpul inregistrarii (in general, 1 ora). Din nefericire, nu exista date la copiii asimptomatici, nici date referitoare la repetitivitate, ceea ce face ca tehnica sa fie putin utilizata pentru evaluarea eficientei unui tratament. Episoadele de RGE sunt vizualizate si inregistrate independent de pH. De asemenea, scintigrafia ofera informatii despre evacuarea gastrica. Scintigrafia poate fi recomandata in caz de suspiciune de aspiratie pulmonara caci poate demonstra calea falsa (din nefericire, un examen negativ nu permite excluderea acestei posibilitati). Ecogafia. Desi din punct de vedere tehnic e diferita de scintigrafie, ecografia prezinta avantaje si dezavantaje comparabile. Rezultatul ecografiei depinde de experienta si interpretarea ecografistului. Tehnica nu permite studiul refluxul postprandial. Asemanator scintigrafiei si examenului radiologic pranzul administrat nu e fiziologic pentru ca este semilichid si pentru ca pacientul trebuie sa ramana imobil, in decubit dorsal. Figura nr. 3 Edoscopie digestiva superioara aspect de esofagita gr. I Endoscopia. Este singura metoda care permite vizualizarea mucoasei esofagului in mod direct. Endosopia nu e o tehnica potrivita pentru a diagnostica refluxul, ci pentru a aprecia o eventuala esofagita (figura nr. 3). Totusi, absenta esofagitei nu permite excluderea unui RGE patologic. Daca endoscopic se stabileste dignosticul de esofagita, se recomanda biopsia de mucoasa esofagiana deoarece exista o slaba corelatie intre aspectul endoscopic si cel histopatologic. Tehnica de referinta pentru a masura si diagnostica RGE este PH-metria (masoara frecventa si durata episoadelor de reflux acid). Manometrie. Sunt necesare o serie de masuri pentru a asigura conditii fiziologice; utilizarea unor sonde fine cu captatori radiali, se asociaza o electromiografie faringiana externa. Manometria esofagiana cuplata cu electromiografia faringiana externa poate studia 3 aspecte: a) sfincterul inferior al esofagului (SIE); b) motricitatea corpului esofagului; c) sfincterul superior. Manometria nu masoara refluxul, dar cuantifica presiunea SIE si evalueaza alte fenomene motorii. In refluxul patologic pot fi identificate mai multe tipuri de anomalii ale SIE. PH-metrie esofagiana. Testul se realizeaza prin plasarea transnazala a unui microelectrod in esofagul inferior care masoara si inregistreaza pH-ul esofagian. Cei mai multi clinicieni utilizeaza dispozitive computerizate care inregistreaza pH-ul esofagian la interval de 4-8 sec. Continutul gastric, care e in principiu acid, reflueaza in esofag, ce are in lumen un pH intre 5 si 7 si antreneaza o scadere a acestui pH. S-a postulat arbitrar ca un episod de reflux exista ori de cate ori pH-ul esofagian coboara sub 4 pentru o durata minima specificata de obicei 15-30 sec. Durata examenului trebuie sa fie de 24 de ore, daca nu e posibil cel putin 18, notand orarul meselor, activitatea copilului, principalele evenimente (tuse, plans). Traseul e interpretat pe baza datelor cantitative (figura nr. 4): Figura nr. 4 pH-metrie esofagiana la un copil in varsta de 8 ani - numar crescut de episoade de reflux 103/24 de ore, indice de reflux 12,1%. La aceasta interpretare cantitativa se adauga o interpretare calitativa asociind evenimentele notate in timpul derularii examenului cu datele traseului. Tehnica masoara pH-ul in esofag, dar nu evalueaza refluxul in sine (dificil de evidentiat episodele de reflux non-acid). Totusi, pH-metria prelungita e singura metoda care permite diagnosticul refluxului in afara perioadelor postprandiale si care studiaza refluxul in conditii fiziologice pentru ca examenul se poate face in ambulatoriu. Fiabilitatea rezultatului e legata de durata examenului. ∀ Indicele de reflux definit ca procentul din timpul examenului in care pH-ul esofagian coboara sub 4 este important pentru ca reflecta expunerea cumulata a esofagului la acid. Se recomanda ca limita superioara a indicelui de reflux sa fie de 12% la sugar, apoi de 6% dupa varsta de 1 an. ∀ Numarul episoadelor cu un reflux sub 4. ∀ Numarul episoadelor cu pH sub 4 si durata mai mare de 5 min. ∀ Durata celui mai lung episod cu pH sub 4. Monitorizarea pH-ului e utila pentru evaluarea terapiei de supresie acida la copiii tratati cu inhibitori ai pompei de protoni si poate poate fi utila pentru a aprecia daca un bolnav are risc de complicatii respiratorii. La aprox. 60% dintre copiii cu astm cu raspuns slab la terapia conventionala se constata anomalii la monitorizarea pHului esofagian. Interesul pentru pH-metrie se limiteaza la un grup de pacienti care prezinta "manifestari atipice non-digestive" (boala respiratorie cronica, crize de apnee) de care ar putea fi responsibil RGE. Dupa recomandarile ESPGHAN, "inregistrarea pHului esofagian nu e indicata in RGE necomplicat sau in RGE complicat clinic evident (regurgitatii si/sau varsaturi frecvente), ale carui complicatii ii pot fi atribuite evident (ex. esofagita). PH-metria nu are decat putine indicatii clinice, dar ramane o tehnica de referinta in cercetarea clinica. PHmetria de lunga durata e tehnica de electie in orice situatie in care e important sa obiectivam numarul si durata episoadelor de reflux acid. In caz de suspiciune de RGE patologic la un copil care nu varsa si nu regurgiteaza, pH-metria e examenul de electie. TRATAMENT Tratamentul include: modificari ale stilului de viata si tratament farmacologic sau chirurgical. Schimbarea stilului de viata la sugari se refera la modificarea compozitiei formulei si la pozitiile in timpul somnului. Schimbarea stilului de viata la adolescenti include modificarile dietetice, pozitia in timpul somnului, reducerea greutatii si renuntarea la fumat. Medicatia tamponeaza acidul gastric, reduce secretia gastrica de acid si modifica motilitatea gastrointestinala. Tratamentul chirurgical include tehnici care reduc sau elimina RGE. Linistirea parintilor. Parintii trebuie sa fie ascultati. Trebuie sa le intelegem anxietatea si sa-i linistim. Poate fi suficient sa le vorbim parintilor despre natura fiziologica a regurgitatiilor. Masuri dietetice. Preparatele care ingroasa mesele sau formulele ingrosate (Gelopectose 3-5%, Gumilk 2%) si lapturile antireflux (AR) determina diminuarea numarului de regurgitatii. Totusi, efectele lor asupra parametrilor pHmetriei sau a altor investigatii pentru reflux sunt inconstante si imprevizibile, explicabil prin complexitatea mecanismelor fiziopatologice implicate. Un lapte ingrosat poate sa agraveze episoadele de tuse. O alimentatie ingrosata diminueaza numarul si severitatea regurgitatiilor, dar acest efect nu conduce in mod necesar la diminuarea numarului si severitatii episoadelor de RGE. Diminuarea sau disparitia regurgitatiilor nu implica obligatoriu ameliorarea sau vindecarea patologiei RGE. Scaderea continutului in lipide poate favoriza evacuarea gastrica, dar beneficiul ramane sa fie demonstrat. Sugarii cu afectare nutritionala din cauza BRGE cresc in greutate cand valoarea calorica a alimentatiei e crescuta. Unii sugari necesita o interventie mai agresiva ca nutritie nasogastrica nocturna pentru a asigura cresterea. Rar, pacientii necesita nutritie pe sonda nazojejunala pentru a promova cresterea si pentru a preveni varsaturile sau aspiratia. Celelalte sfaturi dietetice se refera mai ales la copiii mai mari. Numarul meselor poate fi crescut diminuand volumul lor, dar s-ar putea multiplica astfel numarul refluxurilor postprandiale. Recomandarile traditionale date adultului sunt potrivite si pentru copilul mare: sa se evite ciocolata, cafeaua, ceaiul, bauturile carbogazoase, sa se evite obezitatea, sa se elimine mesele sau gustarile tardive din cauza refluxului nocturn. Se va evita tabagismul pasiv. Tratament pozitional. Pozitia in decubit ventral inclinat la 30% e eficienta in tratamentul regurgitatiilor si RGE. In multe tari s-a lansat campania impotriva pozitiei ventrale din cauza riscului de moarte subita. Totusi, poate fi considerata o modalitate terapeutica utila cand sugarul e in stare de veghe, mai ales in perioada postprandiala la copiii care nu raspund la tratamentul medica si la copiii care au depasit riscul de moarte subita. Nu a fost studiata eficienta terapiei pozitionale la copiii peste un 1 an. Se pare ca pozitia de decubit lateral stang si ridicarea capului patului sunt benefice. Inhibitorii secretiei gastrice de acid clorhidric Scad expunerea esofagului la acid, reducand cantitatea de acid gastric. Agentii antisecretori, antagonstii receptorilor H2 si inhibitorii pompei de protoni, reduc secretia de acid gastric, in timp ce antacidele neutralizeaza acidul gastric. Antagonistii receptorilor H2. Scad secretia de acid, inhiband receptorii H2 la nivelul celulelor parietale gastrice. Numeroase studii la adulti au demonstrat ca cimetidina, ranitidina si famotidina sunt superioare comparativ cu placebo in ameliorarea simptomelor si in vindecarea mucoasei esofagiene. S-au efectuat mai multe studii clinice la sugari si copii ce arata eficienta antagonistilor receptorilor H2. Cimetidina s-a utilizat in doza de 20-40 mg/kg/zi in 4 prize po ranitidina 5-10 mg/kg/zi, nizatidina - 10 mg/kg/zi. Efectele secundare includ cefalee, bradicardie, ameteli, hiporeflexie. Ranitidina e foarte bine tolerata. Inhibitorii pompei de protoni. Reprezinta cea mai eficienta medicatie care produce supresia acidului, leaga covalent si dezactiveaza pompele de protoni din celulele parietale (pompele H+, K+ - ATPaza). Pentru a fi activati, inhibitorii pompei de protoni necesita prezenta acidului in canaliculele celulelor parietale si sunt mai eficienti cand celulele parietale sunt stimulate de o masa dupa o perioada de post. Eficienta maxima e obtinuta cand sunt administrati cu ½ h inainte de micul dejun astfel incat varful de concentratie plasmatica coincide cu masa. Daca e administrat in 2 prize, cea de-a 2-a doza e administrata cu ½ h inaintea mesei de seara. Se recomanda omeprazol, in doza de 0,7- 3,3 mg/kg/zi, sau lansoprazol, in doza de 0,7-2 mg/kg/zi. Efectele secundare observate la 1-6% pacienti sunt: oboseala, ameteli, cefalee, greata, dureri abdominale, flatulenta, constipatie, diaree. Omeprazolul poate determina citoliza hepatica, anemie hemolitica, neuropatie periferica, ginecomastie, eruptie cutanata, miopatie, pierdere de sodiu in urina. O hipergastrinemie se observa aproape la toti pacientii, legata de hiperplazia si pseudo-hipertrofia celulelor parietale la 93-100% dintre bolnavi. Studiile pe temen lung la adultii tratati cu omeprazol, in medie 6,5 ani (1,4-11,2 ani), au aratat ca omeprazolul e eficient si fara riscuri in controlarea esofagitei de reflux la adulti; nu exista studii similare la pacientii pediatrici. Datele acumulate pana in prezent sustin utilizarea terapiei antisecretorii in tratamentul esofagitei de reflux. Eficienta acestei terapii pentru alte manifestari ale BRGE nu e bine documentata la copii. Totusi, deoarece acesti agenti diminueaza expunerea esofagului la acid, par sa fie utili in tratamentul bolilor respiratorii legate de RGE. Antiacidele. Antiacidele actioneaza neutralizand acidul gastric si scopul utilizarii lor e de a diminua expunerea esofagului la acid si astfel de a ameliora simptome ca pirozis, de a ameliora esofagita si de a preveni simptomatologia respiratorie declansata de acid. Neutralizarea aciditatii gastrice creste nivelul seric de gastrina, ceea ce poate creste presiunea SEI. Exista putine studii in literatura convingatoare asupra utilitatii antiacidelor in monoterapie. Antiacidele sunt folosite pentru ameliorarea pe termen scurt a simptomatologiei RGE la copii si adolescenti. Tratamentul cu prokinetice in BRGE se bazeaza pe dovezi care arata cresterea peristalticii esofagului si accelerarea evacuarii gastrice. Prokinetice. Agentii prokinetici par sa creasca presiunea SEI, dar studiile efectuate nu au reusit sa demonstreze ca reduc frecventa episoadelor de reflux, ceea ce ar sugera ca nu reduc frecventa relaxarilor tranzitorii ale SEI. Acesti agenti sunt utilizati in combinatie cu recomandarile dietetice. Ca urmare a efectului asupra presiunii SEI si evacuarii gastrice, prokineticele reduc numarul regurgitatiilor. Regurgitatiile si varsaturile sunt simptome frecvente la sugarii si copiii cu reflux, chiar in absenta esofagitei erozive. Astfel, agentii prokinetici pot avea un rol special la sugarii si copiii la care scaderea secretiei acide nu pare sa produca ameliorare. Au fost efectuate studii cu diverse prokinetice la copii si cisapridul pare sa fie eficient in BRGE in timp ce eficienta la copii a celorlalte prokinetice nu a fost dovedita. Cisaprid e un agent serotonergic care faciliteaza eliberarea de acetilcolina la nivelul sinapselor plexului mienteric. Acest medicament creste amplitudinea contractiilor gastrointestinale si amelioreaza coordonarea antroduodenala. Creste presiunea SEI si contractilitatea esofagiana si accelereaza evacuarea gastrica. Are un numar mic de efecte secundare digestive (diaree, colici). Au fost raportate efecte asupra sistemului nervos central, cu manifestari extrapiramidale si convulsii (la bolnavii epileptici), colestaza (la prematuri). S-au descris tulburari de ritm cardiac (prelungirea segmentului QT. Cisapridul are proprietatile unui antiaritmic de clasa III incetinind repolarizarea cardiaca. Aceste tulburari par sa fie favorizate de asocierea cu alte medicamente care, ca si cisapridul, sunt metabolizate de citocromul P450. Reactiile adverse sunt frecvente mai ales in primele 6 luni de viata si includ somnolenta si insomnie, distonie si sindrom extrapiramidal cu trismus si crize oculogire. Metoclopramidul e un derivat de procainamida; e un agent antidopaminergic cu efecte colinomimetice si serotonergice. Molecula se fixeaza la nivelul receptorilor dopaminei D2 in creier in tubul digestiv si inhiba dopamina. Amelioreaza tonusul muschilor netezi ai tubului digestiv, ceea ce antreneaza o evacuare gastrica accelerata si o coordonare antroduodenala ameliorata. Doza recomandata e de 0,1-1 mg/kg/zi, in medie 0,5 mg/kg/zi. La adulti, efectele asupra motilitatii esofagiene si eficienta clinica au fost echivoce si adaugarea metoclopramidului la tratamentul cu ranitidina pentru BRGE nu au determinat ameliorarea si au crescut numarul de efecte adverse. Efectele asupra pH-ului monitorizat au fost contradictorii. Domperidon (motilium). E un derivat de benzimidazol care blocheaza receptorii dopaminei si care actioneaza in afara sistemului nervos central, ceea ce il deosebeste de metoclopramid. Creste presiunea SEI, inhiba relaxarea fundului gastric, amelioreaza contractilitatea antrului si coordonarea antroduodenala. Efectele clinice si determinarile paraclinice (pH-metrie, manometrie) sunt deceptionante; in schimb, efectele secundare (diaree tranzitorie, efecte asupra SNC, mai ales la copilul mic) sunt mai rare comparativ cu metoclopramidul. Eritomicina. Se considera ca are actiune directa asupra receptorilor motilitatii, ameliorand contractilitatea muschilor netezi ai tubului digestiv. Creste presiunea SEI, dar este mai ales activ la nivelul stomacului si al duodenului. Exista putine date obiective in pediatrie. Doza recomandata variaza intre 1 si 10 mg/kg/zi. Efectele secundare includ: greata, varsaturi, reactii alergice. In concluzie, exista suficiente dovezi pentru a sustine folosirea cisapridului cand un prokinetic e indicat pentru tratamentul BRGE la sugari si copii. Din cauza riscului de aritmie cardiaca grava, este important sa se efectueze o selectie adecvata si o monitorizare, doza sa fie corecta si sa se evite co-administrarea medicatiilor contraindicate. Trebuie sa fie indicat la: sugarii cu varsaturi si esecul cresterii, crize de apnee sau astm la care schimbarea stilului de viata si terapia antisecretorie nu au fost eficiente. Poate fi luat in consideratie si pentru copiii >2 ani cu astm sau varsaturi recurente care afecteazaa calitatea vietii. Agentii de suprafata. Alginatul de sodiu (Gaviscon suspensie 1-2 ml/kg/zi) formeaza un gel de suprafata care scade regurgitarea continutului gastric in esofag si protejeaza mucoasa esofagiana. Exista putine date in ceea ce priveste sucralfatul, citoprotector al mucoasei. Adera la leziunile peptice si protejeaza suprafata mucoasei esofagiene. La adulti (1g/doza - 3-4 doze/zi), amelioreaza simptomatologia si favorizeaza vindecarea la pacientii cu esofagita noneroziva. Un studiu efectuat la copii demonstreaza ca e la fel de eficient ca cimetidina in tratamentul esofagitei. E un complex de aluminiu si e necesar sa fie luate in consideratie potentialele efecte adverse ale aluminiului la sugari. Pansamentele de tip smectita (Smecta) exercita un efect protector asupra mucoasei, in special in caz de reflux alcalin (saruri biliare). Poate fi recomandat in caz de boala neurologica sau daca RGE pune in pericol viata pacientului (crize de apnee repetate in ciuda tratamentului). Tratamentul chirurgical E indicat in caz de esec al tratamentului medical sau cand tratamentul medical risca sa se prelungeasca nedefinit. Fundoplicatura Nissen este tehnica preferata desi au fost utilizate numeroase alte proceduri. Mai multe centre recurg la calea laparoscopica. Eficienta pe termen lung nu e inca bine cunoscuta. BIBLIOGRAFIE: ♦ Cohen M. C., Rua R., Balcarce N., Drut R. The clinical and histological spectrum of esophagitis in pediatrics. Some keys to its links to gastritis Acta Gastroenterol Latinoam 2001; 31(3):143-7 ♦ Eid N. S., Morton R. L. Rational approach to the wheezy infant Paediatr Respir Rev. 2004 Jan.; 5 Suppl 1:S77-9. ♦ Jain A., Patwari A. K., Bajaj P., Kashyap R., Anand V. K.. Association of gastroesophageal reflux disease in young children with persistent respiratory symptoms. J. Trop Pediatr. 2002 Feb.; 48(1):39-42 ♦ Juchet A., Bremont F., Dutau G., Olives J. P. Chronic cough and gastroesophageal reflux in children Arch Pediatr 2001 Aug;8 Suppl 3:629-634 Rudolph C. D., Mazur L. J., Liptak G. S., Baker R. D. Boyle, John T. Colletti, R. B., Gerson, W. T., Werlin L. Guidelines for Evaluation and Treatment of Gastroesophageal Reflux in Infants and Children: Recommendations of the North American Society for Pediatric Gastroenterology and Nutrition J Pediatr Gastroent Nutr 2001 32:S1-S31 ♦ Wasowska-Krolikowska K., Toporowska-Kowalska E., Krogulska A. Asthma and gastroesophageal reflux in children. Med Sci Monit 2002 Mar.; 8(3):RA64-71 Dr. Gabriela Lesanu Clinica de Pediatrie Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucuresti

astept sa citesti si sa taci. refluxul se exprima clinic prin regurgitari. ai tacut?
foarte fericit
pupicutzi


sus

Denunta
admin





29.05.2009 1:58     citat 

dr_house exprimari de genul "ai tacut " si altele asemenea duc la avertisment.

sus

Denunta


< subiectul anterior :: subiectul urmator> pagina 1, 2  »
Data este GMT + 2 Ore
subiect nou  raspunde
mergi la: